ORDONANȚA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE A UNIUNII EUROPENE
(Camera a doua)
28 ianuarie 2013
Cauza F‑95/12
Luigi Marcuccio
împotriva
Comisiei Europene
„Funcție publică – Articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul de procedură – Cerere introductivă depusă prin fax în termenul de introducere a acțiunii și semnată prin intermediul unei ștampile care reproduce semnătura unui avocat sau al unui alt mod de reproducere – Tardivitatea acțiunii – Inadmisibilitate vădită”
Obiectul: Acțiune formulată în temeiul articolului 270 TFUE, aplicabil Tratatului CEEA în temeiul articolului 106a, prin care domnul Marcuccio solicită, printre altele, anularea scrisorii din 7 octombrie 2011 prin care Comisia Europeană i‑a notificat decizia de recuperare a sumei de 3 000 de euro, precum și deciziile subsecvente ale Comisiei de a efectua rețineri din prestația de invaliditate pentru lunile ianuarie, februarie și martie 2012, și anume de 506,88 euro și de două ori 500 de euro. Depunerea prin poștă a cererii introductive a fost precedată de trimiterea prin fax, la 10 septembrie 2012, a unui document prezentat ca fiind copia acestei cereri introductive.
Decizia: Respinge acțiunea ca vădit inadmisibilă. Reclamantul suportă propriile cheltuieli de judecată.
Sumarul ordonanței
Procedură jurisdicțională – Cerere de sesizare a instanței – Cerințe de formă – Semnătură olografă a unui avocat – Normă esențială de strictă aplicare – Cerere introductivă depusă prin fax – Semnătură a avocatului aplicată prin intermediul unei ștampile sau al unui alt mod de reproducere – Dată de primire a faxului care nu poate fi luată în considerare pentru aprecierea respectării termenului de introducere a acțiunii – Depunere a cererii introductive semnate în mod corespunzător după expirarea termenului – Inadmisibilitate vădită a acțiunii
[Statutul Curții de Justiție, art. 21; Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice, art. 34 alin. (1); Statutul funcționarilor, art. 91 alin. (3)]
Cerința unei semnături pe cererea introductivă care poate să fi fost aplicată numai de reprezentantul părții în sensul articolului 34 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice urmărește, în scopul securității juridice, să garanteze autenticitatea cererii introductive și să excludă riscul ca aceasta să nu fie în realitate întocmită de autorul abilitat în acest scop. Prin urmare, această cerință trebuie să fie considerată drept o normă esențială de formă și să facă obiectul unei aplicări stricte, astfel încât nerespectarea sa să determine inadmisibilitatea acțiunii. În această privință, modalitatea indirectă și mecanică de a „semna” care constă în aplicarea pe cererea introductivă a unei ștampile care reproduce semnătura avocatului mandatat de reclamant nu permite, singură, să se constate că în mod obligatoriu avocatul însuși este cel care a semnat actul de procedură în cauză.
Prin urmare, o cerere introductivă depusă prin fax și semnată prin intermediul unei ștampile care reproduce semnătura avocatului sau al unui alt mod de reproducere nu poartă semnătura originală a avocatului reclamantului, contrar dispozițiilor articolului 34 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul de procedură al Tribunalului și, din acest motiv, trebuie declarată inadmisibilă.
Rezultă că data de primire a acestui document trimis prin fax nu poate fi reținută pentru a se aprecia dacă termenul de introducere a acțiunii, prevăzut la articolul 91 alineatul (3) din statut, a fost respectat și că singura cerere introductivă care poate fi luată în considerare în această privință este cea primită la grefa Tribunalului Funcției Publice și în care figurează semnătura olografă a avocatului reclamantului.
Atunci când această cerere introductivă este primită la grefă după expirarea termenului de introducere a acțiunii, ea trebuie considerată tardivă, determinând astfel inadmisibilitatea acțiunii.
(a se vedea punctele 26, 27, 31 și 32)
Trimitere la:
Tribunalul de Primă Instanță: 23 mai 2007, Parlamentul European/Eistrup, T‑223/06 P, punctele 51 și 52