HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a cincea extinsă)

20 septembrie 2019(*)

„REACH – Evaluarea substanțelor – Triclosan – Decizie a ECHA prin care se solicită informații suplimentare – Articolul 51 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 – Contestație introdusă la Camera de recurs – Misiunea Camerei de recurs – Procedură în contradictoriu – Întinderea controlului – Intensitatea controlului – Competențele Camerei de recurs – Articolul 93 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1907/2006 – Articolul 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006 – Informații relevante – Proporționalitate – Articolul 25 din Regulamentul nr. 1907/2006 – Anexa XIII la Regulamentul nr. 1907/2006 – Date obținute în condiții corespunzătoare – Persistență – Neurotoxicitate – Toxicitate pentru reproducere – Articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 771/2008 – Întârziere în prezentarea unui aviz științific”

În cauza T‑125/17,

BASF Grenzach GmbH, cu sediul în Grenzach‑Wyhlen (Germania), reprezentată inițial de K. Nordlander și de M. Abenhaïm, avocați, și ulterior de K. Nordlander și de K. Le Croy, solicitor,

reclamantă,

împotriva

Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA), reprezentată inițial de M. Heikkilä, de W. Broere și de T. Röcke și ulterior de M. Heikkilä, de W. Broere și de C. Jacquet, în calitate de agenți,

pârâtă,

susținută de

Regatul Danemarcei, reprezentat inițial de C. Thorning și de M. Wolff și ulterior de M. Wolff, de J. Nymann‑Lindegren și de P. Ngo, în calitate de agenți,

de

Republica Federală Germania, reprezentată inițial de T. Henze și de D. Klebs și ulterior de D. Klebs, în calitate de agenți,

și de

Regatul Țărilor de Jos, reprezentat de M. Bulterman și de C. Schillemans, în calitate de agenți,

interveniente,

având ca obiect o cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea în parte a Deciziei A-018-2014 a Camerei de recurs a ECHA din 19 decembrie 2016, în măsura în care prin aceasta a fost respinsă în parte contestația reclamantei împotriva deciziei ECHA din 19 septembrie 2014 prin care au fost solicitate informații suplimentare privind substanța triclosan (CAS 3380-34-5) și în măsura în care în aceasta a fost stabilită data limită pentru prezentarea acestor informații la 26 decembrie 2018,

TRIBUNALUL (Camera a cincea extinsă),

compus din domnul D. Gratsias, președinte, doamna I. Labucka și domnii S. Papasavvas, A. Dittrich (raportor) și I. Ulloa Rubio, judecători,

grefier: doamna N. Schall, administrator,

având în vedere faza scrisă a procedurii și în urma ședinței din 12 decembrie 2018,

pronunță prezenta

Hotărâre

I.      Istoricul litigiului și decizia atacată

1        Triclosanul (CAS 3380-34-5) este un antibacterian cu spectru larg aprobat pentru utilizare în calitate de conservant în anumite tipuri de produse cosmetice. Acesta este înregistrat numai pentru uz cosmetic în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO 2006, L 396, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 60, p. 3, rectificare în JO 2007, L 136, p. 3).

2        Reclamanta, BASF Grenzach GmbH, producător de triclosan, este unicul solicitant al înregistrării acestei substanțe în sensul articolului 3 punctul 7 din Regulamentul nr. 1907/2006.

3        În anul 2012, triclosanul a fost înscris în planul de acțiune comunitar flexibil pentru evaluare în sensul articolului 44 din Regulamentul nr. 1907/2006, ca urmare a motivelor de îngrijorare cu privire la proprietățile sale în materie de persistență, de bioacumulare și de toxicitate, precum și a tulburărilor endocrine pe care acesta le poate provoca.

4        În temeiul articolului 45 din Regulamentul nr. 1907/2006, autoritatea competentă din Regatul Țărilor de Jos a fost desemnată să realizeze evaluarea triclosanului, în cooperare cu autoritatea competentă din Regatul Danemarcei. Împreună, conform articolului 46 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006, aceste autorități au elaborat un proiect de decizie în privința reclamantei care prevede solicitări de informații suplimentare cu privire la triclosan.

5        La 20 martie 2013, în temeiul articolului 50 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006, proiectul de decizie a fost notificat reclamantei.

6        La 23 aprilie 2013, reclamanta și‑a prezentat observațiile cu privire la proiectul de decizie.

7        Autoritatea competentă din Regatul Țărilor de Jos a luat în considerare observațiile reclamantei și a revizuit proiectul de decizie, în temeiul articolului 50 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006.

8        La 6 martie 2014, în temeiul articolului 52 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006, proiectul de decizie revizuit și observațiile reclamantei au fost notificate autorităților competente ale celorlalte state membre și Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA).

9        Patru autorități competente din aceste alte state membre și ECHA au prezentat propuneri de modificare, în temeiul articolului 51 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1907/2006, aplicabil mutatis mutandis în temeiul articolului 52 alineatul (2) din regulamentul menționat.

10      După ce a examinat aceste propuneri, autoritatea competentă din Regatul Țărilor de Jos a modificat proiectul de decizie, în temeiul articolului 51 alineatul (4) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006, aplicabil mutatis mutandis în temeiul articolului 52 alineatul (2) din regulamentul menționat.

11      La 22 aprilie 2014, proiectul de decizie modificat a fost trimis Comitetului statelor membre, în temeiul articolului 51 alineatul (4) a doua teză din Regulamentul nr. 1907/2006, aplicabil mutatis mutandis în temeiul articolului 52 alineatul (2) din regulamentul menționat.

12      Reclamanta a formulat comentarii cu privire la aceste propuneri de modificări, pe care Comitetul statelor membre le‑a luat în considerare [articolul 51 alineatul (5) din Regulamentul nr. 1907/2006, aplicabil mutatis mutandis în temeiul articolului 52 alineatul (2) din regulamentul menționat].

13      La 12 iunie 2014, în temeiul articolului 51 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1907/2006, aplicabil mutatis mutandis în temeiul articolului 52 alineatul (2) din regulamentul menționat, Comitetul statelor membre a ajuns la un acord unanim cu privire la proiectul de decizie modificat.

14      La 19 septembrie 2014, ECHA a adoptat Decizia SEV‑D-2114285478-33-01/F privind evaluarea triclosanului (denumită în continuare „decizia ECHA”), în temeiul articolului 51 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1907/2006, aplicabil mutatis mutandis în temeiul articolului 52 alineatul (2) din regulamentul menționat. Prin această decizie, ECHA a solicitat reclamantei să prezinte în special următoarele informații:

–        un test de simulare cu privire la degradarea finală a triclosanului în apa de suprafață (lacuri sau râuri) și în apa de mare, efectuat cu titlu de test pelagic, și anume doar în apă, fără suspensie de sedimente, la o temperatură relevantă pentru mediu de cel mult 12 grade Celsius, în conformitate cu metoda de testare C.25 a Uniunii Europene și cu Orientarea 309 a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru testarea produselor chimice;

–        un studiu consolidat al neurotoxicității pentru dezvoltare, în conformitate cu Orientarea 426 a OCDE pentru testarea substanțelor chimice, cu elementele relevante ale studiului extins de toxicitate asupra reproducerii la o generație, în conformitate cu Orientarea 443 a OCDE pentru testarea produselor chimice, care implica teste pe șobolani (denumit în continuare „studiul consolidat al neurotoxicității la șobolani”);

–        un test privind dezvoltarea sexuală a peștilor, în conformitate cu Orientarea 234 a OCDE pentru testarea produselor chimice, cu privire la peștele‑zebră sau medaka japoneză (denumit în continuare „testul pe pești”).

15      Prin decizia sa, ECHA a solicitat de asemenea reclamantei să prezinte informațiile disponibile cu privire la efectele triclosanului asupra sistemului cardiovascular al anumitor animale de laborator și al oamenilor, precum și precizări privind un scenariu de emisii poluante de tipul „utilizare interioară cu dispersie largă a substanțelor în sisteme deschise”.

16      Decizia ECHA a stabilit la 26 septembrie 2016 data limită pentru furnizarea informațiilor solicitate.

17      La 17 decembrie 2014, reclamanta a depus o contestație împotriva deciziei ECHA în fața Camerei de recurs a acestei agenții, în temeiul articolului 51 alineatul (8) din Regulamentul nr. 1907/2006, aplicabil mutatis mutandis în temeiul articolului 52 alineatul (2) din regulamentul menționat, precum și în temeiul articolului 91 alineatul (1) din acest regulament.

18      Conform articolului 91 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1907/2006, contestația exercitată împotriva unei decizii a ECHA are efect suspensiv.

19      La 2 aprilie 2015, ECHA a depus memoriul în apărare la Camera de recurs.

20      La 6 octombrie 2015, a fost admisă cererea de intervenție în fața Camerei de recurs a PETA International Science Consortium Ltd în susținerea concluziilor reclamantei.

21      La 12 ianuarie 2016, PETA International Science Consortium a depus memoriul în intervenție la Camera de recurs. La 22 februarie 2016, ECHA și reclamanta au depus observațiile lor cu privire la acest memoriu. Reclamanta a anexat la observațiile sale opinia unui expert.

22      La 9 iunie 2016 a avut loc o ședință în fața Camerei de recurs. În cadrul acestei ședințe, ECHA a prezentat trei studii, menite să respingă opinia unui expert prezentată de reclamantă în cadrul observațiilor sale cu privire la memoriul de intervenție. Camera menționată a permis părților ca ulterior ședinței să prezinte observații cu privire la această opinie și la cele trei studii prezentate de ECHA.

23      La 19 decembrie 2016, Camera de recurs a adoptat Decizia A-018-2014 (denumită în continuare „decizia atacată”). Prin această decizie, Camera de recurs a anulat decizia ECHA în măsura în care aceasta din urmă a obligat reclamanta să furnizeze informații cu privire la efectele triclosanului asupra sistemului cardiovascular (a se vedea punctul 15 de mai sus) și a respins contestația în rest. În plus, în aceasta s‑a stabilit, la 26 decembrie 2018, termenul pentru furnizarea informațiilor menționate la punctul 14 de mai sus.

II.    Procedura în fața Tribunalului și concluziile părților

24      Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 28 februarie 2017, reclamanta a introdus prezenta acțiune.

25      Prin înscrisul separat depus la grefa Tribunalului în aceeași zi, reclamanta a introdus o cerere de măsuri provizorii prin care, în esență, a solicitat președintelui Tribunalului să dispună suspendarea imediată a executării deciziei atacate, în așteptarea unei decizii cu privire la cererea de măsuri provizorii, să suspende executarea deciziei atacate, în măsura în care aceasta privește testul de persistență, studiul consolidat al neurotoxicității la șobolani și testul pe pești, și să dispună, în consecință, amânarea termenului stabilit pentru comunicarea rezultatelor testelor și studiului pe durata suspendării. Prin Ordonanța din 13 iulie 2017, BASF Grenzach/ECHA (T‑125/17 R, nepublicată, EU:T:2017:496), a fost respinsă cererea de măsuri provizorii, pentru motivul că reclamanta nu a demonstrat urgența, și a fost amânată pronunțarea cu privire la cheltuielile de judecată. Recursul introdus împotriva acestei ordonanțe a fost respins prin Ordonanța din 28 mai 2018, BASF Grenzach/ECHA [C‑565/17 P(R), nepublicată, EU:C:2018:340].

26      Prin înscrisul depus la grefa Tribunalului la 18 aprilie 2017, PETA International Science Consortium a formulat o cerere de intervenție în prezenta procedură în susținerea concluziilor reclamantei. Prin Ordonanța din 12 decembrie 2017, BASF Grenzach/ECHA (T‑125/17, nepublicată, EU:T:2017:931), această cerere a fost respinsă.

27      Prin înscrisurile depuse la grefa Tribunalului la 16, respectiv la 18 și la 31 mai 2017, Republica Federală Germania, Regatul Țărilor de Jos și Regatul Danemarcei au formulat cereri de intervenție în prezenta procedură în susținerea concluziilor ECHA. Prin deciziile Președintelui Camerei din 21 iunie 2017, au fost admise cererile de intervenție ale acestor state membre.

28      La 1 iunie 2017, ECHA a depus memoriul în apărare.

29      La 20 iulie 2017, reclamanta a depus replica.

30      La 7 septembrie 2017, ECHA a depus duplica.

31      La 1 septembrie 2017, Regatul Danemarcei și Regatul Țărilor de Jos au depus memorii în intervenție. La 4 septembrie 2017, Republica Federală Germania a depus un memoriu în intervenție. La 31 octombrie 2017, ECHA și reclamanta și‑au prezentat observațiile cu privire la aceste memorii.

32      La propunerea Camerei a doua, Tribunalul a decis, în temeiul articolului 28 din Regulamentul său de procedură, trimiterea cauzei în fața unui complet de judecată extins.

33      La propunerea judecătorului raportor, Tribunalul (Camera a cincea extinsă) a decis deschiderea fazei orale a procedurii și, în cadrul măsurilor de organizare a procedurii prevăzute la articolul 89 din Regulamentul de procedură, a adresat în scris ECHA o serie de întrebări și i‑a solicitat să prezinte dosarul administrativ. ECHA a răspuns la aceste întrebări și la această solicitare în termenul stabilit.

34      Pledoariile reclamantei, ale ECHA, ale Regatului Danemarcei, ale Republicii Federale Germania și ale Regatului Țărilor de Jos și răspunsurile acestora la întrebările adresate de Tribunal au fost ascultate în ședința din 12 decembrie 2018.

35      În cadrul pledoariei sale, reclamanta a prezentat un argument întemeiat pe faptul că solicitările de informații care prevăd realizarea unor studii care implică teste pe animale nu au fost conforme principiului proporționalității din cauză că realizarea acestor studii ar putea conduce la interdicția comercializării produselor în care se utilizează triclosanul, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice (JO 2009, L 342, p. 59).

36      În ceea ce o privește, ECHA a renunțat în cursul ședinței la o parte din argumentele pe care le‑a invocat cu privire la primul motiv al acțiunii.

37      Reclamanta solicită Tribunalului:

–        anularea deciziei atacate, în măsura în care Camera de recurs a respins în parte contestația formulată împotriva deciziei ECHA și a stabilit data limită pentru prezentarea de informații suplimentare cu privire la substanța triclosan la 26 decembrie 2018;

–        obligarea ECHA și a intervenientelor la plata, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, a cheltuielilor sale de judecată.

38      ECHA și Regatul Țărilor de Jos solicită Tribunalului:

–        respingerea acțiunii;

–        obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

39      Regatul Danemarcei și Republica Federală Germania solicită Tribunalului respingerea acțiunii.

III. În drept

40      În decizia atacată, Camera de recurs a analizat, în primul rând, motivele dezvoltate de reclamantă în cadrul contestației în fața sa care s‑au referit la cererea de efectuare a testului de persistență, în al doilea rând, cele referitoare la cererea de efectuare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani, în al treilea rând, cele referitoare la cererea de realizare a testului pe pești și, în al patrulea rând, cele referitoare la cererea de a prezenta informațiile disponibile cu privire la efectele triclosanului asupra sistemului cardiovascular.

41      În susținerea prezentei acțiuni, reclamanta invocă două motive.

42      Primul motiv se întemeiază pe încălcarea de către Camera de recurs a unor norme fundamentale de procedură. Acesta este structurat în două aspecte, primul fiind întemeiat pe aplicarea de către camera menționată a unui nivel neadecvat de control al deciziei ECHA și al doilea pe neexaminarea de către această cameră a studiilor și a dosarelor științifice‑cheie care se găseau în dosarul ECHA și pe care reclamanta i le‑a transmis.

43      Al doilea motiv se întemeiază pe faptul că Camera de recurs nu a ținut seama de bunăstarea animalelor și a încălcat principiul proporționalității. Acesta este structurat în trei aspecte. Primul se referă la solicitarea de efectuare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani, al doilea la solicitarea de realizare a testului pe pești și al treilea la solicitarea de realizare a testului de persistență.

44      Argumentele reclamantei vor fi analizate în funcție de ordinea considerațiilor deciziei atacate la care acestea se referă. Astfel, într‑o primă etapă, vor fi analizate argumentele invocate în contextul primului și al celui de al treilea aspect al celui de al doilea motiv, referitoare la respingerea contestației în fața Camerei de recurs, în măsura în care aceasta a vizat solicitarea de a efectua testul de persistență. Într‑o a doua etapă, vor fi analizate argumentele invocate în cadrul primului motiv și al primului aspect al celui de al doilea motiv, referitoare la respingerea contestației menționate, în măsura în care aceasta a vizat solicitarea de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani. Într‑o a treia etapă, vor fi analizate argumentele invocate în cadrul primului motiv și al celui de al doilea aspect al celui de al doilea motiv, referitoare la respingerea acestei contestații, în măsura în care aceasta a vizat solicitarea de realizare a testului pe pești.

45      Într‑o a patra etapă, va fi analizat argumentul întemeiat pe neaplicarea de către Camera de recurs a unui nivel de control coerent în ansamblul deciziei atacate, invocat de reclamantă în cadrul primului aspect al primului motiv. Într‑o a cincea etapă, va fi analizat argumentul întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare, invocat de reclamantă în cadrul primului motiv. În sfârșit, într‑o a șasea etapă, se va ține seama de argumentul referitor la dispozițiile Regulamentului nr. 1223/2009 pe care reclamanta l‑a invocat în cadrul pledoariei sale organizate în cursul ședinței (punctul 35 de mai sus).

A.      Cu privire la argumentele referitoare la respingerea contestației în fața Camerei de recurs, în măsura în care aceasta a vizat solicitarea de realizare a testului de persistență

46      În decizia sa, ECHA a solicitat reclamantei să efectueze testul de persistență. Potrivit constatărilor prevăzute în această decizie, această solicitare de a furniza informații suplimentare cu privire la triclosan a fost justificată de faptul că exista riscul potențial ca triclosanul să persiste în medii marine sau de apă dulce, că această problemă trebuia clarificată, că ea nu putea fi clarificată pe baza informațiilor disponibile și că testul de persistență ar permite obținerea de informații utile în această privință.

47      În cadrul contestației în fața Camerei de recurs, reclamanta arată că ECHA nu avea dreptul să solicite realizarea testului de persistență. În această privință, reclamanta a invocat cinci motive, întemeiate, în primul rând, în special pe o încălcare a anexei XIII la Regulamentul nr. 1907/2006, în al doilea rând, pe o încălcare a articolului 47 alineatul (1) prima teză din acest regulament, în al treilea rând, pe o încălcare a articolului 130 din acesta, în al patrulea rând, pe o încălcare a principiului proporționalității și, în al cincilea rând, pe o încălcare a principiului bunei administrări, motive care au fost respinse în totalitate pentru motivele prezentate la punctele 28-115 din decizia atacată.

48      În cadrul prezentei acțiuni, reclamanta contestă considerațiile pe baza cărora Camera de recurs a întemeiat respingerea contestației formulate în fața sa, în măsura în care aceasta a vizat solicitarea de a efectua testul de persistență. Într‑o primă etapă, vor fi analizate argumentele reclamantei prin care se urmărește să se repună în discuție considerațiile pe care camera menționată a întemeiat respingerea celui de al doilea motiv al contestației formulate în fața sa, fondat pe încălcarea articolului 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006. Într‑o a doua etapă, vor fi analizate argumentele reclamantei prin care se urmărește să se repună în discuție considerațiile pe care această cameră a întemeiat respingerea primului motiv al contestației formulate în fața sa, fondat în special pe încălcarea anexei XIII la Regulamentul nr. 1907/2006. Într‑o a treia etapă, vor fi analizate argumentele reclamantei întemeiate pe faptul că autoritățile canadiene ar fi ajuns la concluzia potrivit căreia triclosanul nu dispunea nici de proprietatea persistenței, nici de cea a bioacumulării.

1.      Cu privire la argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție respingerea, de către Camera de recurs, a celui de al doilea motiv al contestației formulate în fața sa

49      În cadrul celui de al doilea motiv al contestației în fața Camerei de recurs, reclamanta a arătat că ECHA a încălcat articolul 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006. În acest context, reclamanta a susținut în special că ECHA nu a ținut seama de unele informații relevante care demonstrează că triclosanul era eliminat în mare parte din apele eliminate din stațiile de epurare nu numai ca urmare a absorbției sale, ci și ca urmare a mineralizării sale. Această substanță ar fi eliminată rapid din faza apoasă și absorbită în sedimente, ceea ce ar constitui un argument în favoarea unui potențial de eliminare în mediul acvatic destul de important. În cadrul acestui motiv, reclamanta a invocat și argumente întemeiate pe determinarea prin forța probatorie a datelor disponibile.

50      Camera de recurs a analizat aceste argumente la punctele 57-65 din decizia atacată.

51      Cu titlu introductiv, la punctul 58 din decizia atacată, Camera de recurs a arătat că, în cazul în care, în temeiul articolului 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006, ECHA a fost obligată să ia în considerare toate informațiile relevante prezentate, acest lucru nu a presupus că agenția menționată ar ajunge în mod necesar la aceleași concluzii ca reclamanta.

52      La punctele 59-61 din decizia atacată, în ceea ce privește, în primul rând, argumentul reclamantei întemeiat pe faptul că ECHA nu a ținut seama de informații care să arate că o mare parte a triclosanului ar fi eliminată de apele utilizate de stațiile de epurare, Camera de recurs a arătat că, în cazul în care, conform constatărilor prevăzute în decizia ECHA, o mare parte a triclosanului era eliminată de apele utilizate de stațiile de epurare, această concluzie nu era valabilă cu privire la toată substanța menționată, care părea să fie omniprezentă în anumite ape dulci de suprafață și ale cărei niveluri de concentrație în mediul maritim au rămas relativ ridicate. Aceasta a concluzionat că, în mod contrar celor susținute de reclamantă, s‑a ținut seama de informațiile relevante, însă, în decizia ECHA, din aceste informații s‑a desprins o altă concluzie decât cea susținută de reclamantă.

53      În al doilea rând, în ceea ce privește argumentul reclamantei întemeiat pe faptul că ECHA nu a ținut seama că triclosanul se amestecă repede cu sedimentele suspendate și, în consecință, este eliminat într‑o mare măsură din faza apoasă, Camera de recurs a arătat, la punctele 62 și 63 din decizia atacată, că era vorba despre observații referitoare la disiparea triclosanului prezentate deja în cursul procedurii în fața ECHA și că, în decizia acestei agenții, s‑a răspuns deja la aceste observații în mod explicit și exhaustiv. La punctul 64 din decizia atacată, ca răspuns la argumentul reclamantei potrivit căruia ar fi trebuit să se răspundă la întrebarea dacă triclosanul este sau nu persistent prin determinarea forței probatorii a informațiilor disponibile, aceasta a arătat că, în conformitate cu anexa XI la Regulamentul nr. 1907/2006, determinarea bazată pe forța probatorie putea fi utilizată pentru a adapta cerințele standard de informații în scopul înregistrării. Totuși, în opinia sa, chiar dacă o asemenea abordare a fost aplicată în scopul înregistrării unei substanțe, în cadrul evaluării acestei substanțe ar putea fi solicitate informații suplimentare pentru a se clarifica dacă există îngrijorări în această privință, cu condiția ca ECHA să își fi exercitat în mod corect puterea de apreciere, ținând seama în special de toate informațiile relevante care au fost transmise cu privire la substanța în cauză.

54      Reclamanta contestă aceste aprecieri, argumentând, într‑o primă etapă, că Camera de recurs nu și‑a îndeplinit misiunea care îi revenea în cadrul unei contestații formulate în fața sa, într‑o a doua etapă, că aceasta nu a ținut seama de faptul că, în contextul evaluării substanțelor, era necesar să se procedeze la determinarea bazată pe forța probatorie a informațiilor disponibile și, în sfârșit, într‑o a treia etapă, că intensitatea controlului efectuat de camera menționată a fost insuficientă.

a)      Cu privire la argumentele întemeiate pe neîndeplinirea de către Camera de recurs a misiunii care îi revenea în cadrul contestației formulate în fața sa

55      În cadrul primului aspect al primului motiv, reclamanta arată că, la punctul 64 din decizia atacată, Camera de recurs nu și‑a îndeplinit misiunea de control. Aceasta susține că camera menționată a efectuat numai un control de legalitate al deciziei ECHA, limitat la eroarea vădită de apreciere. În special, aceasta ar fi refuzat să analizeze datele științifice pe care le invocase și să ia în considerare relevanța acestora. Or, potrivit reclamantei, această cameră ar fi trebuit să efectueze ea însăși o examinare administrativă completă. O asemenea examinare ar fi implicat nu numai un control din punct de vedere juridic al deciziei ECHA, ci și reexaminarea aprecierilor de ordin științific aflate la baza acestei decizii, în lumina celor mai relevante date și, eventual, a datelor dezvăluite în cursul procedurii contestației. Pe de altă parte, potrivit reclamantei, în conformitate cu principiul continuității funcționale, aceeași cameră, care ar putea exercita orice atribuție ce ține de competența ECHA, ar fi fost obligată să examineze dacă, în momentul în care aceasta s‑a pronunțat cu privire la contestație, în lumina tuturor elementelor de drept și de fapt relevante, putea fi adoptată sau nu în mod legal o nouă decizie având același dispozitiv ca decizia ECHA. În cadrul unei asemenea examinări, camera în cauză ar fi supusă acelorași obligații de fond și aceleiași sarcini a probei ca cele la care a fost supusă ECHA în cadrul examinării sale. În consecință, examinarea efectuată de Camera de recurs ar fi trebuit întemeiată și pe elementele de probă care au fost prezentate în cursul procedurii desfășurate în fața sa.

56      În susținerea argumentelor sale, reclamanta arată că, în primul rând, în temeiul articolului 76 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul nr. 1907/2006, Camera de recurs face parte din ECHA. În al doilea rând, motivul existenței mecanismului de examinare internă ar fi să garanteze calitatea științifică și legitimitatea normativă a deciziilor ECHA. În al treilea rând, camera menționată ar avea ca obiectiv să examineze contestația într‑un mod cât mai eficace și eficient cu putință. În al patrulea rând, o asemenea abordare ar permite acestei camere să examineze, cu atenție și cu imparțialitate, toate elementele relevante ale speței, pe baza celor mai relevante date științifice și în conformitate cu principiile excelenței, independenței și transparenței. În al cincilea rând, camera respectivă ar avea aceeași capacitate de investigare precum camera de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru proprietate intelectuală (EUIPO). În temeiul articolului 12 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 771/2008 al Comisiei din 1 august 2008 de stabilire a normelor de organizare și de procedură ale Camerei de recurs a Agenției Europene pentru Produse Chimice (JO 2008, L 206, p. 5), aceasta din urmă ar fi autorizată să ia în considerare date științifice și motive ulterioare deciziei ECHA. Acest lucru i‑ar permite să își adapteze examinarea și să țină seama de cele mai recente cercetări științifice în domeniu. În al șaselea rând, căile de atac împotriva deciziilor prin care se solicită informații suplimentare în cadrul evaluării substanțelor ar fi reglementate de aceleași norme precum căile de atac împotriva celorlalte decizii ale ECHA. În al șaptelea rând, în temeiul articolului 93 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1907/2006 și al principiului continuității funcționale, Camera de recurs poate exercita orice atribuții care țin de competența ECHA. În consecință, aceasta ar fi putut să modifice decizia ECHA sau să o înlocuiască cu propria decizie. În al optulea rând, contestațiile în fața Camerei de recurs ar avea un efect suspensiv. În al nouălea rând, abordarea urmată în decizia atacată ar crea un vid în procesul decizional pe care legiuitorul și instanțele Uniunii ar fi încercat să îl evite.

57      ECHA și intervenientele contestă aceste argumente.

58      Cu titlu introductiv, înainte de a răspunde argumentelor reclamantei, este necesar să se analizeze întinderea și intensitatea controlului pe care trebuie să îl efectueze Camera de recurs în ceea ce privește deciziile ECHA și în special deciziile prin care se solicită informații suplimentare în contextul evaluării substanțelor.

1)      Cu privire la întinderea și la intensitatea controlului efectuat de Camera de recurs

i)      Cu privire la întinderea controlului

59      Trebuie arătat, de la bun început, că niciuna dintre dispozițiile Regulamentului nr. 1907/2006, nici ale Regulamentului nr. 771/2008 nu prevede în mod explicit că, în cadrul unei contestații formulate în fața sa împotriva unei decizii a ECHA prin care se solicită informații suplimentare în contextul evaluării unei substanțe, Camera de recurs procedează la o examinare „de novo”, astfel cum este avută în vedere de reclamantă, și anume o examinare a faptului dacă, în momentul în care aceasta se pronunță asupra contestației în lumina tuturor elementelor de drept și de fapt relevante, în special a problemelor de ordin științific, poate sau nu să fie adoptată o nouă decizie având același dispozitiv ca decizia contestată în fața sa.

60      Dimpotrivă, rezultă din dispozițiile Regulamentului nr. 1907/2006 și ale Regulamentului nr. 771/2008 că, în cadrul unei asemenea contestații, Camera de recurs se limitează să examineze dacă argumentele invocate de reclamantă sunt de natură să demonstreze existența unei erori care afectează decizia contestată.

61      Astfel, în primul rând, trebuie arătat că procedura în fața Camerei de recurs are caracter în contradictoriu.

62      Articolul 93 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1907/2006 prevede că normele privind procedurile în fața Camerei de recurs sunt stabilite de Comisia Europeană, în conformitate cu procedura menționată la articolul 133 alineatul (4) din regulamentul menționat. Prin urmare, normele prevăzute în Regulamentul nr. 771/2008 sunt cele care reglementează procedura în fața camerei menționate.

63      În ceea ce privește normele privind procedurile în fața Camerei de recurs în special, este necesar să se arate că, în temeiul articolului 6 alineatul (1) literele (e) și (f) din Regulamentul nr. 771/2008, cererea introductivă a contestației trebuie să conțină motivele și argumentele de fapt și de drept invocate și, dacă este cazul, probele propuse și o declarație care explică situația de fapt în dovedirea căreia sunt aduse elementele de probă. În temeiul articolului 7 alineatul (1) și alineatul (2) literele (b) și (c) din acest regulament, ECHA trebuie să prezinte un memoriu în apărare care să îndeplinească aceleași cerințe. În sfârșit, articolul 12 din regulamentul menționat, intitulat „Examinarea contestațiilor”, prevede la alineatele (1) și (2) că nicio probă nu mai poate fi introdusă după primul schimb de memorii scrise, cu excepția unei întârzieri temeinic justificate, și că niciun motiv nou nu mai poate fi invocat după primul schimb de memorii scrise, cu excepția cazului în care Camera de recurs decide că acesta se întemeiază pe elemente de drept sau de fapt care au apărut în cursul procedurii.

64      Astfel, normele de procedură stabilite în Regulamentul nr. 771/2008 prevăd organizarea în fața Camerei de recurs a unei dezbateri în contradictoriu între reclamant, care contestă o decizie a ECHA, și aceasta din urmă în calitate de pârâtă, pe baza motivelor, a argumentelor și a probelor propuse, în principiu, cu ocazia primului schimb de memorii. Aceste dispoziții din regulamentul menționat sunt dispoziții generale care se aplică în cazul tuturor deciziilor Camerei de recurs, indiferent de natura deciziei contestate în fața sa.

65      Cu titlu de concluzie intermediară, trebuie să se constate, așadar, că obiectul procedurii în fața Camerei de recurs a ECHA este determinat de motivele invocate de reclamant în cadrul contestației în fața camerei menționate. În consecință, în cadrul examinării temeiniciei unei asemenea contestații, această cameră se limitează să analizeze dacă motivele invocate de reclamant sunt susceptibile să demonstreze că decizia contestată în fața sa este afectată de o eroare, precum și motivele care trebuie invocate din oficiu.

