Cerere de decizie preliminară introdusă de Fővárosi Törvényszék (Ungaria) la 14 august 2023 – OS/Országos Idegenrendészeti Főigazgatóság
(Cauza525/23, Accra)1
Limba de procedură: maghiara
Instanța de trimitere
Fővárosi Törvényszék
Părțile din procedura principală
Reclamantă: OS
Pârâtă: Országos Idegenrendészeti Főigazgatóság
Întrebările preliminare
Este conformă cu marja de apreciere acordată statelor membre la articolul 7 alineatul (1) litera (e) din [Directiva (UE) 2016/801], luând în considerare obiectivele stabilite în considerentele (2) și (41), precum și la articolul 1 litera (a) și la articolul 4 alineatul (1) din aceasta, practica unui stat membru potrivit căreia, pentru a stabili faptul că un solicitant resortisant al unui stat terț care dorește să desfășoare activități de voluntariat dispune de mijloacele necesare pentru a se întreține – pe baza dovezii că o rudă a sa, care nu este considerată membru de familie, poate să îi asigure și îi asigură, din veniturile sale dobândite în mod legal și prin transferul regulat al sumei necesare pentru întreținere, un venit suficient pentru întreținerea solicitantului și pentru călătoria de întoarcere a acestuia –, solicitantului menționat i se impune drept condiție suplimentară obligația de a preciza cu exactitate dacă suma primită constituie un venit sau un bun, precum și de a prezenta documente justificative privind titlul juridic prin care a dobândit venitul sau bunul respectiv și de a arăta că dispune de suma respectivă sau de bunul respectiv în mod permanent și nelimitat?1
Având în vedere principiul supremației dreptului Uniunii, egalitatea de tratament în sensul articolului 79 TFUE, libertatea de ședere consacrată la articolul 45 din Carta [drepturilor fundamentale a Uniunii Europene] și drepturile la o cale de atac efectivă și la un proces echitabil consacrate la articolul 47 din cartă, precum și considerentele (54) și (61) ale [Directivei 2016/801], în special principiul securității juridice, răspunsul la prima întrebare este influențat de faptul că legislația națională în ansamblul său privind permisele de ședere nu conține condițiile menționate în prima întrebare preliminară, astfel încât aceste condiții nu au fost stabilite de legiuitor, ci de instanța supremă a statului membru, în aplicarea legii care trebuie să aibă natura unui precedent judiciar?
În măsura în care, pentru aplicarea dreptului național în scopul stabilirii faptului că reclamantul dispune de mijloace pentru a se întreținere, sunt necesare de asemenea declarația și documentele justificative referitoare la condițiile menționate anterior, articolul 7 alineatul (1) litera (e) [din Directiva 2016/801] trebuie interpretat în speță, ținând seama de cerința privind egalitatea de tratament prevăzută la articolul 79 TFUE, de drepturile la o cale de atac efectivă și la un proces echitabil consacrate la articolul 47 din cartă, de cerința privind securitatea juridică menționată în considerentul (2) [al Directivei 2016/801] și de garanțiile procedurale enunțate în considerentele (41) și (42) ale acesteia, în sensul că este conformă cu dispozițiile legislative numai practica unui stat membru potrivit căreia solicitantul, fiind informat despre consecințele juridice ale unui eventual refuz, este obligat să indice și să dovedească în mod coerent și consecvent condițiile suplimentare considerate necesare, și potrivit căreia cererea de eliberare a unui permis de ședere se respinge doar pentru motivul că nu s-a dovedit îndeplinirea condițiilor stabilite în jurisprudență, dacă s-au respectat astfel drepturile persoanei în cauză și garanțiile procedurale?
____________
1 Denumirea prezentei cauze este fictivă. Acesta nu corespunde numelui niciunei părți la procedură.
1 Directiva (UE) 2016/801 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au pair (JO 2016, L 132, p. 21).