Language of document :

Recurs introdus la 16 iunie 2022 de Cargolux Airlines International SA împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a patra extinsă) din 30 martie 2022 în cauza T-334/17, Cargolux Airlines/Comisia

(Cauza C-401/22 P)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Cargolux Airlines International SA (reprezentantă: E. Aliende Rodríguez, abogada)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

anularea în totalitate a hotărârii atacate;

în primul rând, anularea articolelor 1 alineatul (1) și 1 alineatul (4) din Decizia C (2017) 1742 final a Comisiei din 17 martie 2017 privind o procedură inițiată în temeiul articolului 101 TFUE, al articolului 53 din Acordul privind SEE și al articolului 8 din Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul aerian (cazul AT.39258 — Transport aerian de mărfuri) (denumită în continuare „decizia”) în totalitate, în măsura în care o privesc pe recurentă;

cu titlu subsidiar, anularea în parte a articolelor 1 alineatul (1) și 1 alineatul (4) din decizie în măsura în care acestea o privesc pe recurentă, precum și comportamentul legat de punerea în funcțiune și/sau suprataxa de securitate și/sau anularea articolelor 1 alineatul (2) și 1 alineatul (3) în măsura în care o privesc pe recurentă și rutele de sosire, precum și reducerea în consecință a cuantumului amenzii aplicate recurentei la articolul 3 litera f) din decizie;

anularea amenzii aplicate recurentei la articolul 3 litera f) sau, cu titlu subsidiar, reducerea acesteia în mod substanțial;

cu titlu subsidiar, în cazul în care Curtea consideră că nu poate să soluționeze în mod definitiv cauza, trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de recurentă în cadrul procedurilor în fața Curții și a Tribunalului, și

dispunerea oricărei măsuri adecvate având în vedere împrejurările cauzei.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurenta invocă următoarele patru motive.

În cadrul primului motiv de recurs, recurenta susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a confirmat competența Comisiei de a constata și de a sancționa o încălcare a articolului 101 TFUE și a articolului 53 din Acordul privind SEE în ceea ce privește serviciile de transport aerian de mărfuri provenite din țări terțe având ca destinație țări din interiorul SEE (cu alte cuvinte, rute de sosire). Mai precis, recurenta susține că Comisia a săvârșit o eroare de drept atunci când a aplicat criteriul juridic eronat pentru a afirma competența în temeiul dreptului internațional public, iar nu al dreptului Uniunii și, în orice caz, a aplicat în mod greșit efectele calificate standard drept standard de drept internațional public.

Prin intermediul celui de al doilea motiv de recurs, recurenta susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a confirmat concluzia Comisiei potrivit căreia comportamentul la care a participat recurenta constituia o încălcare prin obiect. În special, Tribunalul ar fi săvârșit o eroare de drept atunci când a confirmat concluzia Comisiei potrivit căreia comportamentul legat de neplata comisioanelor aferente suprataxelor constituia o încălcare prin obiect.

În cadrul celui de al treilea motiv de recurs, recurenta susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin nerespectarea și prin aplicarea eronată a criteriului juridic pentru constatarea unei încălcări unice și continue și prin confirmarea eronată a deciziei de sancționare a recurentei pentru această încălcare unică și continuă. În special, Tribunalul ar fi săvârșit o eroare de drept atunci când a statuat că Comisia a stabilit în mod corect caracterul complementar și continuu al comportamentelor care compun încălcarea unică și continuă.

În cadrul celui de al patrulea motiv de recurs, recurenta susține că, în subsidiar, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin faptul că a considerat-o răspunzătoare pentru toate aspectele încălcării unice și continue, deși deținea în realitate o participare limitată, inclusiv prin încălcarea principiului egalității de tratament în ceea ce privește aprecierea participării sale la neplata comisioanelor aferente suprataxelor și prin stabilirea în mod eronat a participării continue a recurentei la suprataxa de securitate în perioade pentru care nu a fost adusă nicio dovadă a unei astfel de participări.

____________