Recurs introdus la 24 septembrie 2010 de Luigi Marcuccio împotriva Ordonanței pronunțate la 9 iulie 2010 de Tribunalul Funcției Publice în cauza F-91/09, Marcuccio/Comisia

(Cauza T-450/10 P)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurent: Luigi Marcuccio (Tricase, Italia) (reprezentant: G. Cipressa, avocat)

Cealaltă parte în proces: Comisia Europeană

Concluziile recurentului

În orice caz, anularea în întregime și fără nicio excepție a ordonanței atacate;

constatarea faptului că acțiunea în primă instanță, în cadrul căreia a fost pronunțată ordonanța atacată, era perfect admisibilă;

în principal: admiterea în întregime și fără nicio excepție a concluziilor formulate de recurent în cadrul acțiunii în primă instanță;

obligarea pârâtei la plata către recurent a tuturor cheltuielilor de judecată și onorariilor suportate de acesta în legătură cu prezenta cauză în toate gradele de jurisdicție parcurse până în prezent;

în subsidiar: trimiterea prezentei cauze spre rejudecare Tribunalului Funcției Publice pentru a se pronunța din nou pe fond, în altă compunere, asupra acesteia.

Motivele și principalele argumente

Prezentul recurs este îndreptat împotriva Ordonanței Tribunalului Funcției Publice (TFP) din 25 martie 2010. Prin această ordonanță, s-a respins în parte ca vădit inadmisibilă și în parte ca vădit nefondată o acțiune având ca obiect repararea prejudiciului pe care l-ar fi suferit recurentul din cauza invitației care i-a fost adresată de a se supune unor controale medicale necesare în vederea evaluării eventualei sale invalidități.

În susținerea pretențiilor sale, recurentul invocă o lipsă totală de motivare a afirmațiilor din ordonanța atacată inerente presupusei inadmisibilități a cererilor de despăgubire.

Recurentul invocă de asemenea interpretarea și aplicarea eronată și nerezonabilă a articolului 270 TFUE, a articolului 90 din Statutul Funcționarilor Uniunii Europene, a principiilor securității juridice, dreptului la protecție jurisdicțională, ordinii ierarhice a surselor de drept, separației puterilor și de supunere a instanței legii.

____________