66      Caracterul în contradictoriu al procedurii în fața Camerei de recurs nu este repus în discuție prin articolul 93 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1907/2006, care prevede că Camera de recurs poate exercita orice atribuții care sunt de competența Agenției sau poate înainta cauza organelor competente ale Agenției în vederea continuării căii de atac. Astfel, această dispoziție reglementează numai competențele de care dispune Camera de recurs după ce a constatat că o contestație formulată în fața sa este întemeiată. În schimb, aceasta nu reglementează întinderea controlului efectuat de camera menționată în ceea ce privește temeinicia unei contestații formulate în fața sa.

67      Pe de altă parte, nu se poate deduce din faptul că, în temeiul articolului 76 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul nr. 1907/2006, Camera de recurs este parte integrantă a ECHA și din faptul că dispozițiile pe care se întemeiază ECHA atunci când se pronunță în primă instanță fac referire la „Agenție” că această cameră ar fi obligată să urmeze aceeași procedură ca ECHA atunci când aceasta din urmă se pronunță în primă instanță, în conformitate cu aceleași norme de procedură.

68      Astfel, pe de o parte, rezultă din economia Regulamentului nr. 1907/2006 că normele de procedură având ca destinatar „Agenția”, care se aplică ECHA atunci când aceasta adoptă o decizie în primă instanță, nu sunt menite să se aplice în mod direct Camerei de recurs.

69      După cum rezultă din exemplul normelor de procedură ce reglementează adoptarea unei decizii prin care se solicită informații suplimentare în contextul evaluării unei substanțe, o aplicare directă a acestor norme procedurale în cazul Camerei de recurs ar conduce la rezultate care ar fi contrare obiectivelor urmărite de Regulamentul nr. 1907/2006.

70      Astfel, în acest context, trebuie amintit că, atunci când autoritatea competentă dintr‑un stat membru care a fost desemnată să pună în aplicare procesul de evaluare a unei substanțe indicate în planul de acțiune comunitar flexibil, ca urmare a îngrijorărilor privind proprietățile în materie de persistență, de bioacumulare și de toxicitate (denumită în continuare „autoritatea desemnată”), consideră că sunt necesare informații suplimentare în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006, aceasta întocmește un proiect de decizie în termen de douăsprezece luni de la publicarea pe site‑ul web al ECHA a planului de acțiune comunitar flexibil pentru substanțele care urmează să fie evaluate în cursul anului respectiv. Prin urmare, decizia se adoptă în conformitate cu procedura stabilită la articolele 50 și 52 din regulamentul menționat.

71      Articolul 50 din Regulamentul nr. 1907/2006 reglementează drepturile solicitanților înregistrării și ale utilizatorilor din aval. Alineatul (1) al acestui articol prevede că ECHA comunică proiectul de decizie solicitanților înregistrării sau utilizatorilor din aval în cauză. În cazul în care solicitanții înregistrării sau utilizatorii din aval în cauză doresc să facă anumite observații, transmit aceste observații ECHA în termen de 30 de zile de la primire. Aceasta din urmă, la rândul ei, informează fără întârziere autoritatea desemnată cu privire la transmiterea observațiilor. Autoritatea menționată ia în considerare orice observații primite și poate să modifice proiectul deciziei în consecință.

72      În temeiul articolului 52 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006, autoritatea desemnată distribuie proiectul său de decizie, împreună cu eventualele observații ale solicitantului înregistrării sau ale utilizatorului din aval, către ECHA și către autoritățile competente ale celorlalte state membre.

73      Potrivit articolului 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1907/2006, dispozițiile articolului 51 alineatele (2)-(8) din regulamentul menționat, referitoare la procesul de adoptare a deciziilor în urma evaluării dosarului, se aplică mutatis mutandis la adoptarea deciziilor prin care se solicită informații suplimentare în cadrul evaluării unei substanțe.

74      În temeiul articolului 51 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1907/2006, statele membre pot să propună modificări ale proiectului de decizie în intervalul de 30 de zile ulterior difuzării. În cazul în care autoritatea desemnată nu primește nicio propunere de modificare, în temeiul articolului 51 alineatul (3) din regulamentul menționat, aplicabil în temeiul articolului 52 alineatul (2) din acest regulament, ECHA adoptă decizia în versiunea notificată.

75      În cazul în care autoritatea desemnată primește propuneri de modificare, aceasta poate modifica proiectul de decizie în conformitate cu articolul 51 alineatul (4) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006, astfel cum este aplicabil în temeiul articolului 52 alineatul (2) din regulamentul menționat. În termen de 15 zile de la sfârșitul intervalului de 30 de zile prevăzut pentru prezentarea observațiilor, autoritatea menționată transmite un proiect de decizie împreună cu orice modificări propuse Comitetului statelor membre și ECHA, în temeiul articolului 51 alineatul (4) a doua teză din acest regulament, astfel cum este aplicabil în temeiul articolului 52 alineatul (2) din același regulament. În temeiul articolului 51 alineatul (5) din regulamentul în cauză, astfel cum este aplicabil în temeiul articolului 52 alineatul (2) din același regulament, aceasta comunică de îndată orice propunere de modificare solicitanților înregistrării și utilizatorilor din aval în cauză, care pot prezenta observații. În cazul în care, în termen de 60 de zile de la primirea proiectului de decizie, Comitetul statelor membre ajunge la un acord unanim cu privire la acesta, în conformitate cu articolul 51 alineatul (6) din regulamentul în cauză, astfel cum este aplicabil în temeiul articolului 52 alineatul (2) din același regulament, ECHA adoptă decizia în consecință.

76      În schimb, în cazul în care Comitetul statelor membre nu ajunge la un acord unanim, în temeiul articolului 51 alineatul (7) din Regulamentul nr. 1907/2006, astfel cum este aplicabil în temeiul articolului 52 alineatul (2) din regulamentul menționat, Comisia elaborează un proiect de decizie care să fie adoptată în conformitate cu procedura menționată la articolul 133 alineatul (3) din acest regulament.

77      Astfel, în cazul în care, în cadrul unei contestații împotriva unei decizii prin care se solicită informații suplimentare în cadrul evaluării unei substanțe, Camera de recurs a fost obligată să urmeze aceeași procedură ca ECHA atunci când aceasta din urmă se pronunță în primă instanță, ca urmare a faptului că face parte din „Agenție”, acest lucru ar presupune că această cameră ar putea adopta o decizie numai în cazul unui acord unanim prealabil în cadrul Comitetului statelor membre, în sensul articolului 51 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1907/2006.

78      Or, o asemenea abordare nu ar fi conformă cu obiectivul legiuitorului de a permite Camerei de recurs să controleze deciziile prin care se solicită informații suplimentare în cadrul evaluării unei substanțe.

79      Considerații analoage se aplică procedurii care reglementează adoptarea deciziilor luate pentru evaluarea dosarelor, în cadrul căreia articolul 51 din Regulamentul nr. 1907/2006 se aplică în mod direct.

80      În acest context, trebuie subliniat de asemenea că, în mod contrar dispozițiilor referitoare la camerele de recurs ale altor agenții, precum Camera de recurs a EUIPO, normele aplicabile Camerei de recurs a ECHA nu conțin vreo dispoziție care să prevadă că dispozițiile referitoare la procedura în fața unității care a adoptat decizia care face obiectul contestației se aplică mutatis mutandis procedurii de contestație (în ceea ce privește normele aplicabile Camerei de recurs a EUIPO, a se vedea punctul 96 de mai jos).

81      În al doilea rând și în orice caz, trebuie arătat că o contestație în fața Camerei de recurs împotriva unei decizii a ECHA prin care se solicită informații suplimentare în contextul evaluării unei substanțe poate avea ca obiect numai să se examineze dacă elementele prezentate de reclamantă sunt susceptibile să demonstreze că această decizie este afectată de erori.

82      Astfel, o decizie a ECHA prin care se solicită informații suplimentare în contextul evaluării unei substanțe este adoptată în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006, care face parte din capitolul 2 din titlul VI al regulamentului menționat, având ca obiect evaluarea substanțelor, precum și în temeiul articolului 50 alineatul (1), al articolului 52 și al articolului 51 alineatele (2)-(6) din acest regulament, astfel cum sunt aplicabile mutatis mutandis în temeiul articolului 51 alineatul (2) din același regulament.

83      Astfel cum rezultă din articolele 44-48 din Regulamentul nr. 1907/2006, interpretate în lumina considerentelor (66)-(68) ale regulamentului menționat, procesul de evaluare a substanțelor, în care se înscrie adoptarea unei decizii prin care se solicită informații suplimentare în contextul evaluării unei substanțe, urmărește realizarea unei evaluări mai aprofundate a substanțelor considerate prioritare în ceea ce privește riscurile pe care acestea le pot prezenta pentru sănătatea oamenilor sau pentru mediu. O asemenea evaluare, care este efectuată de autoritatea desemnată ținând seama de principiul precauției [articolul 1 alineatul (3) a doua teză din acest regulament], trebuie încredințată unor experți științifici.

84      Astfel cum rezultă din articolul 46 alineatul (1) și din articolul 52 din Regulamentul nr. 1907/2006 coroborate cu articolul 51 alineatele (2)-(8) din regulamentul menționat, procedura de adoptare a unei decizii prin care se solicită informații suplimentare este inițiată pe baza unui proiect elaborat de autoritatea desemnată, în cazul în care aceasta consideră că sunt necesare informații suplimentare. După cum se arată la punctul 75 de mai sus, această propunere conduce la o decizie a ECHA în cazul unui acord, în sensul articolului 51 alineatul (3) sau (6) din acest regulament, aplicabil mutatis mutandis în temeiul articolului 52 alineatul (2) din același regulament, și anume în cazul în care nu este formulată nicio observație cu privire la propunerea de decizie de către statele membre sau de către ECHA sau, dacă a fost formulată o asemenea observație, în cazul unui acord unanim în cadrul Comitetului statelor membre.

85      În consecință, o asemenea decizie este elaborată într‑un context de incertitudine și se bazează pe evaluările științifice ale experților științifici ai autorității desemnate dintr‑un stat membru și ai autorităților competente din celelalte state membre. Or, trebuie să se constate că nu rezultă nici din dispozițiile Regulamentului nr. 1907/2006, nici din cele ale Regulamentului nr. 771/2008 că această evaluare științifică trebuie reîntocmită în cadrul procedurii de contestație în fața Camerei de recurs. Dimpotrivă, astfel cum s‑a arătat la punctele 68-79 de mai sus, rezultă din economia dispozițiilor procedurale ce reglementează adoptarea deciziilor prin care se solicită informații suplimentare că articolele 46 și 50-52 din Regulamentul nr. 1907/2006 nu sunt direct aplicabile procedurii în fața Camerei de recurs.

86      În consecință, o contestație în fața Camerei de recurs împotriva unei decizii a ECHA prin care se solicită informații suplimentare în contextul evaluării unei substanțe poate avea ca obiect numai să se examineze dacă elementele prezentate de reclamant sunt susceptibile să demonstreze că această decizie este afectată de erori. Prin urmare, în cadrul unei asemenea contestații, reclamantul nu se poate limita să susțină că rezultatul evaluării pe care se întemeiază decizia menționată ar fi trebuit să fie diferit, ci are obligația să prezinte argumente menite să demonstreze existența unor erori care afectează evaluarea științifică pe care se întemeiază decizia în cauză.

ii)    Cu privire la intensitatea controlului

87      În ceea ce privește intensitatea controlului efectuat de Camera de recurs, trebuie amintit că, desigur, în cadrul unei acțiuni în anulare în temeiul articolului 263 TFUE, controlul efectuat de instanțele Uniunii este limitat în ceea ce privește aprecierea unor elemente de fapt de ordin științific și tehnic deosebit de complexe. Astfel, în ceea ce privește asemenea aprecieri, instanțele Uniunii se limitează să examineze dacă acestea sunt afectate de o eroare vădită, de un abuz de putere ori dacă emitentul deciziei a depășit în mod vădit limitele puterii sale de apreciere (a se vedea Hotărârea din 21 iulie 2011, Etimine, C‑15/10, EU:C:2011:504, punctul 60 și jurisprudența citată).

88      Totuși, această jurisprudență nu este aplicabilă controlului efectuat de Camera de recurs a ECHA. În această privință, referitor la membrii acestui organism, trebuie amintit că, în temeiul articolului 1 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 771/2008, cel puțin unul dintre membrii acesteia trebuie să aibă calificare juridică și cel puțin un membru trebuie să aibă o calificare tehnică în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1238/2007 al Comisiei din 23 octombrie 2007 de stabilire a normelor privind calificările membrilor Comisiei de recurs a Agenției Europene pentru Produse Chimice (JO 2007, L 280, p. 10). În temeiul articolului 1 alineatul (2) din acest din urmă regulament, membrii cu calificare tehnică și supleanții lor au diplome universitare sau calificare echivalentă, precum și experiență profesională considerabilă în domeniul evaluării hazardurilor, al evaluării expunerii sau al gestionării riscurilor în ceea ce privește sănătatea umană sau riscul pentru mediu, reprezentat de substanțele chimice, sau în domenii conexe. Din aceste dispoziții trebuie să se deducă faptul că legiuitorul a intenționat să confere Camerei de recurs a ECHA experiența necesară pentru a‑i permite să facă ea însăși aprecieri cu privire la unele elemente de fapt de ordin științific deosebit de complexe.

89      Prin urmare, controlul efectuat de Camera de recurs cu privire la aprecierile de ordin științific prevăzute într‑o decizie a ECHA nu se limitează la verificarea existenței unor erori vădite. Dimpotrivă, în această privință, pe baza competenței juridice și științifice a membrilor săi, camera menționată trebuie să examineze dacă argumentele prezentate de reclamantă sunt susceptibile să demonstreze că considerațiile pe care se întemeiază decizia menționată a ECHA sunt afectate de erori.

2)      Cu privire la argumentele invocate de reclamantă

90      Argumentele invocate de reclamantă trebuie analizate ținând seama de considerațiile precedente privind întinderea și intensitatea controlului efectuat de Camera de recurs.

91      În primul rând, reclamanta arată că, în temeiul articolului 93 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1907/2006, există o continuitate funcțională între Camera de recurs și ECHA atunci când această agenție se pronunță în primă instanță, care este comparabilă cu cea care există între camerele de recurs ale EUIPO și unitățile acestui oficiu și că, în temeiul acestei continuități funcționale, în cadrul unei contestații în fața sa împotriva unei decizii a ECHA, Camera de recurs a acestei agenții ar fi obligată să efectueze o reexaminare completă a tuturor chestiunilor, în special științifice, abordate în decizia contestată în fața sa.

92      În această privință, în primul rând, trebuie amintit, astfel cum s‑a arătat la punctele 60-80 de mai sus, că, în cadrul examinării temeiniciei unei contestații în fața Camerei de recurs, normele de procedură ce reglementează adoptarea unei decizii a ECHA atunci când aceasta se pronunță în primă instanță nu se aplică în mod direct. Dimpotrivă, camera menționată aplică normele de procedură prevăzute de Regulamentul nr. 1907/2006 și de Regulamentul nr. 771/2008, care sunt prevăzute special pentru procedura în fața sa și, în consecință, se limitează să examineze, în cadrul unei proceduri în contradictoriu, dacă decizia menționată este afectată de vreo eroare. În orice caz, după cum s‑a arătat la punctele 81-86 de mai sus, cel puțin în cadrul unei contestații împotriva unei decizii a ECHA prin care se solicită informații suplimentare în contextul evaluării unei substanțe, Camera de recurs se limitează la o asemenea examinare.

93      În al doilea rând, trebuie amintit că, astfel cum s‑a arătat la punctul 66 de mai sus, articolul 93 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1907/2006 reglementează numai competențele de care dispune Camera de recurs după ce a constatat că o contestație formulată în fața sa este întemeiată, iar nu întinderea controlului efectuat de camera menționată în ceea ce privește temeinicia unei contestații formulate în fața sa.

94      În al treilea rând, în ceea ce privește argumentele reclamantei întemeiate pe jurisprudența referitoare la camerele de recurs ale EUIPO, trebuie avut în vedere că, potrivit jurisprudenței, prin intermediul căii de atac cu care este sesizată, camera de recurs a EUIPO este chemată să efectueze o nouă examinare completă a fondului cererii sau a litigiului cu care a fost sesizată unitatea care s‑a pronunțat în primă instanță, atât în drept, cât și în fapt (a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 martie 2007, OAPI/Kaul, C‑29/05 P, EU:C:2007:162, punctul 57). În consecință, o cameră de recurs a EUIPO nu se poate limita să controleze dacă, în lumina argumentelor prezentate de reclamantă, decizia unității din cadrul EUIPO care se pronunță în primă instanță este afectată de o eroare, ci are obligația să examineze dacă o decizie nouă având același dispozitiv ca decizia care face obiectul căii de atac formulate în fața sa poate sau nu să fie adoptată în mod legal în momentul în care aceasta se pronunță asupra căii de atac. Prin urmare, întinderea examinării pe care trebuie să o efectueze camera de recurs cu privire la decizia care face obiectul căii de atac nu este, în principiu, determinată de motivele invocate de partea care a formulat calea de atac [Hotărârea din 23 septembrie 2003, Henkel/OAPI – LHS (UK) (KLEENCARE), T‑308/01, EU:T:2003:241, punctele 26 și 29, și Hotărârea din 16 martie 2005, L’Oréal/OAPI – Revlon (FLEXI AIR), T‑112/03, EU:T:2005:102, punctul 36].

95      Totuși, contrar celor susținute de reclamantă, această jurisprudență nu poate fi transpusă în ceea ce privește Camera de recurs a ECHA. Într‑adevăr, natura și domeniul de aplicare ale examinării efectuate de camerele de recurs ale EUIPO depind în mare măsură de contextul legislativ și normativ în care acestea se încadrează, care este foarte diferit de cel în care se înscrie Camera de recurs a ECHA.

96      În acest context, mai întâi, trebuie arătat că, în economia sistemului introdus prin Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene (JO 2017, L 154, p. 1), dispozițiile ce reglementează procedura în fața unităților și a diviziilor EUIPO se aplică mutatis mutandis procedurilor de contestație în fața camerei de recurs. Acesta este cazul dispozițiilor generale prevăzute în capitolul IX secțiunea 1 din Regulamentul 2017/1001, în special la articolul 95 din acest regulament, care prevede că EUIPO procedează la examinarea din oficiu a faptelor, cu excepția procedurilor privind motivele relative de refuz și a procedurilor în nulitate în temeiul articolului 59 din acest regulament. În mod similar, trebuie arătat că articolul 48 din Regulamentul delegat (UE) 2018/625 al Comisiei din 5 martie 2018 de completare a Regulamentului (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului privind marca Uniunii Europene și de abrogare a Regulamentului delegat (UE) 2017/1430 (JO 2018, L 104, p. 1) prevede că, în cazul în care nu se specifică altfel, dispozițiile referitoare la procedura în fața instanței EUIPO care a adoptat decizia care face obiectul căii de atac sunt aplicabile, mutatis mutandis, procedurii căii de atac.

97      În schimb, în ceea ce privește de ECHA, trebuie amintit nu numai faptul că, astfel cum s‑a arătat la punctele 68-79 de mai sus, dispozițiile ce reglementează procedura de adoptare a deciziilor adoptate de această agenție în primă instanță nu sunt aplicabile procedurii de contestare în fața Camerei de recurs, ci trebuie de asemenea subliniat că normele aplicabile camerei menționate nu prevăd o dispoziție comparabilă cu articolul 48 din Regulamentul delegat 2018/625, care ar prevedea că normele de procedură care reglementează adoptarea unei decizii a ECHA atunci când aceasta din urmă se pronunță în primă instanță ar fi aplicabile mutatis mutandis procedurii în fața acestei camere.

98      În continuare, este adevărat că jurisprudența referitoare la camerele de recurs ale EUIPO citată la punctul 94 de mai sus se întemeiază în special pe articolul 71 alineatul (1) a doua teză din Regulamentul 2017/1001, potrivit căruia această cameră poate fie să exercite competențele organului care a pronunțat decizia atacată, fie să retrimită cauza spre soluționare organului în cauză. Astfel, potrivit jurisprudenței menționate, această dispoziție conține nu numai o indicație cu privire la conținutul pe care poate să îl aibă o decizie a camerei de recurs a EUIPO, ci și cu privire la întinderea examinării pe care aceasta este obligată să o efectueze în privința deciziei care face obiectul căii de atac (Hotărârea din 23 septembrie 2003, KLEENCARE, T‑308/01, EU:T:2003:241, punctul 24).

99      Cu toate acestea, contrar celor susținute de reclamantă, simplul fapt că formularea articolului 71 alineatul (1) a doua teză din Regulamentul 2017/1001 este similară celei a articolului 93 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1907/2006 nu permite transpunerea acestei jurisprudențe în cazul Camerei de recurs a ECHA.

100    În acest context, trebuie arătat că a doua teză a articolului 71 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1001 este precedată de o primă teză din care reiese că camera de recurs a EUIPO exercită atribuțiile prevăzute în a doua teză a acestui alineat „[î]n urma examenului de fond asupra căii de atac”. În consecință, potrivit modului în care a fost formulat, articolul 71 alineatul (1) din regulamentul menționat se referă la chestiunea competențelor de care dispune camera menționată după ce a constatat că o cale de atac formulată în fața sa este întemeiată.

101    Cu toate acestea, rezultă din contextul normativ în care se înscrie articolul 71 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1001 că, în cadrul unei proceduri în fața camerei de recurs a EUIPO, se aplică dispozițiile ce reglementează procedura în fața unităților și a diviziilor EUIPO (a se vedea punctul 96 de mai sus) și că, în consecință, această cameră este obligată să examineze dacă o nouă decizie având același dispozitiv ca decizia care face obiectul căii de atac în fața sa poate sau nu să fie adoptată în mod legal în momentul în care se pronunță cu privire la calea de atac. Prin urmare, jurisprudența menționată la punctul 98 de mai sus trebuie interpretată în lumina contextului normativ în care se înscrie articolul 71 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1001. În consecință, nu se poate deduce din această jurisprudență că articolul 93 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1907/2006, care se înscrie într‑un context normativ diferit, trebuie interpretat în sensul că determină prin el însuși întinderea examinării pe care trebuie să o efectueze Camera de recurs a ECHA în cadrul examinării temeiniciei unei contestații formulate în fața sa.

102    În sfârșit, trebuie amintit că natura misiunilor EUIPO și deciziilor pe care acest oficiu le adoptă nu este comparabilă cu natura misiunilor și deciziilor ECHA. Astfel cum rezultă din considerentul (27) al Regulamentului 2017/1001, EUIPO trebuie să adopte măsurile administrative de punere în aplicare la nivelul Uniunii pe care dreptul mărcilor le necesită pentru fiecare marcă. După cum se poate deduce din considerentele (40) și (41) ale acestui regulament, măsurile respective de punere în aplicare implică în special faptul ca EUIPO să se pronunțe asupra cererilor de înregistrare a unei mărci a Uniunii Europene și asupra procedurilor inițiate de terți pentru a se opune unei asemenea înregistrări sau pentru a‑i pune capăt. În ceea ce privește ECHA, potrivit considerentului (15) al Regulamentului nr. 1907/2006, aceasta are sarcina să asigure în mod centralizat gestionarea eficientă a aspectelor tehnice, științifice și administrative ale sistemului de protecție a sănătății oamenilor și a mediului înființat prin acest regulament împotriva riscurilor legate de fabricarea, de punerea în circulație și de utilizarea substanțelor chimice. În special, rezultă din considerentele (16)-(21) ale acestui regulament că una dintre axele centrale ale acestui sistem, pe care ECHA trebuie să o pună în aplicare, este obligația producătorilor și a importatorilor de substanțe chimice de a furniza toate informațiile relevante și disponibile cu privire la pericolele pe care le prezintă aceste substanțe și de a promova măsuri adecvate de administrare a riscurilor. În cadrul acestor obligații se înscriu deciziile adoptate de ECHA prin care se solicită informații suplimentare.

103    Având în vedere aceste diferențe, o protecție juridică adecvată împotriva unor asemenea decizii nu ar fi asigurată în mod necesar prin faptul ca acestea să fie controlate de Camera de recurs a ECHA în raport cu cerințele aplicabile controlului efectuat de camerele de recurs ale EUIPO. Astfel, după cum se poate deduce din considerentul (42) al Regulamentului 2017/1001, pentru a se garanta procesarea eficace și eficientă a cererilor și a litigiilor pe care EUIPO trebuie să le soluționeze, se poate justifica că le revine camerelor de recurs ale acestui oficiu să reexamineze pe fond aceste cereri și litigii, substituindu‑se în această privință primei instanțe a EUIPO. În schimb, în cazul în care o decizie administrativă impune obligații particularilor, precum o decizie a ECHA întemeiată pe articolul 46 alineatul (1) și pe articolul 52 din Regulamentul nr. 1907/2006 coroborate cu articolul 51 alineatele (2)-(8) din acest regulament, protecția juridică a acestor particulari cu privire la decizia menționată nu justifică o asemenea substituire, ci impune doar verificarea de către Camera de recurs dacă decizia în cauză este afectată de o eroare.

104    În al doilea rând, trebuie respins argumentul reclamantei fondat pe faptul că, în temeiul articolului 76 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul nr. 1907/2006, Camera de recurs este parte integrantă a ECHA. Astfel, după cum s‑a arătat la punctele 59-86 de mai sus, faptul că această cameră este un organism al ECHA, iar nu un organism distinct de această agenție nu poate, ca atare, să aducă atingere naturii și întinderii examinării pe care ea trebuie să o efectueze, indiferent de dispozițiile care definesc competențele acestui organism și de normele de procedură care îi sunt aplicabile, de natura deciziilor care fac obiectul controlului acestuia și de obiectivele de protecție juridică pe care le respectă.

105    În al treilea rând, este necesar să se examineze argumentele reclamantei întemeiate pe faptul că Camera de recurs dispune de competențe de investigare care îi permit să adopte o decizie întemeiată pe o reexaminare în fapt și în drept a chestiunilor abordate de ECHA atunci când această agenție se pronunță în primă instanță.

106    În primul rând, trebuie respins argumentul reclamantei întemeiat pe faptul că Camera de recurs dispune de aceleași capacități de investigare ca ECHA, atunci când această agenție se pronunță în primă instanță. În această privință, este suficient să se arate că, astfel cum rezultă din cuprinsul punctelor 59-86 de mai sus, având în vedere caracterul în contradictoriu al procedurii în fața camerei menționate și faptul că, în cadrul examinării temeiniciei contestației formulate în fața sa, nu sunt aplicabile normele de procedură aplicabile în cazul ECHA atunci când agenția se pronunță în primă instanță, nu se poate considera că această cameră dispune de aceleași capacități de investigare ca ECHA atunci când această agenție se pronunță în primă instanță.

107    În al doilea rând, reclamanta arată că articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 771/2008, care ar permite Camerei de recurs să ia în considerare elemente care au fost prezentate pentru prima dată în cursul procedurii de contestație, ar confirma că această cameră este obligată să efectueze ea însăși o reexaminare a aprecierilor de ordin științific care justifică solicitarea de informații suplimentare.

108    Or, această interpretare a articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 771/2008 nu poate fi admisă.

109    Pe de o parte, articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 771/2008 trebuie coroborat cu articolul 6 alineatul (1) litera (f) din acest regulament. În temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (f) din regulamentul menționat, în principiu, probele propuse și situația de fapt în dovedirea căreia sunt aduse elementele de probă trebuie să fie prevăzute deja în cererea introductivă a contestației. Astfel cum rezultă dintr‑o interpretare coroborată a articolului 6 alineatul (1) litera (f) și a articolului 12 alineatul (1) din regulamentul în cauză, în principiu, părțile nu mai pot prezenta probe după primul schimb de memorii. Cu toate acestea, este prevăzută o excepție pentru prezentarea unor probe noi, în privința cărora întârzierea este justificată în mod corespunzător. În consecință, articolul 12 alineatul (1) din același regulament se limitează să soluționeze problema de a ști în ce ipoteză, în cadrul unei proceduri în contradictoriu în fața Camerei de recurs, o probă care nu era cuprinsă deja în cererea introductivă a contestației mai poate fi prezentată într‑o etapă ulterioară a acestei proceduri.

110    Pe de altă parte, trebuie precizat că articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 771/2008 nu poate fi asimilat unei norme precum articolul 95 alineatul (2) din Regulamentul 2017/1001, referitor la EUIPO, care prevede că acest „[o]ficiu[…] poate să nu ia în considerare faptele pe care părțile nu le‑au invocat sau dovezile pe care nu le‑au furnizat în timp util”.

111    Astfel, articolul 95 alineatul (2) din Regulamentul 2017/1001 este prevăzut printre normele de procedură care sunt aplicabile nu numai unității din cadrul EUIPO care se pronunță în primă instanță, ci și camerei de recurs a acestui Oficiu. În schimb, articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 771/2008 nu se referă la procedura în fața Camerei de recurs și se limitează să precizeze cazul în care o probă care nu este cuprinsă în cererea introductivă a contestației mai poate fi considerată admisibilă.

112    Prin urmare, având în vedere formularea articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 771/2008 și contextul în care se înscrie această dispoziție, contrar celor susținute de reclamantă, nu se poate deduce din aceasta că, în cadrul unei contestații în fața Camerei de recurs, ea este obligată să reexamineze aprecierile de ordin științific care au justificat solicitarea de furnizare a unor informații suplimentare.

113    Prin urmare, argumentul reclamantei întemeiat pe articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 771/2008 trebuie de asemenea respins.

114    În al treilea rând, trebuie arătat că abordarea susținută de reclamantă, potrivit căreia, în cadrul unei contestații în fața Camerei de recurs, aceasta din urmă poate să efectueze propria anchetă, nu ar fi, în orice caz, conformă cu dispozițiile din Regulamentul nr. 1907/2006 și cu obiectivele urmărite prin dispozițiile regulamentului menționat, referitoare la evaluarea substanțelor.

115    Astfel, după cum rezultă din cuprinsul punctelor 81-86 de mai sus, o decizie prin care se solicită informații suplimentare este adoptată, într‑un context de incertitudine cu privire la riscurile prezentate de substanța în cauză, pe baza unui proiect întocmit de autoritatea desemnată dintr‑un stat membru. După cum s‑a arătat la punctele 70-76 de mai sus, normele din Regulamentul nr. 1907/2006 ce reglementează procedura pentru adoptarea unei asemenea decizii a ECHA conferă un rol important autorităților competente ale statelor membre. Acestea urmăresc să implice experți din statele membre în procesul de luare a deciziilor pentru a utiliza experiența disponibilă la nivelul statelor membre în ceea ce privește diferitele probleme științifice care apar cu ocazia evaluării unei substanțe. Pe de altă parte, astfel cum rezultă din dispozițiile în cauză și din considerentul (67) al regulamentului menționat, procedura prevăzută pentru evaluarea substanțelor și a dosarelor se bazează pe principiul potrivit căruia un acord unanim în cadrul Comitetului statelor membre cu privire la proiectele de decizii (sau un acord între statele membre și ECHA) ar trebui să constituie baza unui sistem eficace care respectă principiul subsidiarității. În acest context, este necesar să se amintească faptul că, în temeiul articolului 51 alineatul (7) din acest regulament, aplicabil în mod direct deciziilor adoptate pentru evaluarea dosarelor, și în temeiul articolului 52 alineatul (2) din același regulament, aplicabil mutatis mutandis deciziilor de evaluare a substanțelor, în absența unui asemenea acord, decizia de evaluare a unui dosar sau a unei substanțe nu poate fi adoptată la nivelul ECHA, ci trebuie adoptată de Comisie.

