ORDONANȚA TRIBUNALULUI (Camera a patra)
7 septembrie 2021(*)
„Procedură – Stabilirea cheltuielilor de judecată”
În cauza T‑163/20 DEP,
Isopix SA, cu sediul în Ixelles (Belgia), reprezentată de P. van den Bulck, avocat,
reclamantă,
împotriva
Parlamentului European, reprezentat de K. Wójcik și E. Taneva, în calitate de agenți,
pârât,
având ca obiect o cerere de stabilire a cheltuielilor de judecată în urma Ordonanței din 29 octombrie 2020, Isopix/Parlamentul (T‑163/20, nepublicată, EU:T:2020:527),
TRIBUNALUL (Camera a patra),
compus din domnii S. Gervasoni, președinte, L. Madise și J. Martín y Pérez de Nanclares (raportor), judecători,
grefier: domnul E. Coulon,
dă prezenta
Ordonanță(1)
[omissis]
În drept
[omissis]
Cu privire la cuantumul onorariilor de avocat recuperabile
[omissis]
40 În al patrulea rând, trebuie să se arate că importanța litigiului din perspectiva dreptului Uniunii era limitată întrucât procedura principală (T‑163/20) și procedurile măsurilor provizorii (T‑163/20 R și T‑163/20 R II) nu ridicau chestiuni noi și nici deosebit de complexe. Nici examinarea acestora nu a avut importanță pentru dezvoltarea dreptului Uniunii. În această privință, contrar celor susținute de reclamantă, faptul că ar fi neobișnuit ca președintele Tribunalului să acorde decizii de suspendare a executării unui act al unei instituții a Uniunii nu poate, în sine, să fie caracteristic situației în care acea cauză prezintă o importanță deosebită din perspectiva dreptului Uniunii.
41 În plus, este necesar să se respingă argumentul reclamantei referitor la dificultatea cauzei rezultată din caracterul neobișnuit al deciziilor președintelui Tribunalului de suspendare a executării primului și a celui de al doilea act atacat. Astfel, după cum semnalează în mod întemeiat Parlamentul, pretinsul caracter neobișnuit al unor asemenea decizii ar însemna numai că șansele de a obține suspendarea executării unui act al unei instituții a Uniunii ar fi mai mici decât cele de a obține respingerea unei cereri de suspendare, însă această împrejurare nu s‑ar traduce în mod obligatoriu printr‑o dificultate pentru avocații reclamantei în termeni de amploare a muncii sau de complexitate a chestiunilor de drept ridicate în cauzele T‑163/20, T‑163/20 R și T‑163/20 R II. În această privință, trebuie să se constate că Ordonanța din 25 mai 2020, Isopix/Parlamentul (T‑163/20 R și T‑163/20 R II, nepublicată, EU:T:2020:215), s‑a întemeiat pe o jurisprudență constantă pentru a stabili dacă, în împrejurările proprii speței, trebuiau admise cererile reclamantei de măsuri provizorii. În consecință, analiza condițiilor pentru admiterea cererilor reclamantei de măsuri provizorii a ținut mai mult de examinarea elementelor de fapt decât a elementelor de drept, astfel încât aportul pentru dezvoltarea dreptului Uniunii a rămas limitat.
42 Situația este aceeași în ceea ce privește argumentul reclamantei potrivit căruia dificultatea cauzei decurge din termenele scurte în care avocații săi au trebuit să lucreze. Astfel, chiar admițând că avocații reclamantei au trebuit să lucreze în intervale de timp foarte scurte, această împrejurare nu poate avea un impact asupra amplorii muncii lor și nici asupra complexității chestiunilor de drept ridicate.
[omissis]
Cu privire la cheltuielile de curierat
59 Potrivit reclamantei, la onorariile avocaților trebuie să se adauge suma de 352,48 euro pentru trimiterea la grefa Tribunalului a documentelor care permit deschiderea în regim de urgență a unui cont e‑Curia în vederea introducerii printre altele a unei cereri de măsuri provizorii. În susținerea acestui argument, reclamanta a prezentat o factură emisă de o societate de servicii de curierat din 31 martie 2020, respectiv cu două zile înainte de depunerea cererii introductive în cauza T‑163/20 și a cererii de măsuri provizorii în cauza T‑163/20 R.
60 Parlamentul contestă caracterul necesar și, prin urmare, rambursabil al acestor cheltuieli.
61 Trebuie să se arate, asemenea Parlamentului, că deschiderea unui cont e‑Curia este condiționată în special de calitatea profesională a agenților și a avocaților care au dreptul să își exercite profesia în fața unei instanțe a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind Spațiul Economic European. Un cont e‑Curia este deschis în numele avocatului care l‑a solicitat, iar utilizarea sa privește orice cauză, prezentă sau viitoare, introdusă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
62 În plus, trebuie să se constate, în orice caz, că reclamanta ar fi putut să transmită grefei Tribunalului documentele necesare pentru a completa deschiderea contului său e‑Curia după depunerea actelor menționate la punctul 59 de mai sus. Astfel, condițiile de utilizare a aplicației e‑Curia, adoptate de grefa Tribunalului în special în temeiul articolului 8 din Decizia Tribunalului din 11 iulie 2018 referitoare la depunerea și la notificarea de acte de procedură prin intermediul aplicației e‑Curia (JO 2018, L 240, p. 72), prevăd o procedură specială care permite obținerea deschiderii provizorii a unui cont pe e‑Curia în vederea depunerii de acte de procedură în fața Tribunalului. Astfel, atunci când un reprezentant care îndeplinește condițiile prevăzute pentru deschiderea unui cont nu a efectuat demersurile necesare pentru această deschidere în timp util înainte de expirarea unui termen stabilit pentru depunerea unui act de procedură în fața Tribunalului, el are posibilitatea să deschidă în mod provizoriu un cont pentru efectuarea acestei depuneri potrivit procedurii speciale. În această privință, pentru ca deschiderea acestui cont să fie validată de grefa Tribunalului, reprezentantul trebuie să îi transmită documentele solicitate pentru a completa deschiderea contului în termen de zece zile de la data depunerii actului de procedură prin e‑Curia.
63 Ținând seama de cele ce precedă, cheltuielile de curierat efectuate în speță de reclamantă nu pot fi considerate ca fiind necesare în legătură cu procedura principală în cauza T‑163/20 și cu procedura măsurilor provizorii în cauza T‑163/20 R, în sensul articolului 140 litera (b) din Regulamentul de procedură.
[omissis]
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera a patra)
dispune:
Cuantumul total al cheltuielilor de judecată pe care Parlamentul European trebuie să le ramburseze Isopix SA este stabilit la 25 490 de euro.
Luxemburg, 7 septembrie 2021.