HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera de recursuri)

23 ianuarie 2014

Cauza T‑174/13 P

Comisia Europeană

împotriva

BO

„Recurs – Funcție publică – Agenți contractuali – Asigurări sociale – Rambursarea cheltuielilor de transport – Cheltuieli de transport pentru motive lingvistice – Articolul 19 alineatul (2) din Reglementarea comună privind asigurarea împotriva riscurilor de boală a funcționarilor Comunităților Europene – Titlul II capitolul 12 punctul 2.5 din directivele generale de aplicare privind rambursarea cheltuielilor medicale”

Obiectul:      Recurs introdus împotriva Hotărârii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera întâi) din 15 ianuarie 2013, BO/Comisia (F‑27/11), având ca obiect anularea acestei hotărâri

Decizia:      Respinge recursul. Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de BO în cadrul prezentei proceduri.

Sumarul hotărârii

Funcționari – Asigurări sociale – Asigurare de sănătate – Cheltuieli de transport efectuate pentru motive lingvistice – Rambursare – Excludere – Rambursare a cheltuielilor de transport legate de îngrijiri medicale care impun utilizarea unei limbi cunoscute – Admisibilitate – Condiții

(Reglementarea privind asigurarea riscurilor de accident și de boală profesională, art. 19)

Rezultă din articolul 19 din Reglementarea comună privind asigurarea împotriva riscurilor de boală a funcționarilor Comunităților Europene și din cuprinsul punctului 2.5 din capitolul 12 din titlul II din dispozițiile generale de aplicare privind rambursarea cheltuielilor medicale că rambursarea cheltuielilor medicale de către sistemul comun de asigurări de sănătate al instituțiilor Uniunii Europene nu creează un drept subsecvent la rambursarea cheltuielilor de transport corespunzătoare.

Astfel, în ipoteza în care cheltuielile de transport apar ca fiind efectuate ca urmare a unei alegeri, desigur, conformă cu principiul liberei alegeri a medicului prevăzut la articolul 19 din reglementarea comună menționată, care traduce preferința beneficiarului sistemului de asigurări de sănătate sus‑menționat de a recurge la serviciile unui medic sau la un tratament într‑o limbă pe care o cunoaște, în condițiile în care limba în discuție nu constituie o componentă inerentă tratamentului și în care îngrijirile necesare sunt accesibile la locul de reședință sau de repartizare al beneficiarului, motivele exclusiv lingvistice care au predominat la alegerea practicianului exclud rambursarea cheltuielilor de transport sau de însoțire corespunzătoare.

În schimb, situația nu este aceeași în ipoteza în care cheltuielile de transport sunt efectuate din motive care nu țin de o alegere subiectivă, ci sunt indispensabile pentru a permite beneficiarului să urmeze un tratament sau să beneficieze de îngrijiri care nu sunt accesibile la locul său de reședință sau de repartizare, dat fiind că limba în care se administrează tratamentul sau îngrijirile în cauză constituie o condiție esențială a acestora. Aceasta este situația atunci când utilizarea unei limbi vorbite de beneficiar este inerentă și indisociabil legată de tratamentul în sine, printre altele în cadrul unei pedopsihoterapii.

(a se vedea punctele 37-41)