116    Or, abordarea susținută de reclamantă, care ar implica examinarea de către însăși Camera de recurs, prin efectuarea unei anchete proprii, a evaluărilor științifice pe care se întemeiază o solicitare de informații suplimentare, nu ține seama în mod suficient de obiectivele acestei proceduri. În schimb, este conformă acestor obiective abordarea urmată de Camera de recurs, care constă în a se limita, în cadrul examinării temeiniciei unei contestații formulate în fața sa, să controleze dacă, în lumina argumentelor prezentate de reclamantă, considerațiile pe care se întemeiază decizia contestată în fața sa sunt afectate de erori.

117    Această concluzie nu este repusă în discuție de faptul că, atunci când analiza motivelor invocate de reclamantă în cadrul procedurii în contradictoriu prevăzute de Regulamentul nr. 771/2008 arată că o decizie a ECHA este afectată de o eroare, în conformitate cu articolul 93 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1907/2006, revine Camerei de recurs sarcina să decidă dacă trimite cauza organului competent al acestei agenții sau dacă adoptă ea însăși o decizie finală.

118    Astfel, în ipoteza în care contestația în fața Camerei de recurs este întemeiată, articolul 93 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1907/2006 conferă atribuții discreționare acestei camere. În cadrul exercitării acestor atribuții, camera menționată trebuie să analizeze dacă elementele de care dispune ca urmare a examinării contestației îi permit să adopte propria decizie. Pe de altă parte, aceasta trebuie să țină seama de normele ce reglementează procedura prevăzută pentru adoptarea deciziei ECHA, atunci când această agenție se pronunță în primă instanță. În cazul în care această procedură conferă un rol important anumitor actori, astfel cum procedura stabilită pentru adoptarea deciziilor pentru evaluarea dosarelor și a substanțelor prevede pentru statele membre și pentru Comitetul statelor membre, aceasta trebuie să examineze dacă adoptarea unei decizii finale la nivelul său este conformă cu obiectivele urmărite de regulamentul menționat sau dacă respectarea normelor ce reglementează procedura în fața ECHA, atunci când aceasta din urmă se pronunță în primă instanță, și a obiectivelor urmărite de acestea impune trimiterea cauzei în fața organului competent al acestei agenții.

119    Având în vedere considerațiile precedente, trebuie respinse argumentele reclamantei întemeiate pe capacitățile de investigare ale Camerei de recurs.

120    În al patrulea rând, reclamanta susține că rezultă din practica decizională a Camerei de recurs că aceasta din urmă se consideră o prelungire funcțională a ECHA atunci când se pronunță în primă instanță. În această privință, este suficient să se arate că considerațiile prezentate la punctele 59-86 de mai sus se întemeiază în mod direct pe dispozițiile relevante din Regulamentele nr. 1907/2006 și nr. 771/2008 și, în consecință, nu ar putea fi repuse în discuție de practica decizională a camerei menționate.

121    În al cincilea rând, reclamanta arată că Regulamentul nr. 1907/2006 și Regulamentul nr. 771/2008 prevăd norme identice pentru contestațiile împotriva tuturor deciziilor ECHA menționate la articolul 91 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006. În această privință, este suficient să se amintească, astfel cum s‑a arătat la punctul 59 de mai sus, că niciuna dintre dispozițiile regulamentelor sus‑menționate nu prevede obligația Camerei de recurs de a efectua o examinare de novo a unei decizii a ECHA. În orice caz, pentru motivele prezentate la punctele 81-86 de mai sus, o asemenea obligație nu există pentru deciziile prin care se solicită informații suplimentare în cadrul evaluării unei substanțe.

122    În al șaselea rând, reclamanta arată că obiectivul unei contestații în fața Camerei de recurs nu este efectuarea unui control de legalitate limitat a unei decizii a ECHA, identic cu cel exercitat de instanțele Uniunii.

123    Acest argument trebuie de asemenea să fie respins ca fiind lipsit de relevanță.

124    Astfel, după cum s‑a arătat la punctele 87-89 de mai sus, în ceea ce privește evaluarea elementelor factuale de ordin științific și tehnic de mare complexitate, intensitatea controlului efectuat de Camera de recurs este superioară intensității controlului efectuat de instanțele Uniunii.

125    În al șaptelea rând, reclamanta susține că, în temeiul articolului 91 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1907/2006, o contestație în fața Camerei de recurs are efect suspensiv, precum contestațiile în fața camerei de recurs a EUIPO.

126    Or, având în vedere considerațiile prezentate la punctele 59-86 de mai sus, simplul fapt că contestațiile în fața Camerei de recurs a ECHA au efect suspensiv nu poate însemna că Camera de recurs trebuie să efectueze ea însăși o nouă examinare a aprecierilor factuale de ordin științific și tehnic care justifică o solicitare de informații suplimentare.

127    Dimpotrivă, efectul suspensiv al contestațiilor în fața Camerei de recurs militează împotriva unei asemenea abordări.

128    În acest context, trebuie amintit că unul dintre obiectivele urmărite de Regulamentul nr. 1907/2006 este excluderea sau limitarea fabricării și a utilizării substanțelor care au efecte nocive asupra sănătății oamenilor sau a mediului. Astfel, evaluarea unei substanțe urmărește să determine dacă aceasta este persistentă, bioacumulabilă ori toxică sau foarte persistentă sau foarte bioacumulabilă. În consecință, deciziile ECHA prin care se solicită informații suplimentare sunt necesare pentru efectuarea unei asemenea evaluări.

129    Or, în cazul în care, astfel cum susține reclamanta, Camera de recurs ar trebui să efectueze ea însăși în mod sistematic o nouă examinare a evaluării elementelor factuale de ordin științific și tehnic care justifică o solicitare de informații suplimentare, durata procedurii în fața camerei menționate ar risca să fie mai lungă, fapt care ar putea întârzia întocmirea unor studii care să conțină informațiile suplimentare ce sunt astfel necesare pentru efectuarea evaluării substanței în cauză.

130    Având în vedere aceste considerații, trebuie respins de asemenea argumentul reclamantei întemeiat pe efectul suspensiv al contestației în fața Camerei de recurs.

131    Prin urmare, trebuie respinse toate argumentele reclamantei prin care se urmărește să se demonstreze că, la punctul 64 din decizia atacată, Camera de recurs a încălcat obligațiile care îi revin în cadrul unei contestații împotriva unei decizii a ECHA.

b)      Cu privire la argumentele întemeiate pe faptul că Camera de recurs nu a ținut seama de forța probatorie a informațiilor disponibile

132    În cadrul celui de al treilea aspect al celui de al doilea motiv, reclamanta arată că, la punctul 64 din decizia atacată, Camera de recurs a încălcat anexa XIII la Regulamentul nr. 1907/2006. La punctul menționat, camera respectivă ar fi considerat în mod greșit că determinarea bazată pe forța probatorie a informațiilor disponibile nu se aplică în contextul evaluării unei substanțe. Această abordare ar fi aplicabilă atât în contextul înregistrării unei substanțe, cât și în cel al evaluării ei. Prin urmare, potrivit reclamantei, înainte să solicite realizarea testului de persistență, această cameră ar fi trebuit să examineze dacă determinarea bazată pe forța probatorie a informațiilor disponibile permitea desprinderea unor concluzii cu privire la riscul ca triclosanul să fie persistent. Numai în ipoteza în care o asemenea abordare nu ar fi condus la rezultate concludente s‑ar fi putut solicita efectuarea unui test suplimentar. Or, camera în cauză nu ar fi efectuat o asemenea examinare. În plus, în anexa menționată nu s‑ar indica faptul că determinarea bazată pe forța probatorie a informațiilor disponibile ar fi exclusiv responsabilitatea solicitanților înregistrării.

133    ECHA și intervenientele contestă aceste argumente.

134    Într‑o primă etapă, trebuie respinse argumentele invocate de reclamantă, în măsura în care prin acestea se urmărește să se demonstreze că însăși Camera de recurs ar fi trebuit să efectueze o nouă examinare, realizând ea însăși o determinare bazată pe forța probatorie a informațiilor disponibile. Astfel, după cum s‑a arătat deja la punctele 55-131 de mai sus, în cadrul unei contestații formulate în fața sa, camera menționată se limitează să examineze dacă argumentele invocate de reclamantă pot să demonstreze existența unei erori care afectează decizia contestată în fața sa.

135    Într‑o a doua etapă, trebuie analizate argumentele reclamantei, în măsura în care prin acestea se urmărește să se demonstreze că, în cadrul controlului pe care aceasta l‑a efectuat cu privire la decizia ECHA, Camera de recurs a săvârșit o eroare.

136    În această privință, în primul rând, trebuie arătat că nu este, în sine, eronată considerația Camerei de recurs prevăzută la punctul 64 prima teză din decizia atacată, potrivit căreia, în conformitate cu anexa XI la Regulamentul nr. 1907/2006, poate fi urmată o abordare axată pe forța probatorie pentru a modifica cerințele standard de informații în contextul înregistrării unei substanțe. Astfel, după cum rezultă din cuprinsul punctului 1.2 din această anexă, în contextul înregistrării unei substanțe, dacă o asemenea abordare permite confirmarea existenței sau a absenței unei proprietăți periculoase specifice, este necesar să se renunțe la teste suplimentare pe animale vertebrate în ceea ce privește proprietatea în cauză și se poate renunța la teste suplimentare care nu utilizează animale vertebrate.

137    În al doilea rând, în măsura în care reclamanta susține că Camera de recurs a încălcat anexa XIII la Regulamentul nr. 1907/2006, trebuie evidențiat că al doilea paragraf din anexa menționată se limitează să prevadă că determinarea bazată pe forța probatorie fondată pe o opinie a unui expert este aplicabilă pentru identificarea substanțelor persistente, bioacumulabile și toxice, precum și pentru identificarea substanțelor foarte persistente și foarte bioacumulabile. În schimb, nu se face trimitere în mod explicit la etapa de evaluare a substanțelor. Prin urmare, argumentele reclamantei întemeiate pe încălcarea acestei anexe trebuie respinse.

138    În al treilea rând, trebuie examinate argumentele reclamantei potrivit cărora, în cazul în care s‑ar fi aplicat o abordare întemeiată pe forța probatorie a informațiilor disponibile, ar fi fost posibil să se evalueze dacă triclosanul a fost persistent și că, prin urmare, principiul proporționalității se opunea ca ECHA să solicite informații suplimentare.

139    În această privință, primo, trebuie arătat că, în a doua teză a punctului 64 din decizia atacată, Camera de recurs s‑a preocupat să afirme că, în contextul evaluării unei substanțe, ECHA avea dreptul să solicite informații suplimentare față de informațiile solicitate în cadrul înregistrării acesteia, atunci când, după ce lua în considerare toate informațiile relevante care au fost transmise în ceea ce privește substanța, agenția menționată concluziona că aceste informații suplimentare erau necesare pentru a duce la bun sfârșit evaluarea substanței în cauză. În consecință, prin intermediul tezei evocate, aceasta a amintit că ECHA trebuia să țină seama de toate informațiile relevante aflate la dispoziția sa înainte de a solicita informații suplimentare.

140    Secundo, trebuie amintit că, astfel cum s‑a arătat deja la punctele 59-86 de mai sus, procedura în fața Camerei de recurs este o procedură în contradictoriu, iar întinderea examinării efectuate de camera menționată a fost limitată, în consecință, la argumentele invocate de reclamantă. Prin urmare, presupunând că, în etapa de evaluare a unei substanțe, ECHA a fost obligată să ia în considerare forța probatorie a informațiilor disponibile, în cursul procedurii menționate reclamanta ar fi trebuit să prezinte motivele pentru care aplicarea unei asemenea abordări ar fi permis desprinderea unei concluzii cu privire la existența sau la inexistența unui risc de persistență.

141    Cu toate acestea, în contextul celui de al doilea motiv invocat în fața Camerei de recurs, reclamanta nu a prezentat argumente detaliate în scopul de a demonstra existența unor erori care afectează considerațiile ECHA care să justifice concluzia sa potrivit căreia au fost necesare informații suplimentare. Motivul menționat a fost întemeiat în principal pe încălcarea articolului 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006, potrivit căruia, în cadrul evaluării unei substanțe, trebuie luate în considerare în special toate informațiile relevante transmise cu privire la substanța respectivă. Or, astfel cum s‑a arătat la punctul 52 de mai sus, Camera de recurs a răspuns la acest argument principal la punctele 59-61 din decizia atacată. În acest context, ea a arătat că ECHA a luat în considerare informațiile în cauză, însă aceasta din urmă a desprins din aceste informații o concluzie diferită de cea a reclamantei.

142    Desigur, în contextul celui de al doilea motiv al contestației în fața Camerei de recurs, reclamanta a invocat de asemenea un argument întemeiat pe faptul că, în cazul în care ECHA ar fi realizat o determinare bazată pe forța probatorie a informațiilor disponibile, aceasta nu ar fi putut concluziona în sensul caracterului necesar al solicitării de realizare a testului de persistență. Totuși, în acest context, pe de o parte, trebuie arătat că, astfel cum a arătat camera respectivă la punctele 57-63 din decizia atacată, în decizia sa, ECHA a prezentat în mod detaliat motivele pentru care a considerat că informațiile invocate de reclamantă nu au permis să se concluzioneze în sensul absenței riscului de persistență. Or, trebuie să se constate că, în cadrul contestației menționate, reclamanta nu a prezentat argumente care să poată repune în cauză motivele prezentate în decizia menționată, ci s‑a limitat să invoce faptul că ar fi trebuit efectuată o determinare bazată pe forța probatorie a informațiilor disponibile.

143    Având în vedere argumentele prezentate de reclamantă în contestația în fața Camerei de recurs, indiferent dacă există obligația de a aplica abordarea întemeiată pe forța probatorie a informațiilor disponibile în cadrul evaluării unei substanțe, în orice caz, camera menționată nu poate fi criticată pentru că s‑a limitat să amintească, la punctul 64 din decizia atacată, că, înainte de adoptarea unei decizii prin care solicită informații suplimentare, ECHA trebuie să țină seama de toate informațiile relevante aflate la dispoziția sa.

144    În al patrulea rând, trebuie respins argumentul reclamantei întemeiat pe faptul că nu a avut obligația să demonstreze că, având în vedere informațiile disponibile, nu era necesară o solicitare de informații suplimentare. Astfel, pe de o parte, nu rezultă în niciun mod din cuprinsul punctului 64 din decizia atacată că, în cadrul procedurii care s‑a finalizat prin adoptarea deciziei ECHA, Camera de recurs a considerat că solicitantul înregistrării era cel care avea obligația de a demonstra necesitatea solicitării de informații. Pe de altă parte și în orice caz, trebuie constatat că rezultă din cuprinsul paginii 5 punctul III.I.1 al doilea paragraf din decizia ECHA că, în cadrul examinării chestiunii necesității unor informații suplimentare cu privire la persistența triclosanului, această agenție a procedat la determinarea forței probatorii a informațiilor disponibile.

145    În consecință, trebuie respins argumentul reclamantei întemeiat pe faptul că, la punctul 64 din decizia atacată, Camera de recurs nu a ținut seama de forța probatorie a informațiilor disponibile.

c)      Cu privire la argumentele întemeiate pe faptul că intensitatea controlului efectuat de Camera de recurs nu a fost suficientă

146    În cadrul primului aspect al primului motiv, reclamanta arată că, la punctul 64 din decizia atacată, Camera de recurs a săvârșit o eroare prin faptul că s‑a întemeiat pe concluziile ECHA în ceea ce privește disputele științifice, cu condiția ca aceasta din urmă să își fi exercitat efectiv puterea de apreciere. La punctul menționat, Camera de recurs s‑ar fi limitat să verifice absența erorilor vădite de apreciere din partea ECHA.

147    ECHA și intervenientele contestă aceste argumente.

148    Într‑o primă etapă, în măsura în care prin argumentele reclamantei se urmărește să se demonstreze că Camera de recurs nu ar fi trebuit să se limiteze la a examina dacă decizia ECHA a fost afectată de o eroare, ci ar fi trebuit să examineze ea însăși dacă a fost necesară adoptarea solicitării de realizare a testului de persistență, aceste argumente trebuie respinse pentru aceleași motive ca cele menționate la punctele 55-131 de mai sus.

149    Într‑o a doua etapă, în măsura în care, prin intermediul acestui argument, se urmărește să se demonstreze că, la punctul 64 a doua teză din decizia atacată, Camera de recurs ar fi limitat în mod nejustificat intensitatea controlului pe care l‑a exercitat asupra considerațiilor de ordin științific cuprinse în decizia ECHA, acesta trebuie de asemenea respins.

150    În cadrul contestației în fața Camerei de recurs, reclamanta a susținut că, în cazul în care ECHA ar fi urmat o abordare întemeiată pe determinarea bazată pe forța probatorie a informațiilor disponibile, aceasta nu ar fi putut concluziona că era necesară solicitarea realizării testului de persistență.

151    La punctul 64 a doua teză din decizia atacată, Camera de recurs a arătat că, în cadrul evaluării unei substanțe, pot fi solicitate informații suplimentare în scopul de a clarifica eventuale îngrijorări, cu condiția ca ECHA să își fi exercitat în mod corect puterea de apreciere, ținând seama în special de toate informațiile relevante care au fost prezentate în ceea ce privește această substanță. Or, nu se poate deduce din această teză că respectiva cameră a respins argumentul reclamantei pentru motivul că acesta nu era susceptibil să demonstreze existența unei erori vădite care afectează decizia ECHA. Astfel, după cum s‑a arătat deja la punctele 140-143 de mai sus, în teza menționată această cameră nu a mai examinat acest argument al reclamantei, pentru motivul că un asemenea argument nu era suficient de detaliat. În aceste împrejurări, nu se poate deduce din această teză că o limitare neadecvată a intensității controlului efectuat de aceeași cameră a condus la respingerea unui argument al reclamantei.

152    Prin urmare, nu pot fi admise argumentele întemeiate pe faptul că, la punctul 64 din decizia atacată, Camera de recurs a săvârșit o eroare prin faptul că s‑a întemeiat pe concluziile ECHA în ceea ce privește disputele științifice și prin faptul că s‑a limitat la verificarea absenței erorilor vădite de apreciere. În consecință, trebuie respinse toate argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție considerațiile pe care Camera de recurs a întemeiat respingerea celui de al doilea motiv al contestației împotriva deciziei ECHA.

2.      Cu privire la argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție respingerea de către Camera de recurs a primului motiv de contestație în fața sa

153    În cadrul primului motiv de contestație în fața Camerei de recurs, reclamanta invocă în special o încălcare a celui de al patrulea paragraf al preambulului anexei XIII la Regulamentul nr. 1907/2006, potrivit căruia informațiile utilizate pentru evaluarea proprietăților persistente, bioacumulabile și toxice ale unei substanțe și pentru evaluarea proprietăților foarte persistente și foarte bioacumulabile ale acesteia trebuie să se bazeze pe datele obținute în condiții corespunzătoare.

154    La punctele 40-51 din decizia atacată, Camera de recurs a examinat și a respins aceste argumente. La punctul 41 din decizia menționată, aceasta a precizat că, având în vedere argumentele reclamantei, avea obligația să examineze dacă condițiile de testare descrise în decizia ECHA, și anume cerința potrivit căreia testul trebuia realizat în apă pelagică, fără suspensie suplimentară de sedimente, constituiau condiții corespunzătoare în sensul celui de al patrulea paragraf al preambulului anexei XIII la Regulamentul nr. 1907/2006. La punctele 42-45 din decizia atacată, aceasta a arătat că, în conformitate cu constatările prezentate în decizia ECHA, triclosanul era prezent în anumite ape dulci și marine pelagice care nu conțineau cantități mari de substanțe specifice suspendate de care acesta se legau ușor, că era în mod potențial persistent în asemenea ape și că rezultatele testelor în sisteme de apă și de sedimente nu permiteau desprinderea unor concluzii cu privire la timpul său de înjumătățire în apa pelagică. La punctul 46 din această decizie, Camera de recurs a amintit argumentul reclamantei potrivit căruia cea mai importantă sursă de emisii de triclosan în mediu ar fi emisia directă a reziduurilor de la stațiile de epurare în apele de suprafață, care ar putea sau nu să conțină niveluri ridicate de materii solide și de sedimente. Ea a precizat de asemenea că, pentru acest motiv, reclamanta a considerat că un test în apă pelagică fără suspensie suplimentară de sedimente nu ar fi efectuat în condiții corespunzătoare, în sensul celui de al patrulea paragraf al preambulului anexei respective. La punctele 47-50 din decizia respectivă, Camera de recurs a răspuns la acest argument. Primo, aceasta a amintit definiția noțiunii de persistență și faptul că, în temeiul punctului 1.1.1. din această anexă, proprietatea persistenței unei substanțe depinde în special de degradarea acesteia în apa pelagică. Secundo, aceasta a constatat că, deși la acel punct s‑a arătat că testele trebuiau realizate în condiții corespunzătoare, acest lucru nu însemna că era necesară limitarea la situațiile cele mai frecvente de disipare a substanței în mediu. Ea a precizat că solicitarea de realizare a testului de persistență nu a urmărit obiectivul de a evalua comportamentul triclosanului în apa care conține o cantitate importantă de materii în suspensie sau de sedimente, ci comportamentul acestuia în mediile specifice menționate la punctul 1.1.1 din aceeași anexă, care ar include apele dulci sau apele marine pelagice, fără o cantitate mare de reziduuri legate. La punctul 51 din această decizie, Camera de recurs a concluzionat că, având în vedere aceste considerații, trebuia respins primul motiv al contestației împotriva deciziei ECHA.

155    Reclamanta susține că aceste considerații sunt eronate. În cadrul celui de al treilea aspect al celui de al doilea motiv, întemeiat pe o încălcare a principiului proporționalității, aceasta arată că, prin cerința ca testul de persistență să fie efectuat în apă pelagică, fapt care ar fi contrar celui de al patrulea paragraf al preambulului anexei XIII la Regulamentul nr. 1907/2006, ECHA și Camera de recurs nu au luat în considerare datele ce reflectau condiții corespunzătoare pentru mediu. Scopul unei solicitări de informații ar fi obținerea unor date care să permită determinarea riscurilor pentru mediu și definirea măsurilor adecvate de administrare a riscurilor. În schimb, nu ar fi relevantă în acest context determinarea în abstract a unei proprietăți intrinseci a unei substanțe ce are incidență asupra posibilității ca aceasta să se degradeze. Cea mai importantă sursă de emisii de triclosan în mediu ar fi emisia directă a reziduurilor stațiilor de epurare în apele de suprafață, care ar putea sau nu să conțină niveluri ridicate de materii solide și de sedimente. Din acest motiv, un test în apă pelagică, fără o suspensie suplimentară a sedimentelor, nu ar fi efectuat în condiții corespunzătoare, în sensul celui de al patrulea paragraf al preambulului anexei menționate.

156    ECHA și intervenientele contestă aceste argumente.

157    Într‑o primă etapă, în măsura în care, prin argumentele reclamantei, se urmărește să se demonstreze că, în cadrul unei examinări „de novo” a deciziei ECHA, Camera de recurs ar fi trebuit să aplice ea însăși al patrulea paragraf al preambulului anexei XIII la Regulamentul nr. 1907/2006, acestea trebuie respinse pentru aceleași motive ca cele menționate la punctele 55-131 de mai sus.

158    Într‑o a doua etapă, trebuie analizate argumentele reclamantei în măsura în care prin acestea se urmărește să se demonstreze că, în cadrul controlului deciziei ECHA, Camera de recurs nu a respectat domeniul de aplicare al celui de al patrulea paragraf al preambulului anexei la Regulamentul nr. 1907/2006.

159    În această privință, trebuie amintit că, astfel cum rezultă din cuprinsul punctului 12.2 prima teză din anexa II la Regulamentul nr. 1907/2006, persistența și degradabilitatea unei substanțe corespund potențialului său de degradare în mediu fie prin biodegradare, fie prin alte procese precum oxidarea sau hidroliza.

160    Conform punctului 1.1.1 din anexa XIII la Regulamentul nr. 1907/2006, o substanță îndeplinește criteriul de persistență în unul dintre următoarele cazuri:

(a)      timpul de înjumătățire în apa de mare este mai mare de 60 de zile;

(b)      timpul de înjumătățire în apa dulce sau de estuar este mai mare de 40 de zile;

(c)      timpul de înjumătățire în sedimente marine este mai mare de 180 de zile;

(d)      timpul de înjumătățire în sedimente de apă dulce sau de estuar este mai mare de 120 de zile;

(e)      timpul de înjumătățire în sol este mai mare de 120 de zile.

161    Rezultă că o substanță trebuie considerată persistentă atunci când timpul său de înjumătățire în unul dintre cele cinci compartimentele de mediu menționate la punctul 1.1.1 din anexa XIII la Regulamentul nr. 1907/2006 depășește durata prevăzută la punctul menționat. Astfel cum rezultă din cuprinsul punctelor (a) și (b) din această dispoziție, unele dintre aceste compartimente sunt constituite din ape dulci și ape marine pelagice.

162    În acest context, trebuie amintit de asemenea că, în decizia atacată, Camera de recurs a amintit că, potrivit indicațiilor cuprinse în decizia ECHA pe care reclamanta nu le‑a contestat, triclosanul era prezent în apele dulci și marine pelagice și că aceste compartimente de mediu nu conțineau o cantitate mare de substanțe specifice suspendate de care acesta să se lege cu ușurință.

163    În aceste împrejurări, la punctele 40-51 din decizia atacată, Camera de recurs a considerat fără a săvârși o eroare că testul de persistență, care se referă la comportamentul triclosanului în ape dulci și marine pelagice, ar fi efectuat în condiții corespunzătoare, în sensul celui de al patrulea paragraf al preambulului anexei XIII la Regulamentul nr. 1907/2006.

164    Astfel, întrucât o substanță trebuie considerată persistentă dacă timpul său de înjumătățire depășește durata indicată în unul dintre cele cinci compartimente de mediu menționate la punctul 1.1.1 din anexa XIII la Regulamentul nr. 1907/2006 (a se vedea punctul 160 de mai sus), examinarea caracterului persistent al triclosanului nu se putea limita la compartimentele de mediu în care se realizează cea mai mare parte a emisiilor sale, dacă au existat informații conform cărora triclosanul a fost prezent și în alte medii corespunzătoare cum ar fi apele dulci și apele marine pelagice. Prin urmare, Camera de recurs a respins în mod întemeiat argumentul fondat pe faptul că cerința potrivit căreia testul de persistență trebuia efectuat în apa pelagică nu a fost conformă celui de al patrulea paragraf al preambulului anexei menționate.

165    În consecință, trebuie respinse toate argumentele reclamantei prin care se urmărește să se repună în discuție respingerea de către Camera de recurs a primului motiv al contestației împotriva deciziei ECHA.

3.      Cu privire la argumentele întemeiate pe concluziile autorităților canadiene

166    În cadrul celui de al treilea aspect al celui de al doilea motiv, reclamanta susține că ECHA și Camera de recurs nu au ținut seama de elementele de probă privind persistența triclosanului. Pe baza informațiilor disponibile, autoritățile canadiene ar fi ajuns la concluzia potrivit căreia triclosanul nu dispunea nici de proprietatea persistenței, nici de cea a bioacumulării. Pe de o parte, criteriile aplicate de ECHA și de autoritățile canadiene pentru identificarea substanțelor persistente, bioacumulabile și toxice ar fi similare, în sensul că acestea ar urmări același obiectiv de protejare a mediului împotriva efectelor nocive ale unor asemenea substanțe. Pe de altă parte, metoda științifică utilizată de autoritățile canadiene ar fi similară cu abordarea întemeiată pe forța probatorie a elementelor de probă.

167    ECHA și intervenientele contestă aceste argumente.

168    Într‑o primă etapă, în măsura în care, prin argumentele reclamantei, se urmărește să se demonstreze că Camera de recurs ar fi trebuit să țină seama de concluziile autorităților canadiene în cadrul examinării „de novo” a deciziei ECHA pe care a fost obligată să o efectueze în contextul unei contestații formulate în fața sa, ele trebuie respinse pentru aceleași motive ca cele menționate la punctele 55-131 de mai sus.

169    Într‑o a doua etapă, trebuie analizate argumentele reclamantei întemeiate pe concluziile autorităților canadiene, în măsura în care prin acestea se urmărește să se demonstreze că, în cadrul controlului pe care Camera de recurs l‑a exercitat asupra deciziei ECHA, această cameră a săvârșit o eroare.

170    În primul rând, în măsura în care, prin argumentele sale, reclamanta ar intenționa să demonstreze că Camera de recurs ar fi trebuit să constate că ECHA a încălcat articolul 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006 sau că, având în vedere concluziile autorităților canadiene, agenția menționată nu avea dreptul să solicite realizarea testului de persistență, acestea trebuie respinse. Astfel, după cum s‑a arătat la punctele 59-86 de mai sus, întinderea controlului efectuat de camera menționată depinde de motivele invocate de reclamantă. Or, trebuie să se constate că, în cadrul primului motiv de contestație în fața acestei camere, reclamanta nu a invocat niciun motiv întemeiat pe concluziile autorităților canadiene.

171    În al doilea rând, în măsura în care, prin argumentele sale, reclamanta ar intenționa să susțină că concluziile autorităților canadiene demonstrează că considerațiile Camerei de recurs sunt afectate de o eroare, trebuie arătat că reclamanta se limitează să invoce existența acestor concluzii, însă nu prezintă motivele pentru care aceste concluzii ar fi susceptibile să repună în discuție legalitatea considerațiilor camerei menționate, care sunt întemeiate pe normele prevăzute de Regulamentul nr. 1907/2006. Prin urmare, asemenea argumente trebuie respinse ca fiind insuficient detaliate.

172    Prin urmare, trebuie respinse și argumentele reclamantei întemeiate pe concluziile autorităților canadiene și, în consecință, toate argumentele referitoare la respingerea contestației în fața Camerei de recurs, în măsura în care aceasta a vizat solicitarea de realizare a testului de persistență.

B.      Cu privire la argumentele referitoare la respingerea contestației în fața Camerei de recurs, în măsura în care aceasta a vizat solicitarea de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani

173    În decizia sa, ECHA a solicitat reclamantei să efectueze studiul consolidat al neurotoxicității la șobolani. Potrivit considerațiilor cuprinse în această decizie, solicitarea de furnizare de informații suplimentare se justifica prin faptul că existau îngrijorări referitoare la eventuale riscuri ca triclosanul să fie neurotoxic și toxic pentru reproducere și că acestea nu puteau fi înlăturate sau confirmate pe baza informațiilor disponibile.

174    În cadrul contestației împotriva deciziei ECHA în fața Camerei de recurs, reclamanta a susținut că realizarea acestui studiu nu ar fi trebuit solicitată. În această privință, ea a invocat patru motive, și anume al șaselea motiv, întemeiat pe o încălcare a articolului 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006, al șaptelea motiv, întemeiat pe o încălcare a articolului 25 din regulamentul menționat, al optulea motiv, întemeiat pe o încălcare a principiului proporționalității, și al nouălea motiv, întemeiat pe o încălcare a articolului 130 din acest regulament.

