Language of document :

Recurs formulat la 28 iulie 2016 de Balázs-Árpád Izsák și Attila Dabis împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi) din 10 mai 2016 în cauza T-529/13, Balázs-Árpád Izsák și Attila Dabis/Comisia Europeană

(Cauza C-420/16 P)

Limba de procedură: maghiara

Părțile

Recurenți: Balázs-Árpád Izsák și Attila Dabis (reprezentant: D. Sobor, avocat)

Celelalte părți din procedură: Comisia Europeană, Ungaria, Republica Elenă, România și Republica Slovacă

Concluziile recurenților

Recurenții solicită Curții

anularea Hotărârii Tribunalului din 10 mai 2016 în cauza T-529/13 și, în temeiul articolului 61 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene,

cu titlu principal, anularea Deciziei C(2013) 4975 final a Comisiei din 25 iulie 2013 privind respingerea înregistrării propunerii de inițiativă cetățenească în litigiu, a cărei anulare este solicitată de recurenți și soluționarea pe fond a litigiului;

cu titlu subsidiar, în cazul în care Curtea ar aprecia că cauza nu este în stare de judecată pe fond, trimiterea acesteia spre rejudecare la Tribunal și

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului formulat, recurenții invocă următoarele motive:

1.    Primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 47 din cartă și a articolului 92 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, în special în cerea ce privește obligația de informare a părților în legătură cu sarcina probei, întrucât, potrivit recurenților, anterior pronunțării hotărârii, Tribunalul nu a înștiințat părțile că aprecia că trebuia făcută dovada faptului că punerea în aplicare a politicii de coeziune a Uniunii, atât de către Uniune, cât și de statele membre, amenința caracteristicile specifice ale regiunilor cu minoritate națională și că caracteristicile etnice, culturale, religioase sau lingvistice specifice ale regiunilor cu minoritate națională puteau fi considerate drept un handicap demografic grav și permanent, în sensul articolului 174 al treilea paragraf TFUE.

2.    Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 11 alineatul (4) TUE și a articolului 4 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul privind inițiativa cetățenească europeană1 , întrucât, potrivit recurenților, inițiativa cetățenească europeană în litigiu respecta dispozițiile articolului 11 alineatul (4) TFUE, deoarece organizatorii au prezentat-o în legătură cu o chestiune pentru care consideră că este necesar un act juridic al Uniunii în vederea aplicării tratatelor și că Comisia dispunea de o competență care îi permitea să prezinte o propunere adecvată. De asemenea, recurenții susțin că Comisia nu poate refuza înregistrarea propunerii de inițiativă cetățenească ca urmare a lipsei sale de competență în materie decât dacă această lipsă de competență este vădită.

3.    Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 4 alineatul (2) litera (c) TFUE și a articolului 174 TFUE, întrucât articolul 174 al treilea paragraf TFUE enumeră cu titlu de exemplu cazurile în care o regiune poate fi considerată ca suferind de handicapuri naturale sau demografice grave și permanente și trebuie, cu acest titlu, să i se acorde o „atenție deosebită” în cadrul politicii de coeziune a Uniunii.

4.    Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 7 TFUE, a articolului 167 TFUE, a articolului 3 alineatul (3) TUE și a articolului 22 din cartă, precum și a dispozițiilor tratatelor referitoare la interzicerea discriminării, întrucât inițiativa cetățenească europeană în litigiu ar favoriza corelarea politicilor și a acțiunilor Uniunii prevăzută la articolul 7 TFUE prin promovarea unui demers prin care politica de coeziune să ia în considerare diversitatea culturală și a durabilitatea sa.

____________

1     Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 privind inițiativa cetățenească (JO L 65, p. 1)