Recurs introdus la 30 martie 2021 de ABLV Bank AS, în lichidare, împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a zecea extinsă) din 20 ianuarie 2021 în cauza T-758/18, ABLV Bank/SRB

(Cauza C-202/21 P)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: ABLV Bank AS, în lichidare (reprezentant: O. Behrends, avocat)

Celelalte părți din procedură: Comitetul unic de rezoluție (SRB), Comisia Europeană

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

anularea hotărârii atacate;

anularea deciziei SRB privind ABLV Bank AS din 17 octombrie 2018;

obligarea SRB la plata cheltuielilor de judecată efectuate de recurentă și a celor efectuate în cadrul prezentului recurs;

în cazul în care Curtea de Justiție nu este în măsură să se pronunțe pe fond, trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurenta invocă 13 motive.

Primul motiv, întemeiat pe faptul că Tribunalul a interpretat în mod eronat articolul 70 alineatul (4) din SRMR¹ .

Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că hotărârea atacată se bazează pe o interpretare și o aplicare eronată a articolului 12 din Regulamentul delegat 2015/63² .

Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că Tribunalul a săvârșit o eroare în ceea ce privește relevanța articolului 7 din Regulamentul delegat 2017/2361³ pentru interpretarea articolului 12 alineatul (2) din Regulamentul delegat 2015/63.

Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că Tribunalul a săvârșit o eroare în ceea ce privește interpretarea și aplicarea corectă a principiului îmbogățirii fără justă cauză.

Al cincilea motiv, întemeiat pe faptul că Tribunalul a omis să examineze excepția de nelegalitate invocată de recurentă în ceea ce privește dispoziția aplicabilă în speță.

Al șaselea motiv, întemeiat pe faptul că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a considerat irelevantă, ca fiind o simplă practică rambursarea de către SRB a contribuțiilor ex ante potrivit deciziei SRB/ES/SRF/2018/03, care, în temeiul acelorași dispoziții, sunt datorate de drept.

Al șaptelea motiv, întemeiat pe faptul că Tribunalul a săvârșit o eroare în ceea ce privește interpretarea și relevanța articolului 17 din Regulamentul delegat 2015/63.

Al optulea motiv, întemeiat pe faptul că Tribunalul a săvârșit o eroare în ceea ce privește relevanța juridică a existenței unor angajamente de plată irevocabile.

Al nouălea motiv, întemeiat pe faptul că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept întrucât nu a examinat motivele invocate de reclamant cu privire la cererea de rambursare a soldului contribuțiilor pentru anul 2015.

Al zecelea motiv, întemeiat pe faptul că Tribunalul a săvârșit o eroare în ceea ce privește principiile securității juridice și încrederii legitime.

Al unsprezecelea motiv, întemeiat pe faptul că Tribunalul a săvârșit o eroare în ceea ce privește aplicarea principiului proporționalității.

Al doisprezecelea motiv, întemeiat pe faptul că hotărârea atacată se bazează pe o aplicare eronată a principiului nemo auditur.

Al treisprezecelea motiv, întemeiat pe faptul că hotărârea atacată se bazează pe o aplicare eronată a cerinței privind motivarea (articolul 296 TFUE).

____________

¹ Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO 2014, L 225, p. 1).

² Regulamentul delegat (UE) 2015/63 al Comisiei din 21 octombrie 2014 de completare a Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește contribuțiile ex ante la mecanismele de finanțare a rezoluției (JO 2015, L 11, p. 44).

³ Regulamentul delegat (UE) 2017/2361 al Comisiei din 14 septembrie 2017 cu privire la sistemul definitiv al contribuțiilor la cheltuielile administrative ale comitetului unic de rezoluție (JO 2017, L 337, p. 6).