175    În decizia atacată, camera de recurs a analizat aceste argumente. Ea a examinat unele chestiuni de admisibilitate (punctele 117-131). Camera de recurs a făcut câteva observații introductive (punctele 132-136). Aceasta a examinat și a respins al șaptelea și al optulea motiv (punctele 137-168), al șaselea motiv (punctele 169-203) și al nouălea motiv (punctele 204-220).

176    În cadrul prezentei acțiuni, reclamanta susține că unele dintre considerațiile pe care Camera de recurs le‑a dezvoltat în aceste părți ale deciziei atacate sunt eronate. Într‑o primă etapă, vor fi analizate argumentele referitoare la respingerea celui de al șaselea motiv al contestației împotriva deciziei ECHA, întemeiat pe o încălcare a articolului 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006. Într‑o a doua etapă, vor fi analizate argumentele referitoare la respingerea celui de al șaptelea și a celui de al optulea motiv ale contestației, întemeiate pe o încălcare a articolului 25 din regulamentul menționat și a principiului proporționalității. Într‑o a treia etapă, vor fi evaluate argumentele referitoare la repunerea în discuție a considerațiilor camerei cu privire la chestiunile de admisibilitate. Într‑o a patra etapă, vor fi analizate argumentele referitoare la repunerea în discuție a observațiilor introductive ale acestei camere.

1.      Cu privire la argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție respingerea de către Camera de recurs a celui de al șaselea motiv al contestației în fața sa

177    Al șaselea motiv de contestație împotriva deciziei ECHA a fost întemeiat pe o încălcare a articolului 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006. Acest motiv a fost constituit din două aspecte. Primul aspect, prin intermediul căruia s‑a urmărit să se repună în discuție în integralitate solicitarea de realizare a unui studiu al neurotoxicității, a fost analizat și respins de Camera de recurs la punctele 186-199 din decizia atacată. Al doilea aspect, prin intermediul căruia s‑a urmărit în special repunerea în discuție a cerinței de a furniza elemente suplimentare, și anume studiul de toxicitate pentru reproducere pe o generație, a fost examinat și respins de camera menționată la punctele 200-203 din decizia în cauză.

178    Reclamanta consideră că Camera de recurs a săvârșit erori în cadrul examinării celor două aspecte ale celui de al șaselea motiv al contestației împotriva deciziei ECHA.

a)      Cu privire la argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție considerațiile pe care Camera de recurs a întemeiat respingerea primului aspect al celui de al șaselea motiv al contestației în fața sa

179    Primul aspect al celui de al șaselea motiv al contestației în fața Camerei de recurs a vizat considerațiile ECHA care justifică solicitarea de realizare a studiului privind neurotoxicitatea în conformitate cu metoda TG 426 a OCDE. În cadrul acestui aspect, reclamanta a invocat în special o încălcare a articolului 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006, pentru motivul că nu s‑a ținut seama de toate informațiile relevante referitoare la triclosan. Acest aspect a fost constituit din mai multe critici. Prima critică s‑a întemeiat pe faptul că studiile pe șobolani au fost lipsite de relevanță, iar a doua pe faptul că, în special în ceea ce privește efectele triclosanului asupra funcției tiroidei la om, nu au fost luate în considerare nici studiile Allmyr, Cullinan și Koeppe, nici raportul Witorsch.

180    La punctele 187-199 din decizia atacată, Camera de recurs a examinat primul aspect al celui de al șaselea motiv al contestației împotriva deciziei ECHA.

181    În acest context, la punctul 187 din decizia atacată, Camera de recurs a arătat că primul aspect întemeiat pe lipsa relevanței studiilor pe șobolani și unele dintre argumentele prezentate în cadrul celui de al șaselea motiv al contestației în fața sa s‑au suprapus și că s‑ar fi ținut seama de ele în cadrul examinării celui de al șaselea motiv.

182    La punctele 188-193 din decizia atacată, Camera de recurs a examinat și a respins argumentele referitoare la studiile Allmyr, Cullinan și Koeppe, precum și la raportul Witorsch, pe care reclamanta le‑a dezvoltat în cadrul celui de al doilea aspect.

183    În cadrul prezentei acțiuni, reclamanta invocă argumente prin care se urmărește să se repună în discuție, pe de o parte, considerațiile Camerei de recurs referitoare la studiile Allmyr, Cullinan și Koeppe și, pe de altă parte, considerațiile referitoare la raportul Witorsch.

1)      Cu privire la argumentele referitoare la considerațiile Camerei de recurs în ceea ce privește studiile Allmyr, Cullinan și Koeppe

184    La punctul 188 din decizia atacată, Camera de recurs a respins argumentul reclamantei întemeiat pe faptul că, la adoptarea deciziei ECHA, nu s‑a ținut seama de studiile Allmyr, Cullinan și Koeppe, care, potrivit acesteia, ar demonstra că, în doze relevante, triclosanul nu ar afecta oamenii. În această privință, Camera de recurs a observat că aceste studii au fost prevăzute în bibliografia studiilor care a fost anexată la această din urmă decizie, despre care a arătat că a fost luată în considerare. Referindu‑se la observațiile sale din cuprinsul punctului 135 din decizia atacată, ea a arătat că, în aceste împrejurări a fost necesar să se considere că studiile menționate au fost luate în considerare la adoptarea deciziei ECHA. Astfel, la punctul 135 din decizia atacată, Camera de recurs a precizat în special că ECHA nu era obligată, ca urmare a obligației sale de motivare, să abordeze, într‑o decizie prin care se solicită informații suplimentare în cadrul evaluării unei substanțe, fiecare punct conținut în toate studiile existente sau prezentate și că, prin urmare, a fost necesar să se considere că ECHA a ținut seama de studiile menționate în bibliografia anexată la decizia sa.

185    Reclamanta susține că considerațiile Camerei de recurs dezvoltate la punctele 135 și 188 din decizia atacată sunt eronate. În opinia sa, camera menționată nu ar fi trebuit să se limiteze să constate că studiile științifice care au furnizat date cu privire la expunerea la triclosan în cazul oamenilor au fost incluse în bibliografia anexată la decizia ECHA. Reclamanta susține că această cameră nu avea dreptul să se limiteze la a prezuma că datele indicate în aceste studii au fost luate în considerare și nici să respingă argumentul potrivit căruia triclosanul nu avea efecte asupra sănătății oamenilor în dozele necesare în cadrul studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani, întemeindu‑se numai pe acest motiv.

186    ECHA și intervenientele contestă acest argument.

187    Într‑o primă etapă, în măsura în care, prin argumentele reclamantei, se urmărește să se demonstreze că Camera de recurs nu ar fi trebuit să se limiteze la a examina dacă decizia ECHA ar fi fost afectată de o eroare, ci ar fi trebuit să examineze ea însăși dacă, având în vedere informațiile conținute în studiile Allmyr, Cullinan și Koeppe, ar fi fost necesar să îi solicite reclamantei să realizeze un studiu al neurotoxicității la șobolani, aceste argumente trebuie respinse pentru aceleași motive ca cele menționate la punctele 55-131 de mai sus.

188    Într‑o a doua etapă, trebuie examinate argumentele reclamantei în măsura în care prin acestea se urmărește să se demonstreze că, în cadrul controlului deciziei ECHA pe care l‑a efectuat, Camera de recurs a săvârșit o eroare.

189    În primul rând, trebuie respins argumentul reclamantei întemeiat pe faptul că, la punctul 188 din decizia atacată, Camera de recurs ar fi trebuit să examineze argumentul său potrivit căruia triclosanul nu are efecte asupra sănătății oamenilor în dozele necesare în studiul consolidat al neurotoxicității la șobolani. În această privință, este suficient să se arate că, astfel cum reiese cu claritate din cuprinsul punctului 187 din decizia atacată (a se vedea punctul 181 de mai sus), Camera de recurs a examinat acest din urmă argument în cadrul analizei celui de al șaselea motiv al contestației, întrucât acest argument și cele invocate în cadrul celui de al șaselea motiv s‑au suprapus.

190    În al doilea rând, reclamanta susține că Camera de recurs a încălcat articolul 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006. Potrivit acesteia, camera menționată nu ar fi putut să se limiteze să arate, la punctul 188 din decizia atacată, că studiile Allmyr, Cullinan și Koeppe au fost menționate în bibliografia anexată la decizia ECHA.

191    În această privință, trebuie amintit că, în cadrul contestației în fața Camerei de recurs, aceasta a fost obligată să controleze dacă în cursul procedurii care s‑a finalizat prin adoptarea deciziei ECHA au fost luate în considerare toate informațiile relevante care au fost comunicate cu privire la triclosan.

192    Pe de o parte, trebuie constatat că, la punctul 135 din decizia atacată, Camera de recurs a considerat fără săvârșească o eroare că ECHA și‑a îndeplinit obligația de motivare fără să abordeze în decizia sa fiecare punct conținut în toate studiile existente sau prezentate. În orice caz, în ceea ce privește studiile Allmyr și Cullinan, trebuie constatat că, la pagina 20 din decizia sa, ECHA a ținut seama de ele.

193    Pe de altă parte, trebuie remarcat că argumentele pe care reclamanta le‑a invocat în cadrul contestației în fața Camerei de recurs în susținerea criticii întemeiate pe încălcarea articolului 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006 nu au fost suficient de detaliate. Astfel, în susținerea criticii întemeiate pe faptul că nu s‑a ținut seama de studiile Allmyr, Cullinan și Koeppe în cursul procedurii care a condus la adoptarea deciziei ECHA, reclamanta s‑a limitat să susțină că, în cazul în care s‑ar fi ținut seama de aceste studii, nu s‑ar fi putut concluziona că erau necesare informații suplimentare cu privire la riscul ca triclosanul să fie neurotoxic. Or, după cum a arătat deja Camera de recurs într‑un alt context, la punctul 61 din decizia atacată, simplul fapt că ECHA a ajuns la o altă concluzie decât reclamanta nu a fost susceptibil să demonstreze că nu a fost luat în considerare conținutul anumitor studii. Astfel, acest lucru poate rezulta de asemenea din faptul că, pe baza acelorași informații, ECHA a ajuns la o concluzie diferită de cea la care a ajuns reclamanta. În aceste împrejurări, Camera de recurs nu poate fi criticată pentru motivul că s‑a limitat să arate, la punctul 188 din decizia atacată, că studiile Allmyr, Cullinan și Koeppe au fost menționate în bibliografia anexată la decizia ECHA.

194    Prin urmare, trebuie respinsă critica întemeiată pe faptul că Camera de recurs a încălcat articolul 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006 prin faptul că nu a răspuns în mod suficient argumentelor referitoare la studiile Allmyr, Cullinan și Koeppe.

195    În consecință, argumentele întemeiate pe studiile Allmyr, Cullinan și Koeppe și prin care se urmărește să se demonstreze că, la punctele 135 și 188 din decizia atacată, Camera de recurs a săvârșit o eroare trebuie respinse în totalitate.

2)      Cu privire la argumentele referitoare la considerațiile Camerei de recurs privind raportul Witorsch

196    La punctele 189-191 din decizia atacată, Camera de recurs s‑a pronunțat asupra argumentelor reclamantei întemeiate pe faptul că, în cursul procedurii care s‑a finalizat prin adoptarea deciziei ECHA, nu s‑a ținut seama de raportul Witorsch. La punctele menționate, Camera de recurs s‑a întemeiat în esență pe trei considerații. În primul rând, la punctul 190 din decizia atacată, Camera de recurs s‑a întemeiat pe considerația potrivit căreia raportul menționat nu a fost prezentat în cursul contestației formulate în fața sa și potrivit căreia, din acest motiv, nu a putut să evalueze relevanța acestuia. În al doilea rând, la punctul 189 și la punctul 191 prima teză din decizia atacată, Camera de recurs s‑a întemeiat pe considerația potrivit căreia raportul în cauză nu a fost disponibil cu ocazia evaluării triclosanului și potrivit căreia, în consecință, ECHA nu putea fi criticată că nu a ținut seama de acesta. În al treilea rând, la punctul 191 a doua-a patra teză din decizia atacată, aceasta a subliniat că reclamanta nu a susținut că acest raport ar fi fost de natură să înlăture îngrijorările identificate de ECHA.

197    Reclamanta arată că considerațiile Camerei de recurs referitoare la raportul Witorsch sunt afectate de erori. Considerația Camerei de recurs întemeiată pe faptul că raportul menționat nu a fost prezentat ca probă în cererea introductivă a contestației și nici ulterior ar fi eronată. Acest raport ar fi fost deja publicat într‑o revistă științifică și ar fi fost relevant. Autoritățile canadiene s‑ar fi întemeiat în mod direct pe același raport pentru a concluziona că informațiile disponibile nu au permis identificarea triclosanului ca fiind un subiect de îngrijorare pentru sănătatea oamenilor. Prin faptul că nu a ținut seama de acesta, Camera de recurs ar fi încălcat astfel articolul 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006.

198    Într‑o primă etapă, în măsura în care, prin argumentele reclamantei, se urmărește să se demonstreze că Camera de recurs nu ar fi trebuit să se limiteze să examineze dacă decizia ECHA a fost afectată de o eroare, ci ar fi trebuit să efectueze o examinare „de novo” a deciziei menționate în cadrul căreia raportul Witorsch trebuia luat în considerare, ele trebuie respinse pentru aceleași motive ca cele menționate la punctele 55-131 de mai sus.

199    În ceea ce privește argumentul întemeiat pe încălcarea articolului 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006, trebuie precizat că, în cadrul contestației în fața sa, Camera de recurs nu este obligată să efectueze o nouă evaluare a substanței în cauză și că, în consecință, această dispoziție nu îi este direct aplicabilă. În schimb, în cadrul controlului pe care Camera de recurs îl exercită cu privire la deciziile ECHA atunci când această agenție se pronunță în primă instanță, în cazul în care reclamantul a invocat un argument întemeiat pe încălcarea acestei dispoziții, îi revine camerei menționate sarcina să controleze dacă, în cursul procedurii care a condus la adoptarea deciziei atacate în fața sa, această dispoziție a fost respectată.

200    Într‑o a doua etapă, trebuie examinate argumentele reclamantei în măsura în care prin acestea se urmărește să se demonstreze că, în cadrul controlului deciziei ECHA, Camera de recurs a săvârșit o eroare.

201    În primul rând, în măsura în care, prin argumentele sale, reclamanta susține că, în cadrul procedurii care a dus la adoptarea deciziei ECHA, a fost încălcat articolul 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006, deoarece raportul Witorsch nu ar fi fost luat în considerare, acest argument trebuie respins. În această privință, este suficient să se arate că, astfel cum a subliniat Camera de recurs la punctul 189 și la punctul 191 prima teză din decizia atacată, acest raport nu a fost disponibil în cadrul acestei proceduri. În consecință, după cum a concluzionat în mod corect camera menționată, orice încălcare a articolului 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006 este exclusă în această privință.

202    În al doilea rând, în măsura în care, prin argumentele sale, reclamanta susține că, în cadrul controlului pe care l‑a efectuat cu privire la decizia ECHA, Camera de recurs ar fi trebuit să țină seama de raportul Witorsch, trebuie amintit că, astfel cum reiese din articolul 6 alineatul (1) litera (f) și din articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 771/2008, reclamanta era obligată să prezinte acest raport în cursul procedurii în contradictoriu în fața camerei menționate. Or, după cum a constatat aceasta din urmă la punctul 190 din decizia atacată, reclamanta nu a făcut acest lucru.

203    În plus, simplul fapt că autoritățile canadiene s‑au întemeiat pe raportul Witorsch pentru a concluziona că, pe baza datelor existente cu privire la șobolani, triclosanul nu putea fi identificat ca fiind un subiect de îngrijorare pentru sănătatea oamenilor nu poate repune în discuție temeinicia considerațiilor Camerei de recurs cu privire la argumentele fondate pe acest raport.

204    Având în vedere aceste considerații, trebuie să se concluzioneze că argumentele reclamantei întemeiate pe raportul Witorsch nu sunt de natură să demonstreze că, la punctele 189-191 din decizia atacată, Camera de recurs a săvârșit o eroare.

205    În consecință, este necesar să se respingă toate argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție considerațiile pe care Camera de recurs a întemeiat respingerea primului aspect al celui de al șaselea motiv al contestației formulate în fața sa.

b)      Cu privire la argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție considerațiile pe care Camera de recurs a întemeiat respingerea celui de al doilea aspect al celui de al șaselea motiv al contestației formulate în fața sa

206    În cadrul celui de al doilea aspect al celui de al șaselea motiv al contestației formulate în fața Camerei de recurs, reclamanta a invocat argumente referitoare la considerațiile pe care ECHA și‑a întemeiat solicitarea de realizare a unui studiu al neurotoxicității la șobolani, consolidate prin elementele relevante din studiul toxicității asupra reproducerii pe o singură generație, în conformitate cu Orientarea 443 a OCDE. În acest context, pe de o parte, aceasta a afirmat că decizia ECHA a fost adoptată cu încălcarea articolului 47 din Regulamentul nr. 1907/2006, întrucât nu ar fi fost luate în considerare studiile Ciba‑Geigy (1983), Ciba‑Geigy (1986) și Ciba‑Geigy (1994). În susținerea acestei afirmații, reclamanta a arătat că constatarea autorității desemnate cuprinsă în decizia menționată, potrivit căreia nu existau rezultate cu privire la greutatea sau la morfologia organelor reproducătoare masculine în dosarul de înregistrare, a fost eronată. Studiile menționate ar fi conținut asemenea rezultate. Pe de altă parte, aceasta a susținut că nu a fost efectuată o determinare bazată pe forța probatorie a informațiilor disponibile.

207    La punctele 201-203 din decizia atacată, Camera de recurs a examinat și a respins aceste argumente.

208    La punctul 201 a doua teză din decizia atacată, Camera de recurs a arătat că studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986) au fost menționate în bibliografia deciziei respective. În a treia teză a acestui punct, ea a arătat că studiul Ciba‑Geigy (1994) a fost menționat „în trecere” în argumentele dezvoltate de reclamantă în susținerea contestației formulate în fața sa, dar că acest din urmă studiu nu a apărut în lista studiilor prezentate în cursul procedurii de evaluare a substanței, care a fost anexată la această decizie. În a patra și în a cincea teză a acestui punct, Camera de recurs a constatat că niciunul dintre aceste studii nu a fost realizat în cursul procedurii de contestație. Prin urmare, i‑ar fi fost imposibil să determine dacă aceste studii erau relevante pentru evaluarea triclosanului în sensul articolului 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006.

209    La punctul 202 din decizia atacată, Camera de recurs a examinat argumentul întemeiat pe faptul că s‑ar fi omis efectuarea unei determinări bazate pe forța probatorie a informațiilor disponibile. În primul rând, în prima teză a acestui punct, Camera de recurs a amintit, făcând trimitere la considerațiile sale dezvoltate la punctul 64 din decizia menționată, că ECHA nu a fost obligată să urmeze o abordare întemeiată pe forța probatorie a informațiilor disponibile pentru a ajunge la o concluzie referitoare la o caracteristică specifică a unei substanțe, în contextul evaluării unei substanțe. În opinia sa, chestiunea pertinentă a fost mai degrabă aceea dacă ECHA a ținut seama de toate informațiile relevante. În al doilea rând, în a doua-a patra teză ale acestui punct, Camera de recurs a arătat că, în măsura în care reclamanta a prezentat observații cu privire la informațiile disponibile, aceste observații au fost respinse în decizia ECHA. În rest, în opinia sa, nu se putea aștepta din partea ECHA să respingă critici care nu au fost invocate în mod specific de reclamantă.

210    Reclamanta arată că unele dintre aceste considerații ale Camerei de recurs sunt eronate.

211    În primul rând, în cadrul celui de al doilea aspect al primului motiv, reclamanta arată că Camera de recurs a încălcat articolul 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006 prin ignorarea studiilor Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986) care, primo, ar fi susținut argumentul său potrivit căruia niciun risc potențial de toxicitate asupra reproducerii nu putea justifica solicitarea de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani, secundo, ar conține analize histopatologice referitoare la greutatea organelor reproducătoare și la histopatologia la șobolani și, tertio, ar fi fost incluse în dosarul de evaluare a substanței și ar fi fost invocate în cererea introductivă a contestației formulate în fața camerei menționate.

212    În acest context, reclamanta susține de asemenea că este eronată considerația Camerei de recurs potrivit căreia, întrucât nu a prezentat din nou studiile în calitate de anexe la cererea introductivă a contestației, camera nu a fost în măsură să stabilească dacă ele erau utile pentru evaluarea triclosanului în sensul articolului 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006. Potrivit reclamantei, camera ar fi putut avea acces cu ușurință la aceste studii, care ar fi fost disponibile prin intermediul bazei de date internaționale pentru informații uniforme de natură chimică și care ar fi fost menționate în anexa 3 la decizia ECHA. Reclamanta consideră că aceeași cameră ar fi putut de asemenea să solicite prezentarea acestor documente în temeiul articolului 15 alineatul (3) din Regulamentul nr. 771/2008. În consecință, prin refuzul examinării relevanței studiilor în cauză, camera respectivă ar fi înlăturat în mod nelegal probe științifice importante și nu ar fi ținut seama de toate informațiile relevante.

213    În al doilea rând, în cadrul primului aspect al celui de al doilea motiv, reclamanta susține că Camera de recurs nu a ținut seama de faptul că abordarea axată pe forța probatorie a elementelor de probă este aplicabilă în ceea ce privește evaluarea substanțelor și a permis ECHA să își exercite puterea de apreciere în materie de evaluări științifice și tehnice complexe, prin luarea în considerare a tuturor elementelor relevante.

214    În al treilea rând, în cadrul celui de al doilea aspect al primului motiv, reclamanta arată că Camera de recurs a denaturat conținutul cererii introductive a contestației. Potrivit reclamantei, camera a constatat că aceasta nu a prezentat argumente referitoare la determinarea bazată pe forța probatorie, în timp ce, în actul menționat, reclamanta a dezvoltat un asemenea argument. Această cameră ar fi ignorat în special conținutul studiilor Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986).

215    ECHA și intervenientele contestă aceste argumente.

216    Într‑o primă etapă, în măsura în care, prin argumentele reclamantei, se urmărește să se demonstreze că Camera de recurs nu ar fi trebuit să se limiteze să examineze dacă decizia ECHA a fost afectată de o eroare, ci ar fi trebuit să examineze ea însăși, ținând seama de studiile Ciba‑Geigy, dacă era necesar să solicite realizarea studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani, ele trebuie respinse pentru aceleași motive ca cele menționate la punctele 55-131 de mai sus. În acest context, trebuie respinse și argumentele întemeiate pe faptul că articolul 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006 era direct aplicabil Camerei de recurs, pentru aceleași motive ca cele menționate la punctul 199 de mai sus.

217    Într‑o a doua etapă, trebuie analizate argumentele reclamantei, în măsura în care prin acestea se urmărește să se demonstreze că, în cadrul controlului deciziei ECHA, Camera de recurs a săvârșit o eroare.

218    În acest context, trebuie făcută o distincție între argumentele potrivit cărora Camera de recurs ar fi trebuit să constate că decizia ECHA a fost adoptată cu încălcarea articolului 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006, pe de o parte, și argumentele întemeiate pe faptul că camera menționată nu ar fi trebuit să respingă argumentele întemeiate pe determinarea bazată pe forța probatorie a elementelor de probă, pe de altă parte.

1)      Cu privire la argumentele potrivit cărora Camera de recurs ar fi trebuit să constate o încălcare a articolului 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006

219    Reclamanta arată că Camera de recurs ar fi trebuit să constate că ECHA a încălcat articolul 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006.

220    În acest context, trebuie amintit că, fiind confruntată cu un argument întemeiat pe faptul că decizia ECHA a fost adoptată cu încălcarea articolului 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006, întrucât nu s‑a ținut seama de studiile Ciba‑Geigy, Camera de recurs trebuia să examineze dacă era vorba despre informații cu privire la triclosan care erau relevante și care fuseseră comunicate, în sensul acestei dispoziții, și dacă s‑a ținut seama de ele în cursul procedurii care s‑a finalizat prin adoptarea deciziei menționate.

221    În primul rând, trebuie arătat că, în cadrul înscrisurilor pe care le‑a prezentat în fața Tribunalului, reclamanta s‑a limitat să invoce unele argumente referitoare la studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986). Astfel, convenția de scriere „studii Ciba‑Geigy” pe care reclamanta a utilizat‑o în cadrul acestor înscrisuri include studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986), însă nu include studiul Ciba‑Geigy (1994). Prin urmare, trebuie să se constate că argumentele invocate în fața Tribunalului nu se referă la studiul Ciba‑Geigy (1994).

222    Desigur, în cadrul observațiilor sale făcute în cursul ședinței, reclamanta a arătat că observațiile sale scrise vizau și studiul Ciba‑Geigy (1994). Or, în temeiul articolului 84 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, invocarea de motive noi este interzisă, cu excepția cazului în care acestea se întemeiază pe elemente de drept și de fapt care au apărut în cursul procedurii. Întrucât reclamanta nu invocă existența unor asemenea elemente, observațiile sale făcute în cursul ședinței trebuie respinse ca tardive.

223    În orice caz, Camera de recurs a respins în mod întemeiat argumentul potrivit căruia decizia ECHA a fost adoptată cu încălcarea articolului 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006 din cauză că studiul Ciba‑Geigy (1994) nu a fost luat în considerare. Astfel, conform punctului 201 a treia teză din decizia atacată, pe care reclamanta nu îl contestă, studiul menționat nu a fost comunicat în cursul procedurii de evaluare. Prin urmare, nicio încălcare a dispoziției sus‑menționate nu putea fi imputată ECHA cu privire la acest studiu.

224    În al doilea rând, trebuie analizate argumentele reclamantei întemeiate pe faptul că, în ceea ce privește studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986), Camera de recurs ar fi trebuit să constate o încălcare a articolului 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006.

225    În acest context, trebuie arătat că, astfel cum a menționat Camera de recurs la punctul 201 din decizia atacată, studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986) au fost menționate în bibliografia anexată la decizia ECHA.

226    În aceste împrejurări, în cadrul procedurii în contradictoriu în fața Camerei de recurs, reclamanta avea obligația să prezinte argumente de natură să demonstreze că, în pofida menționării studiilor Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986) în bibliografia menționată la decizia ECHA, ele nu au fost luate în considerare în cadrul procedurii care s‑a finalizat prin adoptarea acestei decizii.

227    Astfel cum s‑a arătat la punctele 190-194 de mai sus, faptul că ECHA a ajuns la o concluzie diferită de reclamantă în ceea ce privește necesitatea realizării studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani nu a fost, în sine, susceptibil să demonstreze că nu s‑a ținut seama de studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986).

228    Totuși, în fața Camerei de recurs, reclamanta a susținut și că constatarea autorității desemnate rezumată la pagina 15 din decizia ECHA, potrivit căreia nu au existat rezultate cu privire la greutatea sau la morfologia organelor reproducătoare masculine în dosarul de înregistrare, a fost contrazisă de studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986), care, potrivit acesteia, conțineau asemenea rezultate. În consecință, trebuie să se examineze dacă, având în vedere conținutul deciziei ECHA, acest argument a fost de natură să dea naștere la îndoieli cu privire la luarea în considerare a acestor studii.

229    În această privință, mai întâi, trebuie arătat că, astfel cum reiese din cuprinsul paginilor 8 și 19 ale anexei N la cererea introductivă a contestației, în cadrul observațiilor sale cu privire la propunerile de modificare a proiectului de decizie a ECHA (a se vedea punctul 12 de mai sus), reclamanta a arătat că studiile cuprinse în dosarul de înregistrare tehnică nu au evidențiat nicio modificare, pe plan histopatologic sau al greutății, la nivelul testiculelor și al organelor reproducătoare. În acest context, reclamanta a făcut trimitere în special la studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986). Astfel, la pagina 8 a acestei anexe se face trimitere în special la studiile 18 și 19, iar la pagina 19 a acestei anexe se arată că este vorba despre studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986).

230    În continuare, trebuie arătat că la paginile 26 și 27 ale deciziei ECHA au fost rezumate observațiile reclamantei asupra proiectului și că la pagina 27 a deciziei menționate a fost reprodusă verbatim observația menționată la punctul 229 de mai sus. În acest context, trebuie arătat de asemenea că rezultă din anexa 3 la decizia menționată că observația respectivă a vizat în special studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986).

231    În sfârșit, trebuie să se constate că la paginile 27 și 28 ale deciziei ECHA s‑a examinat dacă, în special ca urmare a informațiilor conținute în studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986), putea fi exclus riscul eventual ca triclosanul să fie toxic pentru reproducere. Astfel, la paginile menționate, mai exact la punctul 2 din răspunsurile autorității desemnate, s‑a arătat în special că solicitanții înregistrării formulaseră deja anterior observații cu privire la absența efectelor asupra reproducerii în unele dintre studiile realizate asupra triclosanului și că autoritatea desemnată afirmase deja anterior că, în acele studii, dozajul triclosanului nu a fost efectuat în cursul perioadelor prenatale și postnatale critice ale dezvoltării sistemului reproducător și că, în consecință, acestea nu au furnizat informații suficiente pentru a putea evalua cu certitudine absența efectelor asupra reproducerii. În ceea ce privește studiul Ciba‑Geigy (1983), care este un studiu subcronic, s‑a arătat de asemenea, la pagina 28 a deciziei menționate, că într‑o analiză retrospectivă a valorii adăugate a unui studiu pe două generații s‑a concluzionat că faptul că nu s‑a observat niciun efect asupra reproducerii într‑un studiu subcronic nu împiedica posibilitatea ca substanța să aibă efecte asupra reproducerii.

232    Având în vedere aceste elemente, trimiterea la constatarea autorității desemnate prevăzută la pagina 15 a deciziei ECHA, potrivit căreia nu au existat rezultate referitoare la greutatea sau la morfologia organelor reproducătoare masculine în dosarul de înregistrare al reclamantei, nu a fost în sine de natură să demonstreze că, în cursul procedurii care s‑a finalizat prin adoptarea deciziei menționate, nu au fost luate în considerare studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986).

233    Prin urmare, trebuie să se constate că, în cadrul contestației în fața Camerei de recurs, reclamanta nu a invocat argumente susceptibile să demonstreze o încălcare a articolului 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006 din cauză că studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986) nu ar fi fost luate în considerare. În aceste împrejurări, nu i se poate reproșa camerei menționate că în decizia atacată nu a constatat o asemenea încălcare.

234    În acest context, trebuie să se precizeze că această concluzie nu poate fi repusă în discuție printr‑o posibilă eroare care afectează considerația Camerei de recurs cuprinsă la punctul 201 a patra teză din decizia atacată, potrivit căreia aceasta era îndreptățită de asemenea să respingă argumentul întemeiat pe o încălcare a articolului 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006, pentru motivul că studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986) nu au fost prezentate de reclamantă în cursul procedurii în fața sa. Astfel, după cum s‑a arătat la punctele 219-233 de mai sus, chiar presupunând că această considerație este eronată, nu este mai puțin adevărat că argumentele invocate de reclamantă nu au fost susceptibile să repună în discuție respingerea, de către camera menționată, a argumentului întemeiat pe o încălcare a articolului 47 alineatul (1) prima teză din regulamentul menționat. Astfel, reclamanta nu a prezentat niciun argument susceptibil să demonstreze că studiile menționate nu au fost luate în considerare.

