HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a șasea)

6 decembrie 2023(*)

„Marcă a Uniunii Europene – Procedură de declarare a nulității – Marcă a Uniunii Europene tridimensională – Forma unei figurine de jucărie cu o protuberanță pe cap – Cauze de nulitate absolută – Semn constituit exclusiv din forma impusă chiar de natura produsului – Semn constituit exclusiv din forma produsului care este necesară pentru obținerea unui rezultat tehnic – Articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctele (i) și (ii) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctele (i) și (ii) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”

În cauza T‑297/22,

BB Services GmbH, cu sediul în Flörsheim am Main (Germania), reprezentată de M. Krogmann, avocat,

reclamantă,

împotriva

Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), reprezentat de E. Nicolás Gómez și D. Hanf, în calitate de agenți,

pârât,

cealaltă parte din procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă în fața Tribunalului, fiind

Lego Juris A/S, cu sediul în Billund (Danemarca), reprezentată de V. von Bomhard și J. Fuhrmann, avocați,

TRIBUNALUL (Camera a șasea),

compus din doamnele M. J. Costeira, președintă, M. Kancheva (raportoare) și E. Tichy‑Fisslberger, judecătoare,

grefier: doamna R. Ūkelytė, administratoare,

având în vedere faza scrisă a procedurii,

în urma ședinței din 16 martie 2023,

pronunță prezenta

Hotărâre

1        Prin acțiunea întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamanta, BB Services GmbH, solicită anularea și modificarea Deciziei Camerei a cincea de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 16 martie 2022 (cauza R 1355/2021-5) (denumită în continuare „decizia atacată”).

 Istoricul cauzei

2        La data de 25 iunie 2020, reclamanta a depus la EUIPO o cerere de declarare a nulității mărcii Uniunii Europene care a fost înregistrată la 18 aprilie 2000 sub numărul 50450, avându‑se în vedere caracterul distinctiv dobândit prin utilizare, în temeiul unei cereri depuse la 1 aprilie 1996 de Kirkbi A/S, predecesoarea în drept a intervenientei, Lego Juris A/S, pentru următorul semn tridimensional:

3        Produsele și serviciile acoperite de marca contestată pentru care s‑a solicitat nulitatea fac parte din clasele 9, 25 și 28 în sensul Aranjamentului de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor din 15 iunie 1957, cu revizuirile și cu modificările ulterioare, și corespund, pentru fiecare dintre aceste clase, următoarei descrieri:

–        clasa 9: „Magneți decorativi; programe de jocuri pentru calculatoare; jocuri informatice descărcabile, suporturi de date și informații înregistrate”;

–        clasa 25: „Articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, articole pentru acoperirea capului”;

–        clasa 28: „Jocuri, jucării”.

4        Cauzele invocate în susținerea cererii de declarare a nulității au fost cele prevăzute la articolul 59 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene (JO 2017, L 154, p. 1) coroborat cu articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctele (i) și (ii) din același regulament.

5        La 25 iunie 2021, divizia de anulare a respins cererea de declarare a nulității în totalitate.

6        La 3 august 2021, reclamanta a introdus o cale de atac la EUIPO împotriva deciziei diviziei de anulare.

7        Prin decizia atacată, camera de recurs a respins calea de atac în totalitate. În esență, aceasta a considerat că nu s‑a făcut dovada că marca contestată, sub forma unei figurine de jucărie cu o protuberanță pe cap, intra sub incidența cauzelor de nulitate prevăzute la articolul 59 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul 2017/1001 coroborat cu articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctele (i) și (ii) din același regulament pentru toate produsele din clasele 9, 25 și 28.

 Concluziile părților

8        Reclamanta solicită Tribunalului:

–        anularea deciziei atacate;

–        declarare a nulității mărcii contestate;

–        obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

9        EUIPO și intervenienta solicită în esență Tribunalului:

–        respingerea acțiunii;

–        obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

 În drept

10      Având în vedere data introducerii cererii de înregistrare în cauză, și anume 1 aprilie 1996, care este determinantă pentru a identifica dreptul material aplicabil, faptele în speță sunt guvernate de dispozițiile materiale ale Regulamentului (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (JO 1994, L 11, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 146), cu modificările ulterioare [înlocuit prin Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca Uniunii Europene (JO 2009, L 78, p. 1), cu modificările ulterioare, el însuși înlocuit prin Regulamentul 2017/1001] (a se vedea în acest sens Ordonanța din 5 octombrie 2004, Alcon/OAPI, C‑192/03 P, EU:C:2004:587, punctele 39 și 40, și Hotărârea din 23 aprilie 2020, Gugler France/Gugler și EUIPO, C‑736/18 P, nepublicată, EU:C:2020:308, punctul 3 și jurisprudența citată).

11      Așadar, în speță, în ceea ce privește normele de fond, trimiterile făcute de camera de recurs în decizia atacată și de părți în înscrisurile lor la articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctele (i) și (ii) și la articolul 59 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul 2017/1001 trebuie înțelese ca vizând articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctele (i) și (ii) și, respectiv, articolul 51 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 40/94, cu un conținut în esență identic în ceea ce privește prezentul litigiu.

12      Prin urmare, întrucât, potrivit unei jurisprudențe constante, normele de procedură sunt în general considerate aplicabile de la data la care intră în vigoare (a se vedea Hotărârea din 11 decembrie 2012, Comisia/Spania, C‑610/10, EU:C:2012:781, punctul 45 și jurisprudența citată), prezentul litigiu este guvernat de dispozițiile procedurale ale Regulamentului 2017/1001.

 Cu privire la concluziile de declarare a nulității mărcii contestate

13      Prin intermediul celui de al doilea capăt de cerere, reclamanta solicită Tribunalului declararea nulității mărcii contestate.

14      În această privință, trebuie apreciat că reclamanta, atunci când a solicitat Tribunalului declararea nulității mărcii contestate, a formulat, în temeiul articolului 72 alineatul (3) din Regulamentul 2017/1001, o cerere de modificare prin care a urmărit ca Tribunalul să adopte decizia pe care camera de recurs ar fi trebuit să o ia [a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 martie 2012, Feng Shen Technology/OAPI – Majtczak (FS), T-227/09, EU:T:2012:138, punctul 54 și jurisprudența citată].

 Cu privire la admisibilitate

 Cu privire la admisibilitatea acțiunii în ceea ce privește produsele din clasele 9 și 25

15      EUIPO și intervenienta invocă inadmisibilitatea acțiunii în ceea ce privește produsele din clasele 9 și 25. În particular, EUIPO arată că observațiile formulate în cererea introductivă se limitează la faptul că marca contestată nu este aptă să protejeze jocurile și jucăriile din clasa 28, dar că, în schimb, cererea introductivă nu conține niciun argument care să conteste legalitatea deciziei atacate în legătură cu celelalte produse din clasele 9 și 25.

16      În temeiul articolului 177 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, orice cerere introductivă trebuie să indice printre altele obiectul litigiului, motivele și argumentele invocate. Această expunere trebuie să fie suficient de clară și de precisă, pentru a permite pârâtului să își pregătească apărarea, iar Tribunalului să se pronunțe asupra acțiunii, dacă este cazul, fără să aibă nevoie de alte informații. Pentru a garanta securitatea juridică