Cauza C‑73/16
Peter Puškár
împotriva
Finančné riaditeľstvo Slovenskej republiky
și
Kriminálny úrad finančnej správy
(cerere de decizie preliminară formulată de Najvyšší súd Slovenskej republiky)
„Trimitere preliminară – Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Articolele 7, 8 și 47 – Directiva 95/46/CE – Articolele 1, 7 și 13 – Prelucrarea datelor cu caracter personal – Articolul 4 alineatul (3) TUE – Întocmirea unei liste de date cu caracter personal – Obiect – Perceperea impozitului – Combaterea fraudei fiscale – Control jurisdicțional – Protecția libertăților și a drepturilor fundamentale – Condiționarea căii de atac în justiție de introducerea unei plângeri administrative prealabile – Admisibilitatea listei menționate ca mijloc de probă – Condiții de legalitate a unei prelucrări de date cu caracter personal – Executarea unei sarcini de interes public a operatorului”
Sumar – Hotărârea Curții (Camera a doua) din 27 septembrie 2017
1. Apropierea legislațiilor – Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal – Directiva 95/46 – Domeniu de aplicare – Derogări – Prelucrarea unor date având ca obiect siguranța publică, apărarea, securitatea națională și activitățile statului din domeniul dreptului penal – Interpretare strictă
[Directiva 95/46 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 3 alin. (2)]
2. Apropierea legislațiilor – Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal – Directiva 95/46 – Domeniu de aplicare – Noțiunea de prelucrare a datelor cu caracter personal – Prelucrarea datelor în scopuri fiscale – Includere
[Directiva 95/46 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 2 lit. (a) și (b) și art. 13 alin. (1)]
3. Drepturi fundamentale – Dreptul la protecție jurisdicțională efectivă – Dreptul la o cale de atac efectivă – Reglementare națională care condiționează exercitarea unei căi de atac jurisdicționale de către o persoană care invocă o atingere adusă dreptului său la protecția datelor cu caracter personal de epuizarea prealabilă a căilor de atac administrative disponibile – Admisibilitate – Condiții – Modalități de exercitare a căilor de atac menționate care nu afectează în mod disproporționat dreptul la o cale de atac efectivă
(Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 47; Directiva 95/46 a Parlamentului European și a Consiliului)
4. Drepturi fundamentale – Dreptul la protecție jurisdicțională efectivă – Dreptul la o cale de atac efectivă – Listă care conține date cu caracter personal și care este prezentată ca mijloc de probă a unei încălcări a protecției datelor cu caracter personal – Respingerea listei menționate ca mijloc de probă a unei astfel de încălcări ca urmare a obținerii de către persoana în cauză a acestei liste fără consimțământul, impus de lege, al operatorului acestor date – Inadmisibilitate – Excepții – Respingere prevăzută de legislația națională, care respectă atât conținutul esențial al dreptului la o cale de atac efectivă, cât și principiul proporționalității
(Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 47; Directiva 95/46 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 10-12)
5. Apropierea legislațiilor – Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal – Directiva 95/46 – Condiții de legalitate a unei prelucrări de date cu caracter personal – Criterii privind legitimitatea prelucrării datelor – Prelucrare necesară pentru aducerea la îndeplinire a unei sarcini de interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice – Întocmirea, în scopul perceperii impozitului și al combaterii fraudei fiscale, a unei liste cu persoane fără consimțământul persoanelor în cauză – Admisibilitate – Condiții – Autorități care întocmesc lista care au fost învestite prin legislația națională cu sarcini de interes public – Respectarea principiului proporționalității – Existența unor indicii suficiente pentru a prezuma validitatea înscrierii în listă a persoanelor în cauză – Respectarea tuturor condițiilor de legalitate a unei prelucrări de date cu caracter personal impuse de directivă
[Directiva 95/46 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 7 lit. (e)]
1. Întrucât face inaplicabil regimul de protecție a datelor cu caracter personal prevăzut de Directiva 95/46 și se îndepărtează astfel de la obiectivul subiacent al acesteia care constă în asigurarea protecției libertăților și drepturilor fundamentale ale persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, excepția prevăzută la articolul 3 alineatul (2) prima liniuță din această directivă trebuie să facă obiectul unei interpretări stricte.