2)      Cu privire la argumentele referitoare la considerațiile Camerei de recurs privind determinarea bazată pe forța probatorie a informațiilor disponibile

235    Reclamanta arată că sunt eronate considerațiile Camerei de recurs referitoare la forța probatorie a informațiilor disponibile.

236    În primul rând, reclamanta arată că, la punctul 202 din decizia atacată, prin faptul că a constatat că ECHA nu a fost obligată să urmeze o abordare întemeiată pe forța probatorie a informațiilor disponibile pentru a ajunge la o concluzie cu privire la o anumită caracteristică a unei substanțe în contextul evaluării unei substanțe, Camera de recurs nu a ținut seama de faptul că determinarea bazată pe forța probatorie se aplica și în contextul evaluării unei substanțe.

237    În această privință, primo, trebuie amintit că, astfel cum s‑a arătat la punctele 136 și 137 de mai sus, desigur, pe de o parte, reiese din cuprinsul punctului 1.2 din anexa XI la Regulamentul nr. 1907/2006 că, în cadrul înregistrării unei substanțe, în cazul în care o abordare întemeiată pe determinarea forței probatorii permite confirmarea existenței sau a absenței unei anumite proprietăți periculoase, este oportună omiterea altor teste suplimentare pe animale vertebrate pentru proprietatea respectivă și pot fi omise testele suplimentare care nu implică animale vertebrate, iar pe de altă parte, rezultă din doilea paragraf al anexei XIII la regulamentul menționat că determinarea bazată pe forța probatorie fondată pe opinia unui expert este aplicabilă pentru identificarea substanțelor persistente, bioacumulabile și toxice, precum și pentru identificarea substanțelor foarte persistente și foarte bioacumulabile. Totuși, din aceste dispoziții nu rezultă în mod explicit că determinarea bazată pe forța probatorie se aplică în cadrul evaluării unei substanțe.

238    Secundo, presupunând că, în cadrul evaluării unei substanțe, având în vedere principiul proporționalității, ECHA nu este îndreptățită să solicite informații suplimentare cu privire la existența unui risc potențial ce rezultă dintr‑o substanță, în cazul în care forța probatorie a informațiilor disponibile permite desprinderea unei concluzii cu privire la existența sau la inexistența acestui risc, având în vedere caracterul în contradictoriu al procedurii în fața Camerei de recurs (a se vedea punctele 59-86 de mai sus), reclamantul, în cadrul unei contestații în fața Camerei de recurs, ar trebui totuși să prezinte motivele pentru care considerațiile cuprinse în decizia ECHA ar fi eronate.

239    Or, în a doua teză a punctului 202 din decizia atacată, Camera de recurs a arătat că, în cadrul celui de al doilea aspect al celui de al șaselea motiv al contestației în fața sa, reclamanta nu a prezentat argumente detaliate care să repună în discuție concluzia ECHA potrivit căreia informațiile disponibile nu au fost suficiente pentru a duce la îndeplinire cu bine evaluarea triclosanului cu privire la riscul potențial de toxicitate pentru reproducere.

240    În măsura în care, prin argumentele reclamantei, se urmărește să se conteste această constatare, este suficient să se amintească faptul că, astfel cum s‑a arătat la punctul 231 de mai sus, la paginile 27 și 28 ale deciziei ECHA s‑a menționat că, în studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986), dozajul triclosanului nu a fost efectuat în timpul perioadelor critice prenatale și postnatale ale dezvoltării sistemului reproducător și că, din acest motiv, informațiile furnizate de aceste studii nu au fost suficiente pentru a permite să se evalueze în mod sigur absența unor efecte asupra reproducerii. În ceea ce privește studiul Ciba‑Geigy (1983), care este un studiu subcronic, s‑a arătat că, într‑o analiză retrospectivă a valorii adăugate a unui studiu pe două generații, s‑a concluzionat că faptul că într‑un studiu subcronic nu se observă niciun efect asupra reproducerii nu împiedica posibilitatea ca substanța să aibă efecte asupra reproducerii.

241    Or, trebuie să se constate că, în cadrul celui de al doilea aspect al celui de al șaselea motiv al contestației în fața Camerei de recurs, în ceea ce privește studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986), reclamanta s‑a limitat să susțină că determinarea bazată pe forța probatorie a informațiilor disponibile ar fi permis să se concluzioneze că nu exista niciun risc potențial în ceea ce privește toxicitatea triclosanului pentru reproducere. Prin urmare, reclamanta s‑a limitat să susțină că aceste studii existau, fără să prezinte argumente susceptibile să repună în discuție motivul indicat în decizia ECHA, din cauza căruia informațiile conținute în aceste studii nu puteau fi considerate suficiente.

242    În aceste împrejurări, Camerei de recurs nu i se poate imputa că a considerat că argumentele pe care reclamanta le‑a prezentat în ceea ce privește studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986) nu au fost suficient de detaliate.

243    În ceea ce privește studiul Ciba‑Geigy (1994), trebuie amintit că, astfel cum s‑a arătat la punctul 222 de mai sus, în observațiile sale scrise în fața Tribunalului, reclamanta nu a dezvoltat argumente cu privire la acest studiu și că observațiile sale orale formulate pentru prima dată în cursul ședinței trebuie respinse ca inadmisibile. În orice caz, trebuie să se constate că, în fața Camerei de recurs, reclamanta nu a dezvoltat niciun argument detaliat cu privire la acest studiu. Cu titlu subsidiar, trebuie amintit că acest studiu nu a fost prezentat în fața ECHA.

244    Prin urmare, argumentele întemeiate pe faptul că Camera de recurs nu ar fi trebuit să țină seama de forța probatorie a informațiilor disponibile trebuie respinse.

245    În al doilea rând, în cazul în care, prin argumentele sale, reclamanta ar dori să susțină că Camera de recurs ar fi trebuit să evidențieze caracterul eronat al constatării autorității desemnate cuprinse la pagina 15 a deciziei ECHA, potrivit căreia, în dosarul de înregistrare, nu au existat rezultate cu privire la greutatea sau la morfologia organelor reproducătoare masculine, aceste argumente trebuie de asemenea respinse.

246    Desigur, în ipoteza în care, contrar celor constatate de autoritatea desemnată, în studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986) se găseau rezultate referitoare la greutatea sau la morfologia organelor reproducătoare masculine, constatarea acestei autorități rezumată la pagina 15 a deciziei ECHA, potrivit căreia nu au existat în dosarul de înregistrare al reclamantei rezultate referitoare la greutatea sau la morfologia organelor reproducătoare masculine, ar fi fost eronată.

247    Totuși, având în vedere motivele dezvoltate la paginile 27 și 28 ale deciziei ECHA (a se vedea punctul 231 de mai sus), potrivit cărora, în studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986) nu s‑a efectuat dozajul triclosanului în cursul perioadelor prenatale și postnatale critice ale dezvoltării sistemului reproducător, și potrivit cărora, din acest motiv, informațiile furnizate de aceste studii nu au fost suficiente pentru a permite evaluarea în mod sigur a absenței unor efecte asupra reproducerii, aceste rezultate nu ar fi fost suficiente pentru a exclude posibilitatea ca triclosanul să aibă efecte toxice pentru reproducere.

248    În aceste împrejurări, o eventuală eroare care să afecteze constatarea autorității desemnate cuprinsă la pagina 15 a deciziei ECHA nu ar fi fost de natură să repună în discuție decizia sa de a solicita realizarea studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani.

249    În consecință, trebuie respinse toate argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție considerațiile pe care Camera de recurs a întemeiat respingerea celui de al doilea aspect al celui de al șaselea motiv al contestației împotriva deciziei ECHA și, prin urmare, toate argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție considerațiile pe care Camera de recurs a întemeiat respingerea motivului menționat.

2.      Cu privire la argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție respingerea de către Camera de recurs a celui de al șaptelea și a celui de al optulea motiv al contestației în fața sa

250    La punctele 137-168 din decizia atacată, Camera de recurs a examinat argumentele pe care reclamanta le‑a dezvoltat în cadrul celui de al șaptelea și al celui de al optulea motiv ale contestației administrative, întemeiate pe o încălcare a articolului 25 din Regulamentul nr. 1907/2006 și pe o încălcare a principiului proporționalității. În cadrul acestor motive, reclamanta a susținut în esență că, pe baza datelor disponibile, nu a fost posibil să identifice existența unui risc potențial ca triclosanul să aibă efecte neurotoxice sau toxice pentru reproducere. Aceasta a susținut în special că, din datele existente, ar fi putut fi desprinse deja concluzii cu privire la absența unui asemenea risc. De asemenea, Camera de recurs a arătat că, din cauza diferențelor între șobolani și oameni, nu a fost posibilă desprinderea unor concluzii cu privire la oameni din studiul consolidat al neurotoxicității la șobolani.

251    La punctul 149 din decizia atacată, Camera de recurs a subliniat că, în cadrul contestației în fața sa, reclamanta s‑a limitat să invoce argumente prin care urmărea să repună în discuție caracterul necesar și adecvat al solicitării de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani și a precizat că s‑ar limita la examinarea acestor elemente. La punctele 150-160 din decizia menționată, aceasta a examinat și a respins argumentele reclamantei prin care urmărea să repună în discuție caracterul necesar al solicitării menționate. La punctele 161-168 din această decizie, ea a examinat și a respins argumentele reclamantei prin care urmărea să repună în discuție caracterul adecvat al acestei solicitări.

252    Reclamanta susține că aceste considerații ale Camerei de recurs sunt eronate. Într‑o primă etapă, vor fi examinate argumentele reclamantei prin care urmărește să repună în discuție considerațiile camerei menționate cu privire la caracterul necesar al solicitării de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani. Într‑o a doua etapă, vor fi examinate argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție considerațiile camerei respective cu privire la caracterul adecvat al acestei solicitări.

a)      Cu privire la argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție considerațiile Camerei de recurs cu privire la caracterul necesar al solicitării de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani

253    La punctul 150 din decizia atacată, Camera de recurs a arătat că, pentru a stabili caracterul necesar al unei solicitări de informații suplimentare în contextul evaluării unei substanțe, ECHA trebuia să fie capabilă să demonstreze existența unui risc potențial pentru sănătatea oamenilor și pentru mediu, necesitatea de a clarifica acest risc și posibilitatea realistă ca informația solicitată să permită adoptarea unor măsuri îmbunătățite de administrare a riscurilor.

254    La punctul 151 din decizia atacată, Camera de recurs a constatat că reclamanta a susținut că ECHA nu a demonstrat existența unui risc care trebuia clarificat, întrucât forța probatorie a informațiilor disponibile nu a fost suficientă pentru a identifica un risc de tulburare endocrină la oameni.

255    La punctul 152 din decizia atacată, Camera de recurs a amintit că, chiar și atunci când, în conformitate cu anexa XI la Regulamentul nr. 1907/2006, a fost urmată o abordare axată pe forța probatorie a elementelor de probă pentru a adapta exigențele de informare la necesitățile de înregistrare, ECHA nu era obligată să urmeze o asemenea abordare în contextul evaluării unei substanțe, cu condiția ca agenția menționată să își fi exercitat în mod corect puterea de apreciere, în special prin stabilirea existenței unui risc potențial. În acest context, Camera de recurs a făcut trimitere la considerațiile pe care le‑a dezvoltat la punctul 64 din decizia menționată.

256    La punctul 153 din decizia atacată, Camera de recurs a arătat că ECHA a identificat în decizia sa două riscuri potențiale în ceea ce privește triclosanul, și anume, în primul rând, riscul potențial al unor efecte toxice pentru reproducere și, în al doilea rând, riscul potențial al unor efecte neurotoxice.

257    La punctul 154 din decizia atacată, Camera de recurs a arătat că, în cererea introductivă a contestației, reclamanta nu a invocat argumente detaliate de natură să repună în discuție motivul de îngrijorare referitor la riscul unor efecte toxice pentru reproducere.

258    La punctele 155-158 din decizia atacată, Camera de recurs a arătat că motivele pentru care, în pofida argumentelor invocate de reclamantă, ECHA a fost îndreptățită să concluzioneze că triclosanul era susceptibil în special să aibă, în cazul oamenilor, un efect inhibitor asupra tiroxinei care cauzează efecte neurologice nedorite asupra descendenților.

259    Reclamanta susține că aceste considerații ale Camerei de recurs sunt eronate. Într‑o primă etapă, ea invocă argumente care se referă în mod specific la considerațiile camerei menționate privind riscul de neurotoxicitate prezentat de triclosan și, într‑o a doua etapă, argumente care se referă în mod specific la considerațiile acestei camere privind riscul potențial de toxicitate pentru reproducere prezentat de această substanță. Într‑o a treia etapă, reclamanta invocă argumente întemeiate pe concluziile autorităților canadiene privind triclosanul. Într‑o a patra etapă, ea susține că, la punctul 152 din decizia atacată, aceeași cameră nu a ținut seama de faptul că determinarea bazată pe forța probatorie a informațiilor disponibile era aplicabilă în contextul evaluării unei substanțe. Într‑o a cincea etapă, reclamanta susține că această cameră s‑a limitat să verifice absența unor erori vădite de apreciere.

1)      Cu privire la argumentele care vizează în mod specific considerațiile Camerei de recurs privind riscul potențial de neurotoxicitate prezentat de triclosan

260    La punctele 153 și 155-158 din decizia atacată, Camera de recurs a examinat argumentele reclamantei prin care urmărește să demonstreze că ECHA nu a demonstrat existența unui risc potențial ca triclosanul să fie neurotoxic. La punctul 153 din decizia menționată, aceasta a arătat că ECHA s‑a referit în decizia sa la o abundență a informațiilor, în special la studii in vitro și in vivo realizate la șobolani și la oameni. Pe baza acestor informații, ECHA ar fi concluzionat că substanța în cauză în speță era susceptibilă în special să aibă, în cazul oamenilor, un efect inhibitor asupra tiroxinei care cauzează efecte neurologice nedorite asupra descendenților. La punctele 155-158 din această decizie, camera menționată a examinat și a respins argumentele reclamantei prin care se urmărea să se repună în discuție considerațiile întemeiate pe riscul potențial de neurotoxicitate prezentat de triclosan. În acest context, aceasta a arătat că, în esență, reclamanta s‑a limitat să semnaleze dezacordul său față de concluziile pe care ECHA le‑a desprins din datele disponibile, ceea ce ar echivala cu o divergență de opinii științifice, și a amintit, făcând trimitere la considerațiile sale dezvoltate la punctul 134 din aceeași decizie, că asemenea argumente nu au fost de natură să stabilească existența unei erori care să afecteze decizia atacată. Aceasta a respins de asemenea un argument întemeiat pe studiul Axelstad (2013), arătând în special că reclamanta nu a stabilit că considerațiile ECHA au fost eronate, ci s‑a limitat să arate că nu este de acord cu interpretarea dată de agenția menționată datelor existente. Asemenea argumente nu ar fi fost de natură să repună în discuție legalitatea solicitării de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani. În ceea ce privește argumentele reclamantei întemeiate pe faptul că, având în vedere diferențele între șobolani și oameni, ECHA nu ar fi trebuit să constate existența unui risc potențial ca triclosanul să fie neurotoxic pe baza rezultatelor studiilor referitoare la șobolani, Camera de recurs a arătat că aceste argumente ar trebui respinse ca urmare a considerațiilor dezvoltate la punctele 163-165 din decizia în cauză, în care au fost examinate argumentele care au urmărit să repună în discuție considerațiile ECHA privind caracterul adecvat al solicitării de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani.

261    Reclamanta susține că unele dintre aceste considerații ale Camerei de recurs sunt eronate.

262    În primul rând, în cadrul primului aspect al primului motiv, reclamanta susține că Camera de recurs nu a efectuat o analiză adecvată a studiilor științifice pe care le‑a invocat. În opinia sa, având în vedere continuitatea funcțională care ar exista între ECHA și camera menționată, aceasta din urmă ar fi trebuit să efectueze o examinare „de novo” a deciziei ECHA, care ar fi inclus examinarea aprecierilor științifice prevăzute în decizia menționată. În caz contrar, această cameră ar crea un vid în protecția procedurală garantată solicitanților înregistrării precum reclamanta.

263    În al doilea rând, în cadrul primului aspect al celui de al doilea motiv, reclamanta arată că, la punctul 156 din decizia atacată, Camera de recurs a inversat în mod nejustificat sarcina probei. ECHA și camera menționată ar fi trebuit să demonstreze că exista un risc care trebuia clarificat și că obținerea unor informații suplimentare putea ameliora în mod real măsurile de administrare a riscurilor. Or, nici ECHA, nici această cameră nu ar fi demonstrat acest lucru. Prin urmare, potrivit reclamantei, aceeași cameră nu ar fi trebuit să constate la punctul menționat că ea nu a demonstrat că ECHA a ajuns la concluzii eronate.

264    În al treilea rând, în cadrul celui de al doilea aspect al primului motiv, reclamanta arată că, la punctele 134, 155 și 156 din decizia atacată, Camera de recurs nu ar fi trebuit să se întemeieze pe considerația potrivit căreia o divergență de opinii științifice nu indica nicio încălcare a legislației. Procedând astfel, camera menționată nu ar fi ținut seama de existența unei continuități funcționale între aceasta și ECHA și ar fi aplicat un nivel neadecvat de control.

265    În al patrulea rând, în cadrul celui de al doilea aspect al primului motiv și în cadrul celui de al doilea aspect al celui de al doilea motiv, reclamanta susține că Camera de recurs nu a fost în măsură să explice modul în care elementele de probă invocate, și anume studiile existente cu privire la șobolani, puteau susține concluziile pe care ECHA le‑a desprins din acestea. Primo, nu ar fi suficientă considerația camerei menționate, dezvoltată la punctul 153 din decizia atacată, potrivit căreia ECHA a analizat un număr mare de studii. Ar prezenta relevanță pentru ponderea acordată elementelor de probă pentru a confirma sau a infirma o ipoteză dată factori precum cantitatea datelor, coerența rezultatelor, natura și gravitatea efectelor și relevanța informațiilor. Secundo, decizia menționată ar fi afectată de o contradicție și s‑ar întemeia pe elemente de probă lipsite de coerență, în măsura în care, în ceea ce privește riscul potențial de neurotoxicitate la oameni, această cameră s‑ar fi întemeiat exclusiv pe date provenite din studii realizate la șobolani. Tertio, ECHA și Camera de recurs nu ar fi ținut seama de studiile la oameni și la alte specii care au evidențiat absența efectelor neurotoxice și a tulburărilor endocrine. Potrivit reclamantei, în cazul în care Camera de recurs ar fi ținut seama de aceste studii, ar fi concluzionat că, având în vedere diferențele interspecifice ale triclosanului, nu era posibilă extrapolarea unor date. Quarto, camera în cauză nu ar fi ținut seama de argumentele reclamantei întemeiate pe raportul Witorsch, care ar evidenția absența efectelor neurotoxice și a tulburărilor endocrine determinate de triclosan. Acest raport ar reuni probele relevante și le‑ar descrie de asemenea în detaliu și ar explica în mod fiabil, coerent și transparent modul în care au fost utilizate probele pentru a ajunge la o concluzie definitivă.

266    ECHA și intervenientele contestă aceste argumente.

267    Într‑o primă etapă, trebuie respinse argumentele reclamantei în măsura în care sunt întemeiate pe faptul că Camera de recurs ar fi trebuit să efectueze ea însăși evaluarea informațiilor relevante pentru a decide dacă exista un risc potențial ca triclosanul să fie neurotoxic. În această privință, este suficient să se amintească faptul că, astfel cum s‑a arătat la punctele 55-131 de mai sus, în cadrul unei contestații în fața sa, camera menționată se limitează să examineze dacă, în lumina argumentelor invocate de reclamantă, decizia ECHA este afectată de erori.

268    Într‑o a doua etapă, trebuie analizate argumentele reclamantei în măsura în care prin acestea se urmărește să se demonstreze că, în cadrul controlului deciziei ECHA, Camera de recurs a săvârșit o eroare.

269    În primul rând, în măsura în care, prin argumentele sale, reclamanta afirmă că Camera de recurs ar fi trebuit să constate că, pe baza informațiilor disponibile, ECHA nu a fost îndreptățită să constate că triclosanul era neurotoxic, acestea trebuie respinse.

270    Astfel, afirmația menționată la punctul 269 de mai sus se bazează pe premisa eronată potrivit căreia, pentru a putea solicita informații suplimentare prin care se urmărește să se clarifice dacă triclosanul are efecte neurotoxice, ECHA ar fi trebuit să demonstreze că această substanță era neurotoxică.

271    Or, potrivit sistemului instituit prin Regulamentul nr. 1907/2006, în cazul în care există îngrijorări cu privire la riscurile potențiale pentru sănătatea umană și pentru mediu cauzate de o substanță și nu este posibil ca acestea să fie respinse sau confirmate pe baza informațiilor disponibile, poate fi adoptată o decizie privind evaluarea acestei substanțe pentru a se solicita informații suplimentare care să permită clarificarea acestui risc.

272    Astfel, în temeiul articolului 1 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006, scopul acestuia din urmă este de a se asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului. În plus, reiese din articolul 1 alineatul (3) a doua teză din acest regulament că dispozițiile sale se bazează pe principiul precauției. Astfel cum reiese din considerentul (66) al regulamentului menționat, în cadrul evaluării unei substanțe, în cazul în care o substanță este suspectată că prezintă un risc pentru sănătate sau pentru mediu, ECHA este abilitată să solicite informații suplimentare cu privire la aceasta.

273    Prin urmare, pentru a stabili că studiul de neurotoxicitate la șobolani a fost necesar, ECHA nu a fost obligată să demonstreze că, pe baza informațiilor de care dispunea, triclosanul trebuia considerat neurotoxic. A fost suficient ca aceasta să stabilească că exista un risc potențial de neurotoxicitate.

274    În al doilea rând, trebuie analizat argumentul reclamantei întemeiat pe faptul că, la punctul 156 din decizia atacată, Camera de recurs a inversat în mod necorespunzător sarcina probei.

275    Pe de o parte, în măsura în care argumentul menționat la punctul 274 de mai sus se referă la repartizarea sarcinii probei în cursul procedurii în fața Camerei de recurs, trebuie arătat că, la punctul 156 a patra teză din decizia atacată, Camera de recurs a considerat, fără să săvârșească o eroare, că reclamanta trebuia să demonstreze că concluziile ECHA au fost afectate de o eroare. Astfel, această repartizare a sarcinii probei rezultă din caracterul în contradictoriu al procedurii în fața camerei menționate. Prin urmare, argumentul reclamantei trebuie respins în măsura în care privește repartizarea sarcinii probei în cursul procedurii menționate.

276    Pe de altă parte, în măsura în care argumentul menționat la punctul 274 de mai sus privește sarcina probei în cursul procedurii în fața ECHA, trebuie amintit că, pentru a demonstra că o solicitare este necesară, ECHA trebuie să stabilească că substanța în cauză prezintă un risc potențial pentru sănătatea umană și pentru mediu, că acest risc trebuie clarificat și că există o posibilitate realistă ca informațiile solicitate să permită luarea unor măsuri îmbunătățite de administrare a riscurilor.

277    Cu toate acestea, trebuie să se constate că Camera de recurs a respectat normele privind sarcina probei aplicabile procedurii în fața ECHA. Astfel, considerația camerei menționate cuprinsă la punctul 156 a patra teză din decizia atacată privește numai repartizarea sarcinii probei în cursul procedurii în fața acestei camere. În schimb, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 150 din decizia menționată, în ceea ce privește procedura în fața ECHA, camera în cauză a urmat o abordare care este conformă normei menționate la punctul 276 de mai sus.

278    Având în vedere aceste considerații, argumentul menționat la punctul 274 de mai sus trebuie respins.

279    În al treilea rând, reclamanta susține că, la punctele 134, 155 și 156 din decizia atacată, Camera de recurs nu ar fi trebuit să se întemeieze pe considerația potrivit căreia o divergență de opinii științifice nu indică nicio încălcare a legii. Aceasta nu ar fi trebuit să își limiteze controlul din cauza puterii discreționare a ECHA.

280    Cu titlu introductiv, trebuie amintit că, având în vedere caracterul în contradictoriu al procedurii în fața Camerei de recurs, în cadrul unei asemenea proceduri, reclamantul trebuie să invoce argumente detaliate care să vizeze repunerea în discuție a considerațiilor ECHA. Prin urmare, atunci când, în cadrul procedurii care a condus la adoptarea deciziei ECHA, reclamantul prezintă argumente întemeiate pe faptul că informațiile disponibile nu permit să se constate că există un risc potențial pentru sănătatea umană sau pentru mediu sau întemeiate pe faptul că unele informații permit să se demonstreze absența efectelor nocive ale unei substanțe asupra sănătății umane sau asupra mediului și că, ulterior, în decizia sa, ECHA examinează și respinge aceste argumente, reclamantul trebuie să prezinte în cadrul contestației în fața Camerei de recurs argumente detaliate prin care să demonstreze că considerațiile pe care s‑a bazat ECHA sunt eronate. În această ipoteză, orice argument al reclamantului în fața camerei menționate care se limitează să invoce existența unor studii de care ECHA a ținut seama, dar nu prezintă motivele pentru care considerațiile ECHA sunt pretins eronate, nu poate fi considerat suficient de detaliat.

281    Ținând seama de cele menționate anterior, trebuie analizate argumentele reclamantei referitoare la considerațiile Camerei de recurs cuprinse la punctele 134, 155 și 156 din decizia atacată.

282    Pe de o parte, la punctul 155 din decizia atacată, în esență, Camera de recurs a arătat că argumentele reclamantei referitoare la concluziile care trebuie desprinse din informațiile disponibile s‑au limitat să constate că reclamanta nu a fost de acord cu concluziile la care a ajuns ECHA. În acest context, ea face trimitere la punctul 134 a patra teză din decizia menționată, în cuprinsul căruia a arătat că faptul că reclamanta nu a împărtășit o concluzie de ordin științific a ECHA nu a fost suficient pentru a demonstra existența unei erori care să afecteze această concluzie.

283    Pe de altă parte, la punctul 156 din decizia atacată, Camera de recurs a arătat că, în cadrul contestației, reclamanta a invocat faptul că, potrivit studiului Axelstad (2013), era improbabil ca triclosanul să aibă efecte nocive relevante. În această privință, ea a amintit că în studiul menționat s‑a arătat de asemenea că ar putea fi necesar să se efectueze o evaluare ulterioară a triclosanului ca substanță potențial neurotoxică. De asemenea, aceasta a amintit că ECHA a susținut că studiul în cauză nu permitea să se excludă îngrijorarea că triclosanul poate afecta dezvoltarea cerebrală a descendenților prin reducerea nivelului de tiroxină la mamă. În acest context, ea a arătat că reclamanta nu a stabilit că această concluzie a ECHA a fost incorectă, ci s‑a limitat să arate că nu era de acord cu interpretarea informațiilor disponibile formulată de ECHA. Astfel, Camera de recurs a făcut din nou trimitere la punctul 134 a patra teză din decizia menționată, în cuprinsul căruia a afirmat că faptul că reclamanta nu a împărtășit o concluzie de ordin științific a ECHA nu a fost suficient pentru a demonstra existența unei erori care să afecteze această concluzie.

284    Or, având în vedere considerațiile prezentate la punctul 280 de mai sus, Camerei de recurs nu i se poate reproșa că a respins argumentele prin care reclamanta s‑a limitat să semnaleze dezacordul său cu concluzia ECHA ca fiind insuficient detaliate, pentru motivele prezentate la punctele 155 și 156 din decizia atacată.

285    În acest context, trebuie subliniat de asemenea că, la punctele 155 și 156 din decizia atacată, Camera de recurs a respins argumentele reclamantei, fie pentru motivul că acestea nu au fost suficient de detaliate, fie pentru motivul că acestea nu au fost întemeiate. În schimb, ea nu le‑a respins pentru motivul că argumentele respective nu au fost susceptibile să demonstreze existența unei erori vădite care afectează considerațiile ECHA. Prin urmare, contrar celor sugerate de reclamantă, nu se poate deduce din cuprinsul acestor puncte că respectiva cameră a limitat intensitatea controlului pe care l‑a exercitat din cauza unei marje de apreciere a ECHA.

286    În consecință, argumentul referitor la punctele 134, 155 și 156 din decizia atacată trebuie de asemenea respins.

287    În al patrulea rând, în ceea ce privește argumentele reclamantei întemeiate pe raportul Witorsch, primo, trebuie arătat că, în măsura în care reclamanta a invocat raportul menționat în cadrul celui de al șaselea motiv al contestației, întemeiat pe o încălcare a articolului 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006, argumentația acesteia trebuie respinsă pentru aceleași motive ca cele menționate la punctele 200-205 de mai sus. Secundo, trebuie arătat că, în cadrul celui de al șaptelea și al celui de al optulea motiv ale contestației în fața Camerei de recurs, care au fost întemeiate pe o încălcare a articolului 25 din Regulamentul nr. 1907/2006 și pe o încălcare a principiului proporționalității, reclamanta nu a invocat acest raport. Având în vedere caracterul în contradictoriu al procedurii în fața Camerei de recurs, aceasta nu poate fi criticată, așadar, pentru faptul că nu a luat în considerare raportul în cauză în cadrul examinării acestor motive. În orice caz, trebuie să se constate că, în cadrul contestației menționate, reclamanta nu a prezentat în mod detaliat motivele pentru care, în opinia sa, având în vedere conținutul aceluiași raport, considerațiile cuprinse în decizia ECHA trebuiau considerate eronate. Tertio, în măsura în care reclamanta dorește să susțină că, în lumina conținutului menționat, considerațiile Camerei de recurs ar trebui considerate eronate, este suficient să se arate că aceasta nu a prezentat în mod detaliat motivele pentru care, în opinia sa, având în vedere acest conținut, considerațiile Camerei de recurs ar trebui considerate eronate. Prin urmare, toate argumentele întemeiate pe raportul respectiv trebuie respinse.

288    În al cincilea rând, în măsura în care reclamanta susține că Camera de recurs nu a ținut seama de diferențele dintre efectele triclosanului asupra șobolanilor, pe de o parte, și asupra oamenilor, pe de altă parte, și că considerațiile prezentate în decizia atacată sunt contradictorii, întrucât, pentru identificarea unui risc potențial de neurotoxicitate la oameni, camera menționată s‑ar fi întemeiat exclusiv pe date obținute din studii pe șobolani, trebuie să se constate că aceste argumente vizează punctul 157 din decizia menționată, care se referă la argumentele întemeiate pe diferențele dintre efectele triclosanului asupra șobolanilor și asupra oamenilor. Or, trebuie să se constate că, la punctul menționat, Camera de recurs a făcut trimitere la considerațiile sale dezvoltate la punctele 163-165 din această decizie. În consecință, argumentele reclamantei vor fi luate în considerare în cadrul examinării argumentelor referitoare la aceste considerații ale Camerei de recurs (a se vedea punctele 365-383 de mai jos).

289    În al șaselea rând, în măsura în care reclamanta susține că, la punctul 153 din decizia atacată, Camera de recurs nu ar fi trebuit să se limiteze să constate că ECHA a examinat un număr mare de studii, ci ar fi trebuit să examineze ea însăși dacă, pe baza informațiilor disponibile, aceasta ar fi putut să excludă existența unui risc potențial de neurotoxicitate, trebuie amintit că, astfel cum s‑a arătat la punctele 59-86 de mai sus, în cadrul unei contestații în fața sa, camera menționată se limitează să examineze motivele invocate de reclamantă. Prin urmare, această cameră nu poate fi criticată pentru că a constatat, la punctul 153 din decizia menționată, că ECHA a examinat un număr mare de studii și nici pentru că s‑a limitat, la punctele 154-159 din această decizie, să examineze argumentele care au fost dezvoltate de reclamantă în cadrul contestației administrative.

290    Având în vedere aceste considerații, trebuie respinse argumentele care vizează în mod specific considerațiile Camerei de recurs referitoare la riscul potențial de neurotoxicitate prezentat de triclosan, sub rezerva argumentelor întemeiate pe diferențele dintre efectele triclosanului asupra șobolanilor, pe de o parte, și asupra oamenilor, pe de altă parte, care vor fi examinate la punctele 339-386 de mai jos.

2)      Cu privire la argumentele care vizează în mod specific considerațiile Camerei de recurs referitoare la riscul potențial de toxicitate pentru reproducere prezentat de triclosan

291    La punctul 154 din decizia atacată, în cadrul examinării argumentelor reclamantei prin care se urmărește să se demonstreze că solicitarea de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani nu a fost necesară, Camera de recurs a considerat că argumentele menționate nu au fost suficient de detaliate.

292    Reclamanta susține că această concluzie este greșită. Într‑o primă etapă, aceasta afirmă că Camera de recurs a denaturat argumentele pe care le‑a invocat în cadrul cererii introductive a contestației. Într‑o a doua etapă, aceasta susține că, având în vedere studiile existente, camera menționată ar fi trebuit să constate absența riscului de toxicitate pentru reproducere în legătură cu triclosanul.

i)      Cu privire la argumentele întemeiate pe denaturarea argumentelor reclamantei

293    În cadrul celui de al doilea aspect al primului motiv și al primului aspect al celui de al doilea motiv, reclamanta susține că, la punctul 154 din decizia atacată, Camera de recurs a denaturat argumentele pe care aceasta le‑a invocat în cererea introductivă a contestației. Potrivit reclamantei, camera menționată a constatat că, în cadrul celui de al șaptelea și al celui de al optulea motiv ale contestației administrative, nu a invocat argumente de natură să repună în discuție necesitatea realizării studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani, având în vedere riscul potențial de toxicitate pentru reproducere prezentat de triclosan. Cu toate acestea, reclamanta susține că, în cererea introductivă a contestației, a invocat argumente prin care urmărea să repună în discuție concluzia ECHA potrivit căreia triclosanul prezintă un risc potențial de toxicitate pentru reproducere. Aceasta afirmă că a susținut că constatarea cuprinsă în decizia ECHA, potrivit căreia, în dosarul său de înregistrare, nu a fost prezentat niciun rezultat privind greutatea sau morfologia organelor reproducătoare masculine, a fost eronată, întrucât studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986) conțineau asemenea informații.

294    ECHA contestă aceste argumente.

295    Cu titlu introductiv, trebuie arătat că, în cadrul contestației împotriva deciziei ECHA, reclamanta a dezvoltat argumente privind studiul consolidat al neurotoxicității la șobolani (punctele 47-106 din cererea introductivă a contestației). Argumentația dezvoltată de reclamantă în acest context a fost prezentată sub forma unei părți introductive (punctele 48-51 din cererea menționată), precum și a trei aspecte, dintre care primul a vizat în mod specific îngrijorarea privind neurotoxicitatea triclosanului (punctele 52-85 din această cerere) și al doilea a vizat în mod specific îngrijorarea privind toxicitatea acestei substanțe pentru reproducere (punctele 86-97 din aceeași cerere). Al treilea aspect a fost întemeiat pe o încălcare a articolului 25 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006 și a principiului proporționalității (punctele 98-106 din înscrisul în cauză).

296    În această privință, trebuie arătat că, desigur, în cadrul părții din cererea introductivă a contestației care vizează în mod specific o încălcare a principiului proporționalității, și anume la punctele 98-106 din această cerere, reclamanta nu a dezvoltat argumente detaliate care să repună în discuție considerațiile ECHA cu privire la necesitatea de a solicita realizarea studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani, având în vedere riscul potențial de toxicitate pentru reproducere prezentat de triclosan.

297    Cu toate acestea, trebuie să se constate că, la punctul 106 din cererea introductivă a contestației, reclamanta a arătat că solicitarea de realizare a acestui studiu nu era necesară pentru „motivele prezentate mai sus”. Contrar celor susținute de ECHA, rezultă cu suficientă claritate din această trimitere la punctul menționat și din contextul în care aceasta se înscrie că la punctul menționat reclamanta a făcut trimitere la argumentele pe care le‑a dezvoltat la punctele 86-97 din cererea menționată, referitoare la riscul potențial de toxicitate pentru reproducere prezentat de triclosan. Or, în acel context, reclamanta a susținut în special că constatarea cuprinsă în decizia ECHA, potrivit căreia în dosarul de înregistrare nu a fost prezentat niciun rezultat cu privire la greutatea sau la morfologia organelor reproducătoare masculine, a fost eronată.

298    Prin urmare, reclamanta invocă în mod întemeiat faptul că, la punctul 106 din cererea introductivă a contestației, în cadrul aspectului întemeiat pe o încălcare a articolului 25 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006 și a principiului proporționalității, aceasta a invocat un argument prin care a urmărit să repună în discuție concluzia ECHA potrivit căreia triclosanul prezenta un risc potențial de toxicitate pentru reproducere, și anume argumentul întemeiat pe faptul că, în mod contrar constatării cuprinse în această decizie, în dosarul de înregistrare au fost prezente rezultate cu privire la greutatea sau la morfologia organelor reproducătoare masculine.

299    În acest context, trebuie subliniat de asemenea că, în cadrul răspunsului său la al șaptelea și la al optulea motiv, Camera de recurs nu a răspuns în mod explicit la acest argument.

300    Cu toate acestea, întrucât la punctele 86-97 din cererea introductivă a contestației și, prin urmare, în cadrul celui de al doilea aspect al celui de al șaselea motiv, reclamanta a dezvoltat argumentul întemeiat pe caracterul eronat al constatării potrivit căreia, în dosarul de înregistrare, nu au fost prezente rezultate cu privire la greutatea sau la morfologia organelor reproducătoare masculine, este necesar să se analizeze dacă, în cadrul examinării acestui aspect, Camera de recurs a răspuns în mod efectiv la acest argument.

301    În acest context, trebuie amintit că, astfel cum s‑a arătat la punctele 238-242 de mai sus, în cadrul examinării celui de al doilea aspect al celui de al șaselea motiv al contestației în fața sa, Camera de recurs nu s‑a limitat să examineze argumentele întemeiate pe o încălcare a articolului 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006, ci, la punctul 202 din decizia atacată, a examinat și argumentul întemeiat pe faptul că determinarea bazată pe forța probatorie a informațiilor disponibile ar fi permis să se excludă existența unui risc potențial ca triclosanul să fie toxic pentru reproducere. Astfel, după cum s‑a arătat la punctele 238-242 de mai sus, la punctul 202 din decizia menționată, aceasta s‑a întemeiat în esență pe considerația potrivit căreia unele mențiuni cu privire la studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986) cuprinse în decizia ECHA au explicat motivele pentru care aceste studii nu au furnizat informații suficiente pentru a permite să se evalueze într‑un mod cert absența efectelor asupra reproducerii și potrivit căreia reclamanta nu a prezentat argumente detaliate prin care să repună în discuție aceste considerații.

302    Ținând seama de acest răspuns al Camerei de recurs, trebuie interpretată considerația acesteia din urmă cuprinsă la punctul 154 din decizia atacată, potrivit căreia, în cadrul celui de al șaptelea și al celui de al optulea motiv ale contestației administrative, reclamanta nu a prezentat argumente care să repună în discuție necesitatea realizării studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani, având în vedere riscul potențial de toxicitate pentru reproducere prezentat de triclosan.

303    Or, astfel cum s‑a arătat mai sus, Camera de recurs a răspuns deja la argumentul pe care reclamanta l‑a invocat în cadrul celui de al doilea aspect al celui de al șaselea motiv, în contextul examinării acestui aspect. În consecință, Camera de recurs nu poate fi criticată pentru faptul că nu a examinat din nou acest argument în cadrul analizei celui de al optulea motiv, în care reclamanta s‑a limitat să facă trimitere la acest argument.

304    Prin urmare, la punctul 154 din decizia atacată, Camera de recurs nu a denaturat argumentele reclamantei.

305    În orice caz, chiar presupunând că, la punctul 154 din decizia atacată, Camera de recurs a denaturat argumentele reclamantei, o asemenea eroare nu ar putea să conducă la anularea deciziei menționate. Astfel, motivele pentru care ECHA a considerat că studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986) nu au furnizat informații suficiente care să permită să se evalueze într‑un mod cert absența efectelor asupra reproducerii au justificat prin ele însele concluzia potrivit căreia conținutul acestor studii nu a împiedicat solicitarea de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani, iar în cererea introductivă a contestației în fața camerei menționate reclamanta nu a prezentat argumente prin care să repună în discuție aceste considerații.

306    Prin urmare, argumentul întemeiat pe faptul că, la punctul 154 din decizia atacată, Camera de recurs a denaturat argumentele pe care reclamanta le‑a prezentat în cererea introductivă a contestației trebuie respins.

ii)    Cu privire la argumentele întemeiate pe existența unor studii care confirmă că triclosanul nu are efecte toxice pentru reproducere

307    În cadrul primului aspect al celui de al doilea motiv, reclamanta susține că studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986), precum și raportul Witorsch confirmă că triclosanul nu are efecte toxice pentru reproducere. Aceasta afirmă că ECHA și Camera de recurs ar fi trebuit să efectueze o determinare bazată pe forța probatorie a elementelor de probă. Potrivit acesteia, ECHA și camera menționată au recunoscut că eșantioanele studiate ar fi putut fi contaminate cu dioxine care ar fi susceptibile să fi produs rezultatele observate.

308    ECHA și intervenientele contestă aceste argumente.

309    Într‑o primă etapă, în măsura în care, prin argumentele reclamantei, se urmărește să se demonstreze că Camera de recurs ar fi trebuit să examineze dacă era necesar să se solicite realizarea studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani printr‑o nouă evaluare de către aceasta a informațiilor relevante, ele trebuie respinse pentru aceleași motive ca cele enunțate la punctele 55-131 de mai sus.

310    Într‑o a doua etapă, trebuie analizate argumentele reclamantei în măsura în care prin acestea se urmărește să se demonstreze că, în cadrul controlului deciziei ECHA, Camera de recurs a săvârșit o eroare.

311    În acest context, în primul rând, trebuie respinse argumentele reclamantei întemeiate pe studiile Ciba‑Geigy (1983) și Ciba‑Geigy (1986). Astfel cum s‑a arătat la punctul 305 de mai sus, în decizia sa, ECHA a prezentat motivele pentru care a considerat că studiile menționate nu au furnizat informații suficiente care să permită să se evalueze într‑un mod sigur absența efectelor asupra reproducerii, iar în cadrul contestației în fața Camerei de recurs, reclamanta nu a prezentat argumente de natură să repună în discuție aceste considerații.

312    În al doilea rând, în ceea ce privește argumentele potrivit cărora Camera de recurs nu a luat în considerare în mod suficient raportul Witorsch, acestea trebuie respinse pentru aceleași motive ca cele menționate la punctul 287 de mai sus.

313    În al treilea rând, în ceea ce privește argumentul întemeiat pe faptul că eșantioanele ar fi putut fi contaminate cu dioxine care ar fi susceptibile să fi produs rezultatele observate, pe de o parte, trebuie arătat că reclamanta nu a prezentat niciun argument în această privință în cadrul celui de al șaptelea și al celui de al optulea motiv ale contestației în fața Camerei de recurs. Pe de altă parte și în orice caz, trebuie arătat că, în măsura în care reclamanta a invocat argumente în această privință în cadrul primului aspect al celui de al șaselea motiv al contestației, camera menționată a răspuns la aceste argumente la punctul 197 din decizia atacată. Or, trebuie să se constate că, în cadrul prezentei acțiuni, reclamanta nu invocă niciun argument detaliat prin care să repună în discuție acest răspuns.

314    Prin urmare, trebuie respinse argumentele întemeiate pe existența unor studii care confirmă că triclosanul nu are efecte toxice pentru reproducere și, în consecință, toate argumentele care vizează în mod specific considerațiile Camerei de recurs referitoare la riscul potențial de toxicitate pentru reproducere prezentat de triclosan.

3)      Cu privire la argumentele întemeiate pe evaluarea efectuată de autoritățile canadiene

315    În cadrul primului aspect al celui de al doilea motiv, reclamanta susține că, pe baza unei abordări axate pe forța probatorie a elementelor de probă, fără a solicita teste suplimentare, autoritățile canadiene au concluzionat că triclosanul nu avea efecte neurotoxice sau toxice pentru reproducere. Autoritățile menționate ar fi exprimat îndoieli în special cu privire la relevanța extrapolării la oameni a rezultatelor testelor la șobolani. În acest context, reclamanta face trimitere la un raport al acestor autorități din 26 noiembrie 2016.

316    ECHA și intervenientele contestă aceste argumente.

317    Într‑o primă etapă, în măsura în care argumentele reclamantei prin care urmărește să demonstreze că Camera de recurs ar fi trebuit să decidă ea însăși dacă era necesar să solicite realizarea studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani, ținând seama, în cadrul propriei evaluări, de evaluarea efectuată de autoritățile canadiene, acestea trebuie respinse pentru aceleași motive ca cele menționate la punctele 55-131 de mai sus.

318    Într‑o a doua etapă, trebuie analizate argumentele reclamantei în măsura în care prin acestea se urmărește să se demonstreze că, în cadrul controlului deciziei ECHA, Camera de recurs a săvârșit o eroare.

319    În acest context, trebuie amintit că, la punctele 150-160 din decizia atacată, Camera de recurs a examinat argumentele reclamantei prin care urmărește să demonstreze că ECHA nu ar fi trebuit să concluzioneze că solicitarea de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani era necesară.

320    Pe de o parte, în măsura în care, prin argumentele pe care le invocă, reclamanta susține că, în cadrul analizei sale, Camera de recurs ar fi trebuit să ia în considerare raportul autorităților canadiene, trebuie amintit că, din cauza caracterului în contradictoriu al procedurii în fața camerei menționate, reclamanta avea obligația să prezinte acest raport în cursul procedurii respective. Or, reclamanta nu susține că a prezentat raportul în cauză în cursul acestei proceduri. În acest context, trebuie arătat că raportul în cauză a fost publicat la 26 noiembrie 2016, și anume ulterior ședinței în fața acestei camere desfășurate la 9 iunie 2016 (a se vedea punctul 22 de mai sus), și că reclamanta nu susține că același raport a fost prezentat acestei camere după ședință.

321    Pe de altă parte, în măsura în care, prin argumentele pe care le invocă, reclamanta susține că evaluarea autorităților canadiene demonstrează că considerațiile Camerei de recurs prevăzute la punctele 150-160 din decizia atacată sunt eronate, trebuie arătat că aceasta se limitează să invoce existența acestei evaluări, însă nu prezintă motivele pentru care aceste concluzii ar fi de natură să repună în discuție legalitatea considerațiilor camerei menționate, care sunt întemeiate pe normele prevăzute de Regulamentul nr. 1907/2006. Prin urmare, argumentele pe care reclamanta le deduce din evaluarea menționată trebuie respinse ca insuficient de detaliate.

322    Prin urmare, trebuie respinse și argumentele întemeiate pe evaluarea autorităților canadiene.

4)      Cu privire la argumentele întemeiate pe faptul că Camera de recurs nu a ținut seama că determinarea bazată pe forța probatorie era aplicabilă în contextul evaluării substanțelor

323    În cadrul primului aspect al celui de al doilea motiv, reclamanta arată că, la punctul 152 din decizia atacată, Camera de recurs nu a ținut seama că determinarea bazată pe forța probatorie era aplicabilă în contextul evaluării substanțelor și îi permitea, în consecință, să își exercite puterea de apreciere în materia evaluărilor științifice și tehnice complexe, luând în considerare toate elementele relevante.

324    ECHA și intervenientele contestă aceste argumente.

325    Într‑o primă etapă, trebuie respinse argumentele invocate de reclamantă, în măsura în care prin acestea se urmărește să se demonstreze că Camera de recurs ar fi trebuit să efectueze ea însăși o nouă examinare, determinând ea însăși forța probatorie a informațiilor disponibile. Astfel, după cum s‑a arătat la punctele 55-131 de mai sus, în cadrul unei contestații în fața sa, camera menționată se limitează să examineze dacă, având în vedere argumentele invocate de reclamantă, decizia ECHA a fost afectată de o eroare.

326    Într‑o a doua etapă, trebuie analizate argumentele reclamantei în măsura în care prin acestea se urmărește să se demonstreze că, în cadrul controlului deciziei ECHA, Camera de recurs a săvârșit o eroare.

327    În această privință, în primul rând, trebuie amintit că, astfel cum s‑a arătat la punctele 136 și 137 de mai sus, desigur, pe de o parte, rezultă din cuprinsul punctului 1.2 din anexa XI la Regulamentul nr. 1907/2006 că, în cadrul înregistrării unei substanțe, în cazul în care o abordare axată pe determinarea forței probatorii permite confirmarea existenței sau a absenței unei anumite proprietăți periculoase, este necesar să se renunțe la teste suplimentare pe animale vertebrate în ceea ce privește proprietatea în cauză și se poate renunța la teste suplimentare care nu utilizează animale vertebrate și, pe de altă parte, rezultă din al doilea paragraf al anexei XIII la regulamentul menționat că determinarea bazată pe forța probatorie fondată pe o opinie a unui expert este aplicabilă pentru identificarea substanțelor persistente, bioacumulabile și toxice, precum și pentru identificarea substanțelor foarte persistente și foarte bioacumulabile. Totuși, din aceste dispoziții nu rezultă în mod explicit că determinarea bazată pe forța probatorie se aplică în cadrul evaluării unei substanțe.

328    În al doilea rând, presupunând că, în cadrul evaluării unei substanțe, ECHA nu este îndreptățită, având în vedere principiul proporționalității, să solicite informații suplimentare cu privire la existența unui risc potențial care rezultă din substanța menționată, în cazul în care forța probatorie a informațiilor disponibile permite să se desprindă o concluzie cu privire la existența sau la inexistența unui asemenea risc, având în vedere caracterul în contradictoriu al procedurii în fața Camerei de recurs (a se vedea punctele 59-86 de mai sus), reclamanta ar trebui totuși să prezinte motivele pentru care apreciază că considerațiile prevăzute în decizia ECHA sunt eronate.

329    Or, trebuie să se constate că, la punctele 150-160 din decizia atacată, Camera de recurs a examinat unele dintre argumentele reclamantei prin care urmărea să repună în discuție caracterul necesar al solicitării de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani și că argumentele pe care reclamanta le‑a invocat în cadrul prezentei acțiuni, care au fost examinate la punctele 260-322 de mai sus, nu sunt de natură să demonstreze că respectiva cameră a omis să ia în considerare un argument detaliat invocat de reclamantă în cadrul contestației în fața acestei camere.

330    Prin urmare, acest argument al reclamantei trebuie respins.

5)      Cu privire la argumentul întemeiat pe faptul că Camera de recurs s‑ar fi limitat să verifice absența erorilor vădite de apreciere

331    În cadrul primului aspect al primului motiv, reclamanta susține că, la punctul 152 din decizia atacată, Camera de recurs a săvârșit o eroare prin faptul că s‑a întemeiat pe concluziile ECHA în ceea ce privește disputele științifice, în măsura în care aceasta din urmă și‑a exercitat efectiv puterea de apreciere. La punctul menționat, camera respectivă s‑ar fi limitat să verifice absența erorilor vădite de apreciere din partea ECHA.

332    ECHA și intervenientele contestă aceste argumente.

333    În această privință, trebuie constatat că nu rezultă nici din cuprinsul punctului 152 din decizia atacată, nici din cuprinsul celorlalte puncte din partea deciziei menționate în care Camera de recurs a examinat caracterul necesar al solicitării de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani că această cameră s‑a limitat să verifice absența erorilor vădite de apreciere din partea ECHA.

334    Astfel, după cum s‑a arătat la punctele 323-330 de mai sus, la punctul 152 din decizia atacată, în esență, Camera de recurs s‑a limitat să amintească faptul că, în cadrul contestației formulate în fața sa, reclamanta trebuia să demonstreze că concluzia ECHA cu privire la caracterul necesar al solicitării de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani a fost eronată. Pe de altă parte, astfel cum s‑a arătat la punctele 279-285 de mai sus, la punctele 155 și 156 din decizia menționată, aceasta a precizat în esență că un argument prin care un reclamant s‑a limitat să își exprime dezacordul cu concluziile desprinse de ECHA nu a fost suficient de detaliat.

335    În schimb, contrar celor susținute de reclamantă, la punctele 152, 155 și 156 din decizia atacată, Camera de recurs nu a respins argumentele invocate de reclamantă pentru că acestea nu erau susceptibile să demonstreze existența unei erori vădite care afecta considerațiile ECHA.

336    Rezultă că și acest argument trebuie respins, precum și toate argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție considerațiile Camerei de recurs referitoare la caracterul necesar al solicitării de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani, sub rezerva argumentelor întemeiate pe diferențele interspecifice ale triclosanului, care vor fi examinate la punctele 339-386 de mai jos.

b)      Cu privire la argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție considerațiile Camerei de recurs referitoare la caracterul adecvat al solicitării de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani

337    La punctele 161-167 din decizia atacată, Camera de recurs a examinat argumentele reclamantei prin care se urmărește să se repună în discuție considerația ECHA potrivit căreia solicitarea de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani ar furniza informații utile cu privire la efectele triclosanului asupra oamenilor. În acest context, ea s‑a pronunțat cu privire la argumentele reclamantei care au criticat extrapolarea la oameni a rezultatelor studiilor pe șobolani, având în vedere diferențele între șobolani și oameni. Prin aceste argumente, reclamanta a repus în discuție nu numai caracterul adecvat al solicitării de realizare a studiului menționat, ci și caracterul necesar al acestei solicitări. La punctul 167 din decizia menționată, Camera de recurs a concluzionat că al șaselea motiv, întemeiat pe o încălcare a principiului proporționalității, trebuia respins. La punctul 168 din această decizie, Camera de recurs a constatat că, întrucât trebuiau respinse toate argumentele prin care se urmărea să se repună în discuție caracterul necesar al cererii menționate și întrucât, în plus față de argumentele examinate și respinse, nici reclamanta, nici PETA International Science Consortium nu au susținut că existau alternative la testele pe animale vertebrate, al șaptelea motiv, întemeiat pe o încălcare a articolului 25 din Regulamentul nr. 1907/2006, trebuia de asemenea respins.

338    Reclamanta prezintă argumente care vizează repunerea în discuție a acestor considerații. Într‑o primă etapă, trebuie analizate argumentele reclamantei referitoare la considerațiile pe care Camera de recurs le‑a dezvoltat la punctele 162-167 din decizia atacată. Într‑o a doua etapă, vor fi analizate argumentele întemeiate pe faptul că, la punctul 168 din decizia menționată, această cameră nu a analizat dacă au existat măsuri mai puțin constrângătoare.

1)      Cu privire la argumentele referitoare la considerațiile Camerei de recurs dezvoltate la punctele 161-167 din decizia atacată

339    La punctul 161 din decizia atacată, Camera de recurs a constatat că, prin argumentele sale întemeiate pe diferențele între șobolani și oameni, reclamanta a urmărit să repună în discuție caracterul adecvat al solicitării de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani. La punctul 162 a doua teză din decizia menționată, aceasta a considerat că reclamanta trebuia să demonstreze că concluzia ECHA referitoare la caracterul adecvat al acestei solicitări a fost eronată.

340    La punctele 163-166 din decizia atacată, Camera de recurs a examinat și a respins argumentele reclamantei întemeiate pe faptul că solicitarea de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani nu a fost adecvată din cauza diferențelor între șobolani și oameni care ar împiedica extrapolarea la oameni a rezultatelor studiilor pe șobolani. La punctele menționate, aceasta a afirmat că argumentele invocate de reclamantă nu au fost susceptibile să repună în discuție considerațiile ECHA potrivit cărora, în pofida diferențelor între șobolani și oameni, pe de o parte, a fost posibil să se identifice un risc potențial de neurotoxicitate la oameni pe baza studiilor realizate la șobolani și, pe de altă parte, un test pe șobolani ar furniza informații utile cu privire la efectele triclosanului asupra oamenilor.

341    În acest context, la punctul 163 din decizia atacată, Camera de recurs a arătat că, în decizia sa, ECHA a identificat probleme cu privire la extrapolarea la oameni a rezultatelor referitoare la șobolani și, în consecință, a ținut seama de problemele ridicate de reclamantă. De asemenea, aceasta a arătat că ECHA a examinat argumentele pe care reclamanta le‑a invocat în această privință și a justificat relevanța studiilor pe șobolani.

342    La punctul 164 din decizia atacată, Camera de recurs a concluzionat că, din decizia ECHA și din argumentele prezentate în fața sa, a rezultat că, în cursul procedurii care s‑a finalizat prin adoptarea acestei din urmă decizii, diferențele între șobolani și oameni au fost luate în considerare cu atenție. Potrivit acesteia, argumentele reclamantei au constituit o repetare a argumentelor care au fost deja invocate și abordate în cursul procedurii menționate, s‑au limitat să susțină că existau opinii științifice divergente și, în consecință, trebuiau respinse. În acest context, ea a făcut trimitere la considerațiile dezvoltate la punctul 134 din decizia atacată, potrivit cărora faptul că reclamanta nu a împărtășit punctul de vedere al ECHA cu privire la un aspect specific nu a fost suficient în sine pentru a demonstra că această agenție și‑a exercitat în mod eronat puterea de apreciere. Potrivit Camerei de recurs, simplul fapt că reclamanta a avut o opinie științifică diferită de cea a ECHA nu a fost, prin urmare, susceptibilă să repună în discuție legalitatea deciziei atacate.

343    La punctul 165 din decizia atacată, Camera de recurs a recunoscut existența unor probleme cu privire la punerea în aplicare a testelor de toxicitate pe animale vertebrate, care produc indicii fiabile cu privire la efectele unei substanțe determinate asupra oamenilor. Extrapolarea rezultatelor de la o specie la alta ar fi un procedeu complex. Cu toate acestea, potrivit camerei menționate, în acest stadiu, metodele de testare prevăzute de decizia ECHA au fost conforme cu stadiul tehnicii. În consecință, existența unor diferențe cu privire la reacția șobolanilor și cea a oamenilor la expunerea la triclosan nu ar fi suficientă pentru a se stabili că studiul solicitat nu ar furniza informații utile despre efectele substanței respective asupra oamenilor care ar fi expuși la aceasta. În opinia acestei camere, reclamanta nu a sugerat, de altfel, o alternativă adecvată la studiul consolidat al neurotoxicității la șobolani.

344    La punctul 166 din decizia atacată, Camera de recurs a concluzionat că argumentele invocate de reclamantă trebuie respinse.

345    Reclamanta susține că unele dintre considerațiile Camerei de recurs prevăzute la punctele 134 și 162-166 din decizia atacată sunt eronate.

346    În primul rând, în cadrul primului aspect al celui de al doilea motiv, reclamanta arată că, la punctele 162-165 din decizia atacată, Camera de recurs a inversat în mod necorespunzător sarcina probei.

347    În al doilea rând, în cadrul primului și al celui de al doilea aspect ale primului motiv, reclamanta arată că constatarea Camerei de recurs cuprinsă la punctele 134 și 164 din decizia atacată, care s‑ar întemeia pe considerația potrivit căreia o divergență de opinii științifice nu ar evidenția nicio încălcare a legii, este eronată. În opinia sa, având în vedere continuitatea funcțională care ar exista între ECHA și camera menționată, aceasta din urmă nu ar fi trebuit să se limiteze să efectueze un control de legalitate și nu ar fi trebuit să se întemeieze pe concluziile ECHA în ceea ce privește disputele științifice, în măsura în care aceasta din urmă și‑a exercitat efectiv puterea de apreciere. Rolul acestei camere ar fi tocmai acela de a examina cu atenție diferitele opinii științifice pentru a determina dacă opinia ECHA a fost justificată în lumina probelor relevante. Potrivit reclamantei, aceeași cameră nu ar fi trebuit, prin urmare, să se limiteze să arate că ECHA a examinat cu atenție argumentul său și nu ar fi trebuit să îl respingă pentru motivul că nu a fost întemeiat pe o divergență de opinii științifice. Dimpotrivă, în opinia sa, camera în cauză ar fi trebuit să efectueze o examinare „de novo” a deciziei ECHA, care ar fi inclus analiza aprecierilor de ordin științific prevăzute în decizia menționată. În caz contrar, aceasta ar crea un vid în protecția procedurală garantată solicitanților înregistrării precum reclamanta.

348    În al treilea rând, în cadrul primului aspect al celui de al doilea motiv, reclamanta susține că nu există nicio certitudine cu privire la transpunerea la oameni a rezultatelor studiilor efectuate pe șobolani, din cauza diferențelor referitoare la modul de acțiune a triclosanului la șobolani, pe de o parte, și la oameni, pe de altă parte. Ar exista diferențe mari între funcția endocrină a șobolanilor și cea a oamenilor și, prin urmare, în ceea ce privește însuși modul de acțiune prin care se presupune că triclosanul produce efecte neurotoxice. Ar exista diferențe perceptibile în ceea ce privește funcția tiroidei la om și la șobolani, iar aceste diferențe ar avea o pondere considerabilă asupra concluziilor care trebuie desprinse din studiile pe șobolani pentru a evalua existența unui risc potențial pentru sănătatea umană. Considerația Camerei de recurs întemeiată pe faptul că diferențele între oameni și șobolani în ceea ce privește sensibilitatea la triclosan ar fi mai mult calitative decât cantitative nu ar fi convingătoare și ar fi contradictorie. Diferențele calitative ar afecta însuși modul în care triclosanul ar produce efecte nefaste la oameni și la șobolani. Această considerație ar dovedi o lipsă de cunoaștere științifică a argumentelor prezentate în fața acestei camere.

349    ECHA și intervenientele contestă aceste argumente.

350    Într‑o primă etapă, trebuie respinse argumentele reclamantei în măsura în care se întemeiază pe faptul că Camera de recurs ar fi trebuit să efectueze ea însăși o evaluare a informațiilor relevante și să decidă dacă triclosanul a prezentat sau nu un risc potențial de neurotoxicitate sau de toxicitate pentru reproducere. În această privință, este suficient să se amintească faptul că, astfel cum s‑a arătat la punctele 55-131 de mai sus, procedura în fața camerei menționate are un caracter în contradictoriu și că, în cadrul examinării temeiniciei unei contestații în fața sa, această cameră se limitează, așadar, să examineze dacă argumentele invocate de reclamantă sunt susceptibile să demonstreze că decizia ECHA a fost afectată de o eroare.

351    Într‑o a doua etapă, trebuie analizate argumentele reclamantei în măsura în care prin acestea se urmărește să se demonstreze că, în cadrul controlului deciziei ECHA, Camera de recurs a săvârșit o eroare.

352    În primul rând, reclamanta arată că la punctul 162 a doua teză și la punctul 165 din decizia atacată Camera de recurs a inversat în mod nejustificat sarcina probei.