În această privință trebuie amintit că activitățile menționate cu titlu de exemplu de dispoziția respectivă sunt, în toate cazurile, activități proprii statelor sau autorităților statale, străine de domeniile de activitate ale particularilor (a se vedea Hotărârea din 6 noiembrie 2003, Lindqvist, C‑101/01, EU:C:2003:596, punctul 43, precum și Hotărârea din 16 decembrie 2008, Satakunnan Markkinapörssi și Satamedia, C‑73/07, EU:C:2008:727, punctul 41).
Curtea a considerat de asemenea că activitățile menționate cu titlu de exemplu la articolul 3 alineatul (2) prima liniuță din Directiva 95/46 sunt menite să definească domeniul de aplicare al excepției prevăzute în dispoziția amintită, astfel încât această excepție nu se aplică decât activităților expres menționate în această dispoziție sau care pot fi încadrate în aceeași categorie (a se vedea Hotărârea din 6 noiembrie 2003, Lindqvist, C‑101/01, EU:C:2003:596, punctul 44).
(a se vedea punctele 36-38)
2. A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 34 și 41-44)
3. Articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei legislații naționale care condiționează exercitarea unei căi de atac în justiție de către o persoană care afirmă că i s‑a adus atingere dreptului său la protecția datelor cu caracter personal garantat de Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date de epuizarea prealabilă a căilor de atac administrative disponibile în fața autorităților administrative naționale, cu condiția ca modalitățile concrete de exercitare a căilor de atac menționate să nu afecteze în mod disproporționat dreptul la o cale de atac efectivă în fața unei instanțe judecătorești menționat în această dispoziție. Este necesar în special ca epuizarea prealabilă a căilor de atac administrative disponibile în fața autorităților administrative naționale să nu determine o întârziere substanțială pentru introducerea unei căi de atac în justiție, să determine suspendarea prescripției drepturilor în discuție și să nu ocazioneze cheltuieli excesive.
(a se vedea punctul 76 și dispozitiv 1)
4. Articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că se opune ca o instanță națională să respingă ca mijloc de probă a unei încălcări a protecției datelor cu caracter personal conferite de Directiva 95/46 o listă precum lista în litigiu, prezentată de persoana în cauză și care conține date cu caracter personal ale acesteia, în ipoteza în care persoana menționată ar fi obținut această listă fără consimțământul, impus de lege, al operatorului acestor date, cu excepția cazului în care o astfel de respingere este prevăzută de legislația națională și respectă atât conținutul esențial al dreptului la o cale de atac efectivă, cât și principiul proporționalității.
Astfel, pentru a aprecia proporționalitatea unei respingeri a listei în litigiu ca mijloc de probă, instanța de trimitere trebuie să examineze dacă legislația sa națională limitează sau nu limitează, în raport cu datele care figurează pe această listă, drepturile de informare și de acces prevăzute la articolele 10-12 din Directiva 95/46 și dacă o astfel de limitare este, eventual, justificată. În plus, chiar și în cazul în care această situație se regăsește în speță și există elemente care pledează în favoarea unui interes legitim pentru eventuala confidențialitate a listei în cauză, instanțele naționale trebuie să verifice de la caz la caz dacă acestea prevalează față de interesul pentru protecția drepturilor particularului și dacă există în cadrul procedurii în fața instanței menționate alte mijloace pentru a asigura această confidențialitate, printre altele în ceea ce privește datele cu caracter personal ale celorlalte persoane fizice care figurează pe această listă.
(a se vedea punctele 97 și 98 și dispozitiv 2)
5. Articolul 7 litera (e) din Directiva 95/46 trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei prelucrări de date cu caracter personal de către autoritățile unui stat membru în scopul perceperii impozitului și al combaterii fraudei fiscale, precum cea care este efectuată în cauza principală prin întocmirea unei liste de persoane cum este cea în discuție, fără consimțământul persoanelor în cauză, cu condiția, pe de o parte, ca aceste autorități să fi fost învestite prin legislația națională cu sarcini de interes public în sensul acestei dispoziții, ca întocmirea respectivei liste și înscrierea în aceasta a numelui persoanelor în cauză să fie efectiv apte și necesare în scopul realizării obiectivelor urmărite și să existe indicii suficiente pentru a prezuma că persoanele în cauză figurează în mod întemeiat pe lista menționată și, pe de altă parte, ca toate condițiile de legalitate a acestei prelucrări de date cu caracter personal impuse prin Directiva 95/46 să fie îndeplinite.
(a se vedea punctul 117 și dispozitiv 3)