353    Pe de o parte, în măsura în care argumentul menționat la punctul 352 de mai sus se referă la repartizarea sarcinii probei în cursul procedurii în fața Camerei de recurs, trebuie arătat că la punctul 162 a doua teză și la punctul 165 a treia teză din decizia atacată Camera de recurs a constatat, fără să săvârșească o eroare, că reclamanta trebuia să demonstreze că concluziile ECHA au fost afectate de o eroare. Astfel, această repartizare a sarcinii probei rezultă din caracterul în contradictoriu al procedurii în fața camerei menționate. Prin urmare, argumentul reclamantei trebuie respins, în măsura în care privește repartizarea sarcinii probei în cursul procedurii menționate.

354    Pe de altă parte, în măsura în care argumentul menționat la punctul 352 de mai sus se referă la repartizarea sarcinii probei în cursul procedurii în fața ECHA, trebuie amintit că, pentru a demonstra că solicitarea de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani a fost adecvată, ECHA trebuia să stabilească faptul că acesta ar furniza informații utile cu privire la efectele triclosanului asupra oamenilor.

355    Cu toate acestea, trebuie să se constate că Camera de recurs nu a încălcat normele de repartizare a sarcinii probei în cursul procedurii în fața ECHA. Astfel, considerațiile camerei menționate prevăzute la punctul 162 a doua teză și la punctul 165 a treia teză din decizia atacată au vizat numai repartizarea sarcinii probei în cursul procedurii în fața acestei camere.

356    Având în vedere aceste considerații, trebuie respins argumentul menționat la punctul 352 de mai sus.

357    În al doilea rând, reclamanta susține că, la punctele 134 și 164 din decizia atacată, Camera de recurs nu ar fi trebuit să se întemeieze pe considerația potrivit căreia o divergență de opinii științifice nu a implicat nicio încălcare a legii. Aceasta nu ar fi trebuit să își limiteze controlul, având în vedere competența discreționară a ECHA.

358    În această privință, trebuie arătat că, la punctele 134 și 164 din decizia atacată, Camera de recurs a examinat argumentele reclamantei prin care urmărea să demonstreze caracterul eronat al concluziei ECHA potrivit căreia, în pofida diferențelor între șobolani și oameni, a fost posibilă extrapolarea la oameni a rezultatelor studiilor pe șobolani, precum cele ale studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani.

359    În acest context, trebuie amintit că, având în vedere caracterul în contradictoriu al procedurii în fața Camerei de recurs, în cadrul unei asemenea proceduri, reclamanta trebuie să invoce argumente detaliate care să repună în discuție considerațiile ECHA. Prin urmare, atunci când, în decizia sa, ECHA a prezentat motivele pentru care a considerat că, în pofida diferențelor între șobolani și oameni, a fost posibilă extrapolarea la oameni a rezultatelor studiilor pe șobolani, reclamanta trebuia să prezinte argumente detaliate care să demonstreze că considerațiile pe care s‑a întemeiat ECHA au fost eronate.

360    În lumina celor ce precedă trebuie examinate argumentele reclamantei referitoare la considerațiile Camerei de recurs cuprinse la punctele 134 și 164 din decizia atacată.

361    La punctul 164 a doua teză din decizia atacată, Camera de recurs a arătat că, în esență, argumentele reclamantei întemeiate pe diferențele existente între șobolani și oameni s‑au limitat la constatarea că reclamanta nu a fost de acord cu concluziile la care a ajuns ECHA. În acest context, ea a făcut trimitere la punctul 134 a patra teză din decizia menționată, în care a precizat că faptul că reclamanta nu a împărtășit o concluzie de ordin științific a ECHA nu a fost suficient pentru a demonstra existența unei erori care să afecteze această concluzie.

362    Or, având în vedere cele arătate la punctul 359 de mai sus, Camera de recurs nu poate fi criticată pentru că a respins, la punctul 164 din decizia atacată, ca insuficient detaliate argumentele prin care reclamanta s‑a limitat să își exprime dezacordul cu concluzia acestei camere.

363    În acest context, trebuie subliniat de asemenea că, la punctele 134 și 164 din decizia atacată, Camera de recurs a respins argumentele reclamantei pentru motivul că acestea nu au fost suficient de detaliate. În schimb, camera menționată nu le‑a respins pentru că argumentele prezentate de reclamantă nu au fost susceptibile să demonstreze o eroare vădită care afectează considerațiile ECHA. Prin urmare, contrar celor sugerate de reclamantă, nu se poate deduce din cuprinsul punctelor menționate că această cameră a limitat intensitatea controlului său pentru motivul că ECHA a dispus de o marjă de apreciere.

364    În consecință, argumentele reclamantei referitoare la considerația Camerei de recurs potrivit căreia o divergență de opinii științifice nu a indicat nicio încălcare a legii trebuie de asemenea respinse.

365    În al treilea rând, trebuie examinate argumentele reclamantei prin care se urmărește să se repună în discuție considerațiile Camerei de recurs cu privire la diferențele între șobolani și oameni.

366    Cu titlu introductiv, trebuie amintit că, la punctul 163 din decizia atacată, Camera de recurs a indicat că ECHA a recunoscut că au existat probleme cu privire la extrapolarea la oameni a informațiilor relevante obținute în urma studiilor pe șobolani. Camera menționată a afirmat de asemenea că ECHA a examinat argumentele pe care reclamanta le‑a invocat în această privință și a justificat relevanța studiilor pe șobolani. În acest context, Camera de recurs a arătat, cu titlu de exemplu, pe de o parte, în a cincea teză a acestui punct, că rezultatele testelor au indicat că mecanismul prin care triclosanul perturba tiroida putea fi de asemenea relevant pentru oameni. Pe de altă parte, în a șasea teză a acestui punct, Camera de recurs a arătat că, în decizia sa, ECHA a constatat că diferențele între șobolani și oameni erau mai mult calitative decât cantitative.

367    Reclamanta arată că considerația Camerei de recurs, prevăzută la punctul 163 a șasea teză din decizia atacată, potrivit căreia diferențele între șobolani și oameni sunt mai mult calitative decât cantitative, este eronată.

368    În această privință, trebuie să se constate că, deși reclamanta invocă în mod întemeiat faptul că considerația Camerei de recurs prevăzută la punctul 163 din decizia atacată este afectată de o eroare, o asemenea eroare nu poate conduce la anularea deciziei atacate.

369    La punctul 163 a șasea teză din decizia atacată, Camera de recurs s‑a referit la conținutul deciziei ECHA. Totuși, trebuie să se constate că în decizia sa această agenție nu s‑a întemeiat pe considerația potrivit căreia diferențele între șobolani și oameni erau mai mult calitative decât cantitative. Astfel, la pagina 19 a acestei decizii, ea a indicat că, în măsura în care nu s‑a demonstrat că șobolanii au fost un model necorespunzător, întrucât diferențele între oameni și șobolani cu privire la sensibilitatea la efecte chimice asupra coeficientului de epurare al hormonului tiroidian T4 ar fi mai mult calitative decât cantitative, rezultatele obținute la șobolani cu privire la reducerea T4 nu puteau fi ignorate și ar trebui considerate relevante pentru administrarea riscurilor pentru sănătatea umană.

370    Prin urmare, la punctul 163 a șasea teză din decizia atacată, Camera de recurs a reprodus în mod neadecvat conținutul deciziei ECHA. Astfel, constatările efectuate de această agenție s‑au întemeiat pe considerația potrivit căreia nu s‑a stabilit că diferențele între șobolani și oameni cu privire la reducerea hormonului tiroidian T4 au fost mai mult calitative decât cantitative. În schimb, în decizia atacată, camera menționată s‑a întemeiat pe considerația opusă, potrivit căreia aceste diferențe au fost mai mult calitative decât cantitative.

371    Cu toate acestea, greșeala Camerei de recurs de la punctul 163 a șasea teză din decizia atacată nu este de natură să conducă la anularea deciziei menționate.

372    Astfel, în acest context, trebuie să se arate că, la punctul 163 din decizia atacată, Camera de recurs nu s‑a întemeiat numai pe considerația greșită prevăzută în a șasea teză a punctului menționat, potrivit căreia diferențele între șobolani și oameni erau mai degrabă calitative decât cantitative. Astfel, în a cincea teză a acestui punct, ea a luat în considerare și constatarea ECHA potrivit căreia mecanismul prin care triclosanul reduce nivelul hormonilor în sânge este un mecanism care ar putea fi de asemenea relevant pentru oameni.

373    În această privință, la pagina 18 a deciziei sale, ECHA a afirmat că, potrivit mai multor studii efectuate pe animale, triclosanul afectează sistemul hormonului tiroidian T4 și că, potrivit unor studii pe animale și unor observații la oameni, o reducere a nivelului acestui hormon putea avea efecte nefaste asupra dezvoltării cerebrale a fetusului. Potrivit acestor studii, la oameni, o scădere a coeficientului intelectual și unele aptitudini mentale reduse ar fi fost observate la copiii născuți de mame al căror nivel de T4 a fost scăzut pe timpul sarcinii. La pagina 19 a acestei decizii, ECHA a afirmat că, în pofida diferențelor existente între șobolani și oameni, triclosanul putea cauza coeficientul de epurare a hormonului tiroidian T4 la oameni.

374    În ceea ce privește aceste considerații, reclamanta se limitează să susțină că nu există nicio certitudine cu privire la transpunerea la oameni a rezultatelor studiilor pe șobolani, din cauza diferențelor referitoare la modul de acțiune al triclosanului la șobolani, pe de o parte, și la oameni, pe de altă parte. Ar exista diferențe mari între funcția endocrină a șobolanilor și cea a oamenilor și, prin urmare, în ceea ce privește însuși modul de acțiune prin care se presupune că triclosanul produce efecte neurotoxice. Ar exista diferențe perceptibile între funcția tiroidei la oameni și la șobolani, iar aceste diferențe ar afecta în mod semnificativ concluziile care trebuie desprinse din studiile pe șobolani și evaluarea existenței unui risc potențial pentru sănătatea oamenilor.

375    În acest context, trebuie amintit că, având în vedere diferențele existente între șobolani și oameni, problema dacă unele informații relevante plecând de la studiile pe șobolani pot fi extrapolate la oameni implică aprecieri ale unor elemente faptice de ordin științific și tehnic foarte complexe, cu privire la care ECHA dispune de o largă putere de apreciere. Prin urmare, în această privință, controlul Tribunalului este limitat (a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 iulie 2011, Etimine, C‑15/10, EU:C:2011:504, punctul 60 și jurisprudența citată). În consecință, trebuie să se examineze dacă argumentele reclamantei sunt de natură să demonstreze că, în ceea ce privește asemenea aprecieri, Camera de recurs a săvârșit o eroare vădită sau un abuz de putere sau dacă a depășit în mod vădit limitele puterii sale de apreciere.

376    În această privință, mai întâi, trebuie amintit că, deși Regulamentul nr. 1907/2006 urmărește să evite în măsura în care este posibil testele pe animale, în special pe animale vertebrate, acesta recunoaște totuși că experimentele pe animale vertebrate reprezintă o metodă care permite evaluarea proprietăților substanțelor chimice. Prin urmare, faptul că există diferențe între șobolani și oameni nu este în sine susceptibil să demonstreze existența unei erori vădite a Camerei de recurs. Astfel, vor exista mereu diferențe între oameni și animale vertebrate. În consecință, numai acele diferențe între oameni și animalele vertebrate care fac obiectul solicitării de testare ar fi susceptibile să repună în discuție relevanța pentru oameni a rezultatelor testelor pe aceste animale și ar putea repune în discuție caracterul proporțional al solicitării de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani.

377    În continuare, trebuie să se constate că reclamanta nu prezintă niciun argument susceptibil să repună în discuție considerația Camerei de recurs potrivit căreia a fost observat la oameni un mecanism identic celui prin care triclosanul reduce nivelul hormonului tiroidian T4 în sângele șobolanilor sau constatarea potrivit căreia, în cazul în care o asemenea diminuare a nivelului hormonal are loc în timpul sarcinii, dezvoltarea cerebrală a fetusului riscă să fie afectată.

378    Pe de altă parte, în cadrul contestației sale în fața Camerei de recurs, reclamanta nu a invocat argumente de natură să repună în discuție considerațiile cuprinse la pagina 19 a deciziei ECHA cu privire la ipotezele în care triclosanul ar putea să provoace o creștere a eliminării hormonului tiroidian T4 la oameni.

379    În sfârșit, astfel cum a arătat Regatul Danemarcei în cursul ședinței, diferențele între funcția endocrină la șobolani și la oameni sunt bine cunoscute, ceea ce permite ca acestea să fie luate în considerare cu ocazia extrapolării la oameni a informațiilor relevante care provin din studiile pe șobolani.

380    Având în vedere aceste considerații, trebuie să se constate că argumentele invocate de reclamantă nu sunt de natură să indice ca lipsită de plauzibilitate concluzia Camerei de recurs potrivit căreia rezultatele studiilor pe șobolani nu pot fi considerate lipsite de relevanță pentru oameni, în pofida faptului că reducerea concentrațiilor de hormon tiroidian T4 la șobolani nu permite să se anticipeze un efect identic asupra concentrațiilor de T4 la oameni.

381    Prin urmare, argumentele reclamantei trebuie respinse în măsura în care, prin acestea, se urmărește să se repună în discuție considerația cuprinsă la punctul 163 a cincea teză din decizia atacată, potrivit căreia mecanismul prin care triclosanul scade nivelul hormonilor din sânge este un mecanism care ar putea fi relevant și pentru oameni.

382    Rezultă că eroarea care afectează considerația Camerei de recurs cuprinsă la punctul 163 a șasea teză din decizia atacată nu este de natură să repună în discuție concluzia camerei menționate, potrivit căreia ECHA a fost îndreptățită să considere că, în pofida diferențelor existente între șobolani și oameni, a fost posibilă extrapolarea la oameni a rezultatelor testelor la șobolani.

383    Având în vedere aceste considerații, trebuie respins și argumentul reclamantei întemeiat pe faptul că raționamentul Camerei de recurs ar fi contradictoriu, din cauză că aceasta s‑ar fi întemeiat pe date obținute din studii pe șobolani, în pofida diferențelor existente între șobolani și oameni.

384    Prin urmare, toate argumentele reclamantei întemeiate pe diferențele existente între oameni și șobolani trebuie respinse, atât cele referitoare la considerația Camerei de recurs cu privire la caracterul necesar al solicitării de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani (a se vedea punctul 288 de mai sus), cât și cele referitoare la caracterul adecvat al acesteia.

385    În al patrulea rând, în măsura în care reclamanta invocă raportul Witorsch, acest argument trebuie respins pentru aceleași motive ca cele prezentate la punctul 287 de mai sus.

386    În consecință, trebuie respinse argumentele referitoare la considerațiile Camerei de recurs dezvoltate la punctele 161-167 din decizia atacată, precum și argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție considerațiile camerei menționate referitoare la caracterul necesar al solicitării de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani.

2)      Cu privire la argumentele întemeiate pe faptul că Camera de recurs nu ar fi examinat dacă au existat măsuri mai puțin constrângătoare

387    La punctul 168 din decizia atacată, Camera de recurs a concluzionat că, întrucât trebuiau respinse toate argumentele prin care se urmărea să se repună în discuție caracterul necesar al solicitării de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani și întrucât, dincolo de argumentele examinate și respinse, nici reclamanta, nici PETA International Science Consortium nu au susținut că au existat alternative la testele pe animale vertebrate, trebuie respins și al șaptelea motiv de contestație în fața sa, întemeiat pe o încălcare a articolului 25 din Regulamentul nr. 1907/2006.

388    În cadrul primului aspect al celui de al doilea motiv, reclamanta susține că considerațiile Camerei de recurs sunt eronate. ECHA nu ar fi demonstrat că a existat o soluție alternativă la realizarea testelor pe animale vertebrate. Camera de recurs ar fi refuzat să verifice dacă au existat mijloace mai puțin constrângătoare. Potrivit reclamantei, deși camera menționată dispune de aceleași competențe ca ECHA, aceasta nu a efectuat o analiză completă a proporționalității și nu a examinat dacă au existat mijloace mai puțin constrângătoare decât studiul consolidat al neurotoxicității la șobolani care să aducă clarificări cu privire la riscurile potențiale de neurotoxicitate și toxicitate pentru reproducere prezentate de triclosan. În consecință, această cameră ar fi încălcat articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006. Pe de altă parte, aceeași cameră ar fi putut să efectueze determinarea bazată pe forța probatorie a informațiilor disponibile, întemeindu‑se pe studiile furnizate de reclamantă, în special raportul Witorsch, în loc să solicite realizarea studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani, care nu ar fi relevant pentru oameni.

389    ECHA contestă aceste argumente.

390    Într‑o primă etapă, în măsura în care, prin argumentele sale, reclamanta susține că Camera de recurs nu ar fi trebuit să se limiteze la a controla decizia ECHA, ci ar fi trebuit să reexamineze ea însăși dacă existau măsuri mai puțin constrângătoare, acestea trebuie respinse pentru aceleași motive ca cele prevăzute la punctele 55-131 de mai sus.

391    Într‑o a doua etapă, în măsura în care, prin argumentele reclamantei, se urmărește să se demonstreze că, în cadrul controlului deciziei ECHA, Camera de recurs a săvârșit o eroare, cu titlu introductiv, trebuie amintit că, în temeiul articolului 25 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006, pentru a evita testele pe animale, se efectuează teste pe animale vertebrate în sensul acestui regulament numai în ultimă instanță.

392    În primul rând, în măsura în care reclamanta susține că studiile pe șobolani nu sunt relevante pentru oameni, trebuie arătat că aceasta nu invocă niciun argument, cu excepția celor care au fost deja examinate și respinse la punctele 339-384 de mai sus.

393    În al doilea rând, în măsura în care reclamanta invocă raportul Witorsch, acest argument trebuie respins pentru aceleași motive ca cele enunțate la punctul 287 de mai sus.

394    Având în vedere aceste considerații, trebuie respinse argumentele reclamantei întemeiate pe faptul că Camera de recurs a încălcat articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006 prin omisiunea de a examina dacă existau măsuri mai puțin constrângătoare.

395    În consecință, trebuie respinse toate argumentele reclamantei prin care se urmărește să se repună în discuție considerațiile Camerei de recurs referitoare la caracterul necesar și adecvat al solicitării de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani.

3.      Cu privire la argumentele referitoare la respingerea ca inadmisibilă a opiniei de expert a doamnei Mihaich

396    În decizia atacată, camera de recurs a examinat unele chestiuni de admisibilitate (punctele 117-131). În special, aceasta s‑a pronunțat cu privire la admisibilitatea anumitor elemente de probă prezentate de reclamantă (punctele 122-131). În acest context, Camera de recurs a considerat că raportul Mihaich, pe care reclamanta l‑a prezentat în cadrul observațiilor sale cu privire la memoriul în intervenție al PETA International Science Consortium, nu a fost admisibil (punctele 125-130). În această privință, Camera de recurs a arătat că reclamanta nu a prezentat acest raport împreună cu cererea introductivă a contestației (punctul 125). Aceasta a arătat că, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 771/2008, nicio probă nu mai poate fi introdusă după primul schimb de memorii scrise, cu excepția cazului în care Camera de recurs decide că întârzierea în prezentarea elementelor de probă este temeinic justificată (punctul 126). Aceasta a arătat că, întrucât raportul menționat data din anul 2015 și a fost, în consecință, ulterior cererii introductive a contestației, în principiu, întârzierea în prezentarea acestui document putea fi eventual justificată și a precizat că era posibilă justificarea întârzierii depunerii unui studiu experimental asupra unei substanțe după expirarea perioadei pentru introducerea unei contestații atunci când rezultatele unui asemenea studiu puteau constitui fapte noi care nu au fost disponibile la momentul expirării termenului de depunere a unei contestații (punctul 127). Camera de recurs a precizat că raportul în cauză nu a fost un studiu experimental, ci opinia unui expert, întemeiată pe studii experimentale existente, cu privire la proprietățile perturbării endocrine determinate de triclosan și a recunoscut că metodologia utilizată în „raportul” în cauză era nouă, însă datele pe care acesta s‑a întemeiat nu erau noi, acestea existau deja și erau deja la dispoziția ECHA la momentul adoptării deciziei atacate (punctul 128). Aceasta a concluzionat că raportul în cauză a constituit o opinie a unui expert care, conform articolului 6 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul nr. 771/2008, ar fi trebuit prezentată în cadrul cererii introductive a contestației, că nu a existat niciun impediment ca reclamanta să comande o asemenea opinie a unui expert în timp util, și anume înainte de expirarea termenului de depunere a contestației administrative, și că, prin urmare, faptul că expertul în cauză nu a emis opinia într‑o etapă anterioară nu a fost susceptibil să justifice întârzierea cu care a fost prezentat acest raport (punctul 129).

397    În cadrul celui de al doilea aspect al primului motiv, reclamanta susține că aceste considerații ale Camerei de recurs sunt eronate.

398    În primul rând, reclamanta afirmă că Camera de recurs a încălcat articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 771/2008 și articolul 8 alineatul (4) litera (f) din regulamentul menționat. Întârzierea în prezentarea raportului Mihaich ar fi justificată, în sensul acestor dispoziții. Potrivit reclamantei, Camera de recurs ar trebui să țină seama în cadrul examinării sale de cele mai recente probe științifice relevante. Pe de altă parte, această cameră nu ar fi ținut seama de faptul că PETA International Science Consortium nu a fost în măsură să anexeze raportul menționat complet la memoriul său în intervenție din cauză că acest raport nu ar fi fost disponibil la momentul respectiv. Reclamanta nu ar fi prezentat documentul în cauză nici în anexa la cererea introductivă a contestației. Pe de altă parte, prima dintre dispozițiile sus‑menționate nu ar distinge diferitele tipuri de probe și nu ar împiedica prezentarea cu întârziere a anumitor tipuri de probe. Raportul respectiv nu ar fi o simplă opinie a unui expert, ci ar trebui considerat un studiu științific. Acesta s‑ar întemeia pe o abordare sistematică și validată cu privire la pretinsul rol al triclosanului în materie de tulburări ale sistemului endocrin. Opinia de expert al doamnei Mihaich nu numai că ar regrupa probele relevante, ci le‑ar descrie în mod detaliat și ar explica fiabil, constant și transparent modul în care probele au fost folosite pentru a se ajunge la o concluzie definitivă.

399    În al doilea rând, reclamanta susține că luarea în considerare a raportului Mihaich ar fi putut modifica rezultatul procedurii. Potrivit acesteia, în cazul în care Camera de recurs ar fi ținut seama de acest raport, ar fi concluzionat că, având în vedere diferitele efecte pe care triclosanul le‑ar avea asupra diferitor specii, extrapolarea la oameni a datelor referitoare la șobolani nu a fost posibilă. Concluziile raportului menționat ar confirma că triclosanul nu are efecte negative.

400    ECHA contestă aceste argumente.

401    Cu titlu introductiv, trebuie arătat că, în prezentul context, trebuie să se distingă trei documente, și anume:

–        raportul Mihaich publicat la 27 ianuarie 2017 într‑o revistă științifică;

–        afișul de prezentare a raportului Mihaich cu ocazia unei conferințe științifice, care a fost prezentat de PETA International Science Consortium la 12 ianuarie 2016 în cadrul memoriului său în intervenție în fața Camerei de recurs;

–        opinia de expert pe care doamna Mihaich a redactat‑o la cererea reclamantei, care nu a făcut obiectul unei verificări din partea terților și pe care reclamanta a trimis‑o la ECHA la 22 februarie 2016 în cadrul observațiilor sale asupra memoriului în intervenție în fața Camerei de recurs.

402    Documentul pe care Camera de recurs l‑a respins ca inadmisibil la punctele 125-130 din decizia atacată (din 19 decembrie 2016) este opinia de expert a doamnei Mihaich, pe care reclamanta a prezentat‑o în cadrul observațiilor sale asupra memoriului în intervenție în fața sa, iar nu raportul Mihaich, care a fost publicat abia la data de 27 ianuarie 2017, după adoptarea deciziei atacate.

403    În primul rând, trebuie respins argumentul reclamantei întemeiat pe faptul că, prin respingerea opiniei în cauză ca inadmisibilă, Camera de recurs a încălcat articolul 8 alineatul (4) litera (f) din Regulamentul nr. 771/2008. Astfel, această dispoziție se referă la cererile de intervenție. Or, punctele 125-130 din decizia atacată nu se referă la cererea de intervenție în fața camerei menționate, ci la un document care a fost prezentat de reclamantă.

404    În al doilea rând, în ceea ce privește argumentul întemeiat pe o încălcare a articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 771/2008, trebuie amintit că, în temeiul acestei dispoziții, nicio probă nu mai poate fi introdusă după primul schimb de memorii scrise de către părțile la o procedură de contestație în fața Camerei de recurs a ECHA, cu excepția cazului în care Camera de recurs decide că întârzierea în prezentarea elementelor de probă este temeinic justificată.

405    În consecință, trebuie să se examineze dacă, în împrejurările din prezenta cauză, Camera de recurs ar fi trebuit să considere că întârzierea în prezentarea opiniei în cauză a fost temeinic justificată.

406    În acest context, trebuie subliniat că reclamanta a indicat motivele pentru care a prezentat opinia în cauză în cadrul observațiilor sale cu privire la memoriul în intervenție în fața Camerei de recurs. Astfel, după cum rezultă din înscrisurile reclamantei, după ce a luat cunoștință de faptul că raportul Mihaich nu ar fi disponibil în timp util, reclamanta a contactat‑o pe doamna Mihaich și i‑a solicitat să redacteze o opinie pe baza proiectului de manuscris al raportului care urma să fie publicat. În continuare, reclamanta a prezentat această opinie în cadrul observațiilor menționate.

407    Contrar celor susținute de reclamantă, nu se poate considera că aceste împrejurări justifică prezentarea tardivă a opiniei în cauză. Astfel, după cum a arătat Camera de recurs în mod întemeiat la punctul 129 din decizia atacată, această opinie a provenit de la un expert care a analizat concluziile care trebuiau desprinse din informațiile disponibile prin determinarea bazată pe forța probatorie a acestor informații. Or, în măsura în care această analiză a urmărit să repună în discuție concluziile la care a ajuns ECHA pe baza acelorași informații, era vorba despre o analiză care ar fi putut fi prezentată în același timp cu cererea introductivă a contestației. Astfel, nimic nu s‑a opus ca reclamanta să comande o asemenea opinie în timp util. În consecință, faptul că doamna Mihaich nu a redactat încă în mod formal opinia în cauză în momentul depunerii cererii introductive a contestației nu justifică întârzierea în prezentarea opiniei menționate.

408    Prin urmare, argumentul întemeiat pe o încălcare a articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 771/2008 trebuie de asemenea respins.

409    Având în vedere aceste considerații, trebuie respinse de asemenea argumentele întemeiate pe opinia în cauză.

4.      Cu privire la argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție observațiile introductive ale Camerei de recurs

410    În cadrul primului aspect al primului motiv, reclamanta arată că, la punctul 134 din decizia atacată, Camera de recurs a aplicat un nivel de control neadecvat. Potrivit acesteia, camera menționată s‑ar fi întemeiat pe concluziile ECHA în ceea ce privește divergențele de ordin științific și s‑ar fi limitat să verifice absența erorilor vădite de apreciere din partea ECHA.

411    ECHA și intervenientele contestă aceste argumente.

412    În această privință, trebuie amintit că punctul 134 din decizia atacată se înscrie într‑o parte a deciziei atacate în care Camera de recurs a efectuat observații introductive. În consecință, la punctul menționat, camera respectivă nici nu a examinat, nici nu a respins argumentele reclamantei care urmăreau să repună în discuție decizia ECHA.

413    Este adevărat că ulterior, în cadrul analizei argumentelor reclamantei, la punctele 156, 157 și 164 din decizia atacată, Camera de recurs a făcut trimitere la punctul 134 din această decizie. Trebuie de asemenea amintit că motivele prezentate la punctele 156, 157 și 164 din această decizie au fost contestate de reclamantă în cadrul prezentei acțiuni. Cu toate acestea, astfel cum s‑a arătat la punctele 279-285, 331-336 și 363 de mai sus, la punctele 156, 157 și 164 din aceeași decizie, Camera de recurs s‑a limitat să constate că argumentele reclamantei trebuiau respinse, întrucât nu erau suficient detaliate. În consecință, nu se poate deduce din această situație că Camera de recurs s‑a limitat să verifice absența erorilor vădite de apreciere din partea ECHA.

414    Rezultă că trebuie respins și argumentul întemeiat pe faptul că Camera de recurs s‑a limitat să verifice absența unor erori vădite de apreciere. În măsura în care, la punctul 232 din decizia atacată, în cadrul examinării celui de al zecelea motiv, referitor la solicitarea de realizare a testului pe pești, camera menționată a făcut trimitere de asemenea la punctul 134 din decizia respectivă, de acest lucru se va ține seama la punctul 451 de mai jos.

415    Prin urmare, trebuie respinse toate argumentele reclamantei prin care urmărește să repună în discuție considerațiile pe care Camera de recurs a întemeiat respingerea contestației administrative, în măsura în care aceasta s‑a referit la solicitarea de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani.

C.      Cu privire la argumentele privind respingerea contestației în fața Camerei de recurs în măsura în care aceasta a vizat solicitarea de realizare a testului pe pești

416    În decizia sa, ECHA a solicitat reclamantei să realizeze testul pe pești. În cadrul contestației administrative, reclamanta a susținut că această agenție nu a fost îndreptățită să solicite realizarea testului respectiv. În cadrul celui de al zecelea motiv al contestației menționate, reclamanta a susținut că această solicitare nu se conforma nici articolului 25 din Regulamentul nr. 1907/2006, nici principiului proporționalității. Realizarea unui asemenea test nu ar fi fost necesară din cauză că informațiile disponibile ar fi demonstrat absența unor efecte endocrine nedorite în cazul peștilor în concentrații care nu ar cauza o toxicitate generală. În acest context, reclamanta a susținut că din studiile BASF și Foran a rezultat că triclosanul nu era suficient de puternic pentru a produce asemenea efecte in vivo și că, prin urmare, nu a fost necesară sacrificarea unor animale pentru obținerea unor date care nu ar fi relevante.

417    În decizia atacată, camera de recurs a examinat și a respins aceste argumente. În primul rând, aceasta a amintit, făcând trimitere la punctul 101 din decizia menționată, că, pentru a stabili că era necesară o solicitare de informații suplimentare în contextul evaluării unei substanțe, ECHA trebuia să stabilească că există un risc potențial pentru sănătatea umană și pentru mediu, că acest risc trebuia să fie clarificat și că exista o posibilitate reală ca informațiile solicitate să conducă la o îmbunătățire a măsurilor de administrare a riscurilor (punctul 225). În continuare, aceasta a arătat că reclamanta a susținut în esență că ECHA nu a stabilit existența unui risc potențial pentru sănătatea umană și pentru mediu și că, pentru a demonstra absența riscului potențial, reclamanta s‑a întemeiat pe mai multe studii care au fost incluse în dosarul de înregistrare a triclosanului (punctul 226). În plus, ea a arătat că, astfel cum a rezultat din cuprinsul punctului 44 din această decizie, a existat o expunere considerabilă a mediului la triclosan și că, în decizia sa, ECHA a identificat în mod clar efecte potențiale nedorite asupra peștilor (punctele 227 și 228). Potrivit acesteia, decizia ECHA ar fi identificat, așadar, în mod clar un risc potențial de efecte nedorite legate de funcțiile endocrine la pești care ar putea avea drept consecință considerarea triclosanului o substanță care prezintă un risc foarte ridicat și care ar putea avea o importanță atât de mare, încât ar trebui clarificat. În sfârșit, aceasta a analizat argumentele reclamantei întemeiate pe studiile BASF și Foran (punctele 229-232). Pe de o parte, aceasta a arătat că, în măsura în care, prin argumentele sale, reclamanta ar fi dorit să susțină că ECHA nu a luat în considerare studiile BASF și Foran, acestea trebuiau respinse, întrucât ECHA ar fi prezentat în decizia sa motivele pentru care a considerat că informațiile conținute în aceste studii nu au fost suficiente pentru a evalua efectele triclosanului asupra dezvoltării sexuale a peștilor. Pe de altă parte, ea a amintit că, în măsura în care, prin argumentele sale, reclamanta ar fi dorit să își exprime dezacordul cu evaluarea ECHA, ele trebuiau de asemenea respinse. Potrivit acesteia, astfel cum s‑a arătat la punctul 134 din aceeași decizie, o simplă divergență de opinii științifice nu era de natură să repună în discuție legalitatea deciziei ECHA.

418    În temeiul acestor considerații, Camera de recurs a concluzionat că atât argumentul reclamantei, întemeiat pe o încălcare a articolului 25 din Regulamentul nr. 1907/2006, cât și argumentul întemeiat pe o încălcare a principiului proporționalității trebuiau respinse.

419    Reclamanta afirmă că aceste considerații sunt eronate.

420    În primul rând, în cadrul celui de al doilea aspect al celui de al doilea motiv, reclamanta arată că, la punctele 229-231 din decizia atacată, Camera de recurs a săvârșit o eroare prin faptul că nu și‑a exercitat în mod real puterea de apreciere și nu a stabilit, pe baza datelor științifice disponibile, dacă exista un risc potențial care putea justifica realizarea unor teste suplimentare. Reclamanta afirmă că a anexat numeroase date și studii științifice la cererea sa introductivă a contestației, care ar evidenția cât de puțin probabil ar fi ca triclosanul să fi avut efectele nedorite pretinse de ECHA asupra fecundității și a fertilității peștilor. Camera menționată s‑ar fi limitat să respingă argumentele reclamantei fără să examineze temeinicia acestora și nu și‑ar fi exercitat în mod real puterea de apreciere, care ar fi presupus luarea în considerare a tuturor elementelor și a împrejurărilor relevante ale situației.

421    În al doilea rând, în cadrul celui de al doilea aspect al celui de al doilea motiv, reclamanta arată că ECHA și Camera de recurs au inversat sarcina probei, care nu ar fi conformă cu normele aplicabile, și au încălcat articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006. În opinia sa, nu îi revenea obligația de a demonstra lipsa unor îngrijorări cu privire la triclosan. Mai degrabă, ECHA trebuia să demonstreze existența unui risc potențial de tulburări ale sistemului endocrin la pești.

422    În al treilea rând, în cadrul celui de al doilea aspect al celui de al doilea motiv, reclamanta arată că constatările ECHA și ale Camerei de recurs nu au fost suficiente pentru a stabili caracterul necesar al solicitării de realizare a testului pe pești. Reclamanta arată că, potrivit acestor constatări, legătura dintre triclosan și efectele nedorite identificate nu era „pe deplin concludentă”. Niciunul dintre studii nu ar fi stabilit riscul pretins identificat. Pe de altă parte, pentru a constata existența unui risc potențial, ar trebui să se stabilească pericolul relevant și expunerea la acel pericol. Cu toate acestea, la punctul 227 din decizia atacată, camera menționată s‑ar fi limitat să prezinte diferite dovezi cu privire la risc și la expunere, fără să stabilească o legătură între cele două. În special, această cameră ar fi omis să examineze dacă nivelurile de concentrație utilizate în studiile disponibile au corespuns nivelurilor care ar putea în mod rezonabil să se producă în mod real.

423    În al patrulea rând, în cadrul primului și al celui de al doilea aspect ale primului motiv, reclamanta susține că, la punctul 232 din decizia atacată, Camera de recurs nu ar fi trebuit să se întemeieze pe considerația potrivit căreia o divergență de opinii științifice nu era suficientă în sine pentru a repune în discuție legalitatea deciziei menționate. Potrivit acesteia, rolul camerei respective ar consta tocmai în a examina cu atenție diferitele opinii științifice pentru a determina dacă opinia ECHA a fost justificată în lumina probelor relevante. Reclamanta susține că această cameră a refuzat să examineze elementele de probă pe care le‑a prezentat.

424    În al cincilea rând, în cadrul celui de al doilea aspect al primului motiv, reclamanta arată că, la punctul 231 din decizia atacată, Camera de recurs nu ar fi trebuit să se limiteze să considere că ECHA a luat în considerare studiile BASF și Foran. Aceasta arată că, în cererea introductivă a contestației, a arătat că studiul BASF pe care l‑a depus a fost un studiu de nivelul 3. Potrivit acesteia, atunci când rezultatele unor asemenea studii sunt negative, se admite în general că nu este necesară realizarea unui studiu suplimentar al efectelor analizate. Prin urmare, camera menționată nu ar fi trebuit să ignore acest studiu.

425    În al șaselea rând, în cadrul celui de al doilea aspect al celui de al doilea motiv, reclamanta arată că Camera de recurs ar fi trebuit să ia în considerare și opinia de expert a doamnei Mihaich, pe care a depus‑o în cadrul observațiilor sale cu privire la memoriul în intervenție în fața camerei menționate.

426    În al șaptelea rând, în cadrul celui de al doilea aspect al celui de al doilea motiv, reclamanta susține că a anexat numeroase date și studii științifice la cererea sa introductivă a contestației, care ar evidenția cât de puțin probabil ar fi ca triclosanul să aibă efectele nedorite pretinse de ECHA în ceea ce privește fecunditatea și fertilitatea peștilor.

427    ECHA și intervenientele contestă aceste argumente.

428    Într‑o primă etapă, în măsura în care, prin argumentele reclamantei, se urmărește să se demonstreze că, în cadrul analizei temeiniciei unei contestații formulate în fața sa, Camera de recurs nu ar fi trebuit să se limiteze la a examina dacă decizia ECHA este afectată de o eroare, ci ar fi trebuit să examineze ea însăși dacă era necesară solicitarea realizării testului pe pești, aceste argumente trebuie respinse pentru aceleași motive ca cele menționate la punctele 55-131 de mai sus.

429    Într‑o a doua etapă, trebuie examinate argumentele reclamantei, în măsura în care prin acestea se urmărește să se demonstreze că, în cadrul controlului deciziei ECHA, Camera de recurs a săvârșit o eroare.

430    În primul rând, reclamanta arată că, la punctul 231 din decizia atacată, Camera de recurs a inversat în mod nelegal sarcina probei. În temeiul articolului 25 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006, aceasta nu ar fi trebuit să demonstreze absența îngrijorărilor referitoare la triclosan, ci mai degrabă ECHA ar fi trebuit să demonstreze existența unui risc potențial de tulburare a sistemului endocrin la pești.

431    Pe de o parte, în măsura în care argumentul menționat la punctul 430 de mai sus se referă la repartizarea sarcinii probei în cursul procedurii în fața Camerei de recurs, trebuie arătat că, la punctele 232 și 233 din decizia atacată, camera menționată a considerat în mod justificat că reclamanta trebuia să demonstreze că concluziile ECHA au fost afectate de o eroare. Astfel, această repartizare a sarcinii probei rezultă din caracterul în contradictoriu al procedurii în fața acestei camere. Prin urmare, acest argument trebuie respins în măsura în care privește sarcina probei în cadrul procedurii respective.

432    Pe de altă parte, în măsura în care argumentul menționat la punctul 430 de mai sus privește sarcina probei în cursul procedurii în fața ECHA, trebuie amintit că, pentru a demonstra că este necesară o solicitare de informații suplimentare, ECHA trebuie să demonstreze că substanța în cauză prezintă un risc potențial pentru sănătatea umană și pentru mediu, că este necesar să fie clarificat acest risc și că există o posibilitate realistă ca informațiile solicitate să permită adoptarea unor măsuri îmbunătățite de administrare a riscurilor.

433    Or, trebuie să se constate că, în cursul procedurii în fața ECHA, Camera de recurs nu a încălcat normele de repartizare a sarcinii probei. Astfel, după cum rezultă din cuprinsul punctelor 225, 227 și 228 din decizia atacată, în ceea ce privește procedura în fața ECHA, camera menționată a urmat o abordare conformă principiului amintit la punctul 432 de mai sus.

434    Având în vedere aceste considerații, trebuie respins argumentul menționat la punctul 430 de mai sus.

435    În al doilea rând, în ceea ce privește argumentul reclamantei potrivit căruia, în decizia atacată, Camera de recurs a preluat o întreagă secțiune a deciziei ECHA, este suficient să se constate că nimic nu se opune ca, în cadrul controlului pe care camera menționată trebuie să îl efectueze în urma unei contestații împotriva unei decizii a ECHA, ea să evoce considerațiile pe care se întemeiază aceasta din urmă și să controleze dacă argumentele invocate de reclamantă în cadrul contestației formulate în fața sa sunt de natură să demonstreze existența unei erori care afectează aceste considerații. Prin urmare, acest argument trebuie respins.

436    În al treilea rând, reclamanta susține că Camera de recurs nu ar fi trebuit să respingă argumentele sale care urmăreau să demonstreze că ECHA nu a stabilit un risc potențial în ceea ce privește dezvoltarea sexuală a peștilor.

437    Primo, reclamanta susține că, în mod contrar celor constatate de Camera de recurs la punctul 227 din decizia atacată, elementele pe care s‑a întemeiat ECHA în decizia sa nu au fost suficiente pentru a stabili existența unui asemenea risc.

438    Astfel cum a amintit Camera de recurs la punctul 102 din decizia atacată, existența unui risc potențial de efecte nocive asupra sănătății umane sau pentru mediu depinde, pe de o parte, de proprietățile nocive ale acestei substanțe și, pe de altă parte, de expunerea la această substanță.

439    La punctele 227 și 228 din decizia atacată, Camera de recurs a observat că, potrivit constatărilor ECHA, pe de o parte, au existat indicii potrivit cărora triclosanul putea avea efecte nedorite asupra peștilor și, pe de altă parte, a existat o expunere considerabilă a mediului la triclosan.

440    Camera de recurs a considerat în mod justificat că aceste elemente au permis ECHA să stabilească existența unui risc potențial pentru mediu, care trebuia clarificat, și au justificat, așadar, solicitarea de realizare a testului pe pești.

441    Astfel, după cum s‑a arătat la punctele 269-273 de mai sus, pentru a demonstra existența unui asemenea risc potențial, ECHA nu trebuia să constate că, pe baza informațiilor de care dispunea, triclosanul trebuia considerat că avea în mod efectiv proprietăți periculoase. Prin urmare, contrar celor sugerate de reclamantă, pentru adoptarea unei decizii prin care se solicită informații suplimentare, ECHA nu avea obligația să constate existența unei legături concludente între triclosan și efectele nedorite identificate. Pentru a justifica solicitarea sa de informații suplimentare, aceasta trebuia doar să stabilească faptul că exista un risc potențial ca o asemenea legătură să existe.

442    În ceea ce privește argumentul reclamantei întemeiat pe faptul că, în acest context, Camera de recurs a omis să examineze dacă nivelurile de concentrație utilizate în studiile disponibile au corespuns cu nivelurile care ar putea să se producă în mod rezonabil în condiții reale, trebuie amintit că, în cadrul unei contestații în fața sa, camera menționată se limitează să examineze dacă argumentele invocate de reclamantă sunt de natură să demonstreze existența unei erori care afectează decizia contestată în fața sa. Or, trebuie să se constate că, în cadrul celui de al zecelea motiv al cererii introductive a contestației, reclamanta nu a invocat un asemenea argument. Prin urmare, Camera de recurs nu poate fi criticată pentru faptul că nu l‑a examinat.

443    Rezultă că trebuie respinse argumentele referitoare la considerațiile Camerei de recurs prevăzute la punctul 227 din decizia atacată.

444    Secundo, reclamanta susține că, la punctul 232 din decizia atacată, Camera de recurs nu ar fi trebuit să se întemeieze pe considerația potrivit căreia o divergență de opinii științifice nu era suficientă în sine pentru a repune în discuție decizia ECHA. În acest context, în ceea ce privește studiul BASF, aceasta susține că studiul respectiv a fost unul de nivelul 3 și că, atunci când rezultatele unui asemenea studiu sunt negative, se admite în general că nu este necesară realizarea unui studiu suplimentar al efectelor analizate.

445    În această privință, trebuie arătat că punctul 232 din decizia atacată se înscrie în partea din decizia menționată în care Camera de recurs a examinat argumentele reclamantei întemeiate pe faptul că studiile BASF și Foran au permis să se demonstreze absența unui risc potențial pentru dezvoltarea sexuală a peștilor. La punctele 229-231 din această decizie, camera menționată a constatat că ECHA a luat în considerare studiile menționate. În acest context, ea a arătat că, în decizia sa, ECHA a prezentat motivele pentru care informațiile conținute în aceste studii nu permiteau excluderea unui risc potențial în ceea ce privește dezvoltarea sexuală a peștilor. La punctul 232 din decizia atacată, această cameră s‑a pronunțat cu privire la chestiunea dacă argumentele reclamantei întemeiate pe aceste studii erau susceptibile să repună în discuție aceste considerații ale ECHA.

446    Astfel cum reiese din cuprinsul punctului 229 din decizia atacată, Camera de recurs a constatat că, în decizia sa, ECHA a examinat și a respins argumentul reclamantei întemeiat pe faptul că studiul BASF a fost un studiu de nivelul 3 și că, atunci când rezultatele unui asemenea studiu sunt negative, se admite în general că nu este necesară realizarea unui studiu suplimentar al efectelor analizate. În această privință, aceasta a arătat în special că studiile de tipul celui al studiului BASF nu puteau fi utilizate ca teste definitive și că, dintr‑un punct de vedere statistic, nu a fost vorba despre baze adecvate.

447    Pe de altă parte, la punctul 230 din decizia atacată, Camera de recurs a examinat și a respins argumentele reclamantei întemeiate pe studiul Foran.

448    Având în vedere caracterul în contradictoriu al procedurii în fața Camerei de recurs, în prezența unor motive detaliate care prezintă motivele pentru care studiile BASF și Foran nu au fost suficiente pentru a exclude existența unui risc potențial pentru dezvoltarea sexuală a peștilor, reclamanta nu se putea limita să susțină că aceste studii au existat și au justificat o concluzie diferită de cea a ECHA. Într‑adevăr, o asemenea argumentație nu a fost de natură să demonstreze prin ea însăși existența unei erori care să afecteze considerațiile ECHA.

449    Or, trebuie să se constate că, în cadrul contestației în fața Camerei de recurs, reclamanta s‑a limitat să susțină că, având în vedere informațiile conținute în studiile BASF și Foran, ECHA ar fi trebuit să concluzioneze în sensul absenței unui risc potențial legat de triclosan pentru dezvoltarea sexuală a peștilor. În schimb, aceasta nu a prezentat motivele pentru care considerațiile detaliate ale ECHA, potrivit cărora informațiile conținute în aceste studii nu au fost suficiente, trebuiau considerate eronate. În aceste împrejurări, argumentele pe care reclamanta le‑a invocat în cadrul contestației menționate cu privire la studiile BASF și Foran nu pot fi considerate suficient de detaliate.

450    În aceste împrejurări, Camera de recurs nu poate fi criticată pentru că, la punctul 232 din decizia atacată, s‑a limitat să amintească faptul că simpla existență a unei opinii științifice divergente nu era, în sine, suficientă pentru a demonstra existența unei erori care afectează decizia ECHA, făcând trimitere la considerațiile sale dezvoltate la punctul 134 a patra și a cincea teză din această decizie.

451    În acest context, trebuie subliniat de asemenea că, procedând astfel, Camera de recurs s‑a limitat să respingă argumentele reclamantei ca fiind insuficient detaliate. În schimb, nu se poate deduce din cuprinsul punctului 232 din decizia atacată și din trimiterea făcută la punctul 134 din decizia atacată că această cameră a limitat intensitatea controlului său la verificarea existenței unor erori vădite săvârșite de ECHA.

452    Prin urmare, argumentele referitoare la punctul 232 din decizia atacată și întemeiate pe studiile BASF și Foran trebuie deopotrivă respinse, precum, de altfel, toate argumentele întemeiate pe faptul că Camera de recurs nu ar fi trebuit să respingă argumentele reclamantei prin care urmărea să demonstreze că ECHA nu a stabilit riscul potențial în ceea ce privește dezvoltarea sexuală a peștilor.

453    În al patrulea rând, în măsura în care, în cadrul celui de al doilea aspect al celui de al doilea motiv, reclamanta susține că Camera de recurs ar fi trebuit să ia în considerare și opinia de expert a doamnei Mihaich pe care aceasta a prezentat‑o în cadrul observațiilor sale cu privire la memoriul în intervenție în fața camerei menționate, acest argument trebuie respins pentru aceleași motive ca cele menționate la punctele 396-409 de mai sus.

454    În al cincilea rând, în cadrul celui de al doilea aspect al celui de al doilea motiv, reclamanta susține că a anexat numeroase date și studii științifice la cererea introductivă a contestației care ar evidenția cât de puțin probabil ar fi ca triclosanul să aibă efectele nedorite invocate de ECHA asupra fecundității și a fertilității peștilor.

455    Pe de o parte, în măsura în care argumentul reclamantei privește studiile BASF și Foran, precum și opinia de expert a doamnei Mihaich, pe care aceasta a prezentat‑o în cadrul observațiilor sale cu privire la memoriul în intervenție în fața camerei menționate, acesta trebuie respins pentru aceleași motive ca cele menționate la punctele 430-453 de mai sus.

456    Pe de altă parte, în măsura în care argumentul reclamantei se referă la alte studii decât cele menționate la punctul 455 de mai sus, trebuie amintit că, astfel cum s‑a arătat la punctele 59-86 de mai sus, în cadrul unei contestații formulate în fața sa, în principiu, Camera de recurs se limitează să examineze motivele invocate de reclamant.

457    Or, trebuie să se constate că, în cadrul celui de al zecelea motiv al contestației în fața Camerei de recurs, reclamanta nu a dezvoltat argumente detaliate de natură să demonstreze că considerațiile prevăzute în decizia ECHA au fost afectate de erori, ci s‑a limitat să susțină că a considerat că din studiile disponibile se putea deduce că triclosanul nu prezenta un risc potențial pentru dezvoltarea sexuală a peștilor.

458    În aceste împrejurări, Camera de recurs nu poate fi criticată pentru faptul că s‑a limitat, la punctul 232 din decizia atacată, să amintească faptul că simpla existență a unei opinii științifice divergente nu a fost suficientă în sine pentru a demonstra existența unei erori care afectează decizia ECHA.

459    Având în vedere considerațiile precedente, trebuie respinse toate argumentele privind respingerea motivului contestației în fața Camerei de recurs referitor la solicitarea de realizare a testului pe pești.

D.      Cu privire la argumentul întemeiat pe o abordare incoerentă a Camerei de recurs

460    Reclamanta susține că Camera de recurs nu a aplicat un nivel de control coerent în toată decizia atacată. La punctul 241 din decizia menționată, Camera de recurs ar fi efectuat o analiză minuțioasă a caracterului necesar al documentației cu privire la cardiotoxicitate. În acest context, Camera de recurs ar fi efectuat propria examinare a relevanței științifice și a fiabilității studiului invocat de ECHA pentru a demonstra existența unui risc potențial. În consecință, această cameră nu și‑ar fi exercitat puterea de apreciere în mod constant.

461    ECHA contestă aceste argumente.

462    În această privință, în primul rând, trebuie amintit că, astfel cum s‑a arătat la punctele 46-459 de mai sus, argumentele invocate de reclamantă în cadrul acțiunii în fața Tribunalului nu au evidențiat erori ale Camerei de recurs care ar justifica anularea deciziei atacate, în măsura în care aceasta a vizat solicitările de realizare a testului de persistență, a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani și a testului pe pești. În măsura în care, prin argumentele sale, reclamanta ar avea în vedere existența unei erori săvârșite la punctul 241 din decizia menționată, este suficient să se arate că acest punct se înscrie într‑o parte a acestei decizii în care Camera de recurs a prezentat considerațiile care au determinat‑o să anuleze decizia ECHA, în măsura în care aceasta a obligat reclamanta să furnizeze informații cu privire la efectele triclosanului asupra sistemului cardiovascular. Or, este necesar să se constate că reclamanta nu solicită anularea acestei părți a deciziei în discuție.

463    În al doilea rând și în orice caz, trebuie să se constate că, în mod contrar celor susținute de reclamantă, Camera de recurs nu a aplicat o abordare incoerentă în cadrul analizei pe care a efectuat‑o.

464    Astfel, trebuie să se constate că, după cum rezultă din cuprinsul punctelor 235-238 și 241 din decizia atacată, în cadrul contestației în fața Camerei de recurs, reclamanta a invocat argumente detaliate întemeiate pe faptul că ECHA nu a stabilit existența unui risc eventual ca triclosanul să aibă efecte asupra sistemului cardiovascular din cauză că aceasta s‑a întemeiat numai pe un studiu și că acest studiu nu a fost relevant pentru oameni, întrucât triclosanul a fost administrat în doze ridicate în mod artificial și printr‑o expunere care nu avea relevanță pentru expunerea oamenilor la triclosan.

465    La punctele 241 și 242 din decizia atacată, camera de recurs s‑a limitat, astfel, să examineze și să admită argumentele detaliate ale reclamantei.

466    Contrar celor susținute de reclamantă, faptul că alte argumente ale acesteia au fost respinse de Camera de recurs pentru motivul că nu au fost suficient de detaliate și nu erau, prin urmare, susceptibile să repună în discuție legalitatea deciziei ECHA, nu poate fi considerat contradictoriu.

467    În consecință, argumentația reclamantei întemeiată pe o abordare incoerentă a Camerei de recurs trebuie respinsă.

E.      Cu privire la argumentele întemeiate pe încălcarea dreptului la apărare

468    Reclamanta susține că, prin respingerea argumentelor sale cheie și a probelor științifice fără să examineze temeinicia acestora, Camera de recurs i‑a încălcat dreptul la apărare.

469    Acest argument trebuie respins.

470    În această privință, trebuie amintit că respectarea dreptului la apărare impune ca oricărei persoane împotriva căreia poate fi adoptată o decizie care îi afectează în mod semnificativ interesele să i se permită să își exprime în mod util punctul de vedere cu privire la elementele reținute în sarcina sa pentru a susține o asemenea decizie (Hotărârea din 10 decembrie 2009, Cofac/Comisia, T‑159/07, nepublicată, EU:T:2009:490, punctul 33).

471    Or, contrar celor susținute de reclamantă, simplul fapt că, în cadrul contestației formulate în fața sa, Camera de recurs nu a examinat ea însăși dacă au fost necesare solicitările de realizare a testului de persistență, a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani și a testului pe pești, ci s‑a limitat în mod întemeiat să controleze dacă argumentele invocate de reclamantă au fost de natură să demonstreze că decizia ECHA a fost afectată de o eroare, nu a împiedicat cu nimic ca reclamanta să își exprime în mod util punctul de vedere cu privire la elementele deciziei menționate.

472    Prin urmare, trebuie respins și argumentul reclamantei întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare al acesteia.

F.      Cu privire la argumentul referitor la dispozițiile Regulamentului nr. 1223/2009

473    În cadrul ședinței, reclamanta a invocat un argument întemeiat pe faptul că solicitările de informații nu au fost conforme cu principiul proporționalității din cauză că realizarea unor studii care implică teste pe animale ar putea conduce la o interdicție de comercializare, în temeiul dispozițiilor Regulamentului nr. 1223/2009 (a se vedea punctul 35 de mai sus).

474    În măsura în care, prin argumentele sale, reclamanta dorește să prezinte un motiv întemeiat pe neluarea în considerare a dispozițiilor Regulamentului nr. 1223/2009, acestea trebuie respinse ca inadmisibile. Astfel, în temeiul articolului 84 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, pe parcursul procesului, invocarea de motive noi este interzisă, cu excepția cazului în care acestea se întemeiază pe elemente de drept și de fapt care au apărut în cursul procedurii. Or, pe de o parte, trebuie arătat că este vorba despre un motiv nou. Contrar celor susținute de reclamantă, acest motiv nu poate, așadar, să fie atașat de argumentele care privesc încălcarea principiului proporționalității, pe care aceasta le‑a dezvoltat în cadrul fazei scrise a procedurii. Pe de altă parte, trebuie să se constate că nimic nu s‑a opus ca reclamanta să dezvolte acest motiv în etapa fazei scrise.

475    În orice caz, aceste argumente ar trebui să fie respinse ca neîntemeiate. Astfel, după cum s‑a arătat la punctele 59-86 de mai sus, întinderea controlului efectuat de Camera de recurs este determinat de motivele pe care reclamanta le invocă în fața sa. Or, în cursul procedurii în fața camerei menționate, reclamanta nu a invocat argumente referitoare la Regulamentul nr. 1223/2009.

476    În consecință, argumentul întemeiat pe dispozițiile Regulamentului nr. 1223/2009 trebuie de asemenea respins.

477    Având în vedere considerațiile precedente, acțiunea trebuie respinsă.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

478    Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât reclamanta a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată efectuate de ECHA, conform concluziilor acesteia din urmă.

479    Potrivit articolului 138 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, statele membre care intervin în litigiu suportă propriile cheltuieli de judecată. Prin urmare, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania și Regatul Țărilor de Jos suportă propriile cheltuieli de judecată.

480    Pe de altă parte, trebuie respinsă cererea reclamantei de obligare a statelor membre care au intervenit în litigiu la plata cheltuielilor de judecată efectuate de aceasta, în temeiul articolului 135 alineatul (2) din Regulamentul de procedură. Potrivit acestei dispoziții, o parte, chiar dacă a avut câștig de cauză, poate fi obligată de Tribunal la plata, în tot sau în parte, a cheltuielilor de judecată, în cazul în care conduita acesteia, inclusiv din perioada anterioară formulării cererii introductive, justifică acest lucru, în special în cazul în care a provocat celeilalte părți cheltuieli pe care Tribunalul le apreciază ca fiind nejustificate sau șicanatoare. Or, contrar celor susținute de reclamantă, conduita statelor membre care au intervenit în litigiu nu poate justifica obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera a cincea extinsă)

declară și hotărăște:

1)      Respinge acțiunea.

2)      BASF Grenzach GmbH suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), inclusiv pe cele efectuate în cadrul procedurii măsurilor provizorii.

3)      Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania și Regatul Țărilor de Jos suportă propriile cheltuieli de judecată.

Gratsias Labucka Papasavvas

Dittrich       Ulloa Rubio

Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 20 septembrie 2019.

Semnături

Cuprins

I. Istoricul litigiului și decizia atacată

II. Procedura în fața Tribunalului și concluziile părților

III. În drept

A. Cu privire la argumentele referitoare la respingerea contestației în fața Camerei de recurs, în măsura în care aceasta a vizat solicitarea de realizare a testului de persistență

1. Cu privire la argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție respingerea, de către Camera de recurs, a celui de al doilea motiv al contestației formulate în fața sa

a) Cu privire la argumentele întemeiate pe neîndeplinirea de către Camera de recurs a misiunii care îi revenea în cadrul contestației formulate în fața sa

1) Cu privire la întinderea și la intensitatea controlului efectuat de Camera de recurs

i) Cu privire la întinderea controlului

ii) Cu privire la intensitatea controlului

2) Cu privire la argumentele invocate de reclamantă

b) Cu privire la argumentele întemeiate pe faptul că Camera de recurs nu a ținut seama de forța probatorie a informațiilor disponibile

c) Cu privire la argumentele întemeiate pe faptul că intensitatea controlului efectuat de Camera de recurs nu a fost suficientă

2. Cu privire la argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție respingerea de către Camera de recurs a primului motiv de contestație în fața sa

3. Cu privire la argumentele întemeiate pe concluziile autorităților canadiene

B. Cu privire la argumentele referitoare la respingerea contestației în fața Camerei de recurs, în măsura în care aceasta a vizat solicitarea de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani

1. Cu privire la argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție respingerea de către Camera de recurs a celui de al șaselea motiv al contestației în fața sa

a) Cu privire la argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție considerațiile pe care Camera de recurs a întemeiat respingerea primului aspect al celui de al șaselea motiv al contestației în fața sa

1) Cu privire la argumentele referitoare la considerațiile Camerei de recurs în ceea ce privește studiile Allmyr, Cullinan și Koeppe

2) Cu privire la argumentele referitoare la considerațiile Camerei de recurs privind raportul Witorsch

b) Cu privire la argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție considerațiile pe care Camera de recurs a întemeiat respingerea celui de al doilea aspect al celui de al șaselea motiv al contestației formulate în fața sa

1) Cu privire la argumentele potrivit cărora Camera de recurs ar fi trebuit să constate o încălcare a articolului 47 alineatul (1) prima teză din Regulamentul nr. 1907/2006

2) Cu privire la argumentele referitoare la considerațiile Camerei de recurs privind determinarea bazată pe forța probatorie a informațiilor disponibile

2. Cu privire la argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție respingerea de către Camera de recurs a celui de al șaptelea și a celui de al optulea motiv al contestației în fața sa

a) Cu privire la argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție considerațiile Camerei de recurs cu privire la caracterul necesar al solicitării de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani

1) Cu privire la argumentele care vizează în mod specific considerațiile Camerei de recurs privind riscul potențial de neurotoxicitate prezentat de triclosan

2) Cu privire la argumentele care vizează în mod specific considerațiile Camerei de recurs referitoare la riscul potențial de toxicitate pentru reproducere prezentat de triclosan

i) Cu privire la argumentele întemeiate pe denaturarea argumentelor reclamantei

ii) Cu privire la argumentele întemeiate pe existența unor studii care confirmă că triclosanul nu are efecte toxice pentru reproducere

3) Cu privire la argumentele întemeiate pe evaluarea efectuată de autoritățile canadiene

4) Cu privire la argumentele întemeiate pe faptul că Camera de recurs nu a ținut seama că determinarea bazată pe forța probatorie era aplicabilă în contextul evaluării substanțelor

5) Cu privire la argumentul întemeiat pe faptul că Camera de recurs sar fi limitat să verifice absența erorilor vădite de apreciere

b) Cu privire la argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție considerațiile Camerei de recurs referitoare la caracterul adecvat al solicitării de realizare a studiului consolidat al neurotoxicității la șobolani

1) Cu privire la argumentele referitoare la considerațiile Camerei de recurs dezvoltate la punctele 161-167 din decizia atacată

2) Cu privire la argumentele întemeiate pe faptul că Camera de recurs nu ar fi examinat dacă au existat măsuri mai puțin constrângătoare

3. Cu privire la argumentele referitoare la respingerea ca inadmisibilă a opiniei de expert a doamnei Mihaich

4. Cu privire la argumentele prin care se urmărește să se repună în discuție observațiile introductive ale Camerei de recurs

C. Cu privire la argumentele privind respingerea contestației în fața Camerei de recurs în măsura în care aceasta a vizat solicitarea de realizare a testului pe pești

D. Cu privire la argumentul întemeiat pe o abordare incoerentă a Camerei de recurs

E. Cu privire la argumentele întemeiate pe încălcarea dreptului la apărare

F. Cu privire la argumentul referitor la dispozițiile Regulamentului nr. 1223/2009

Cu privire la cheltuielile de judecată

*      Limba de procedură: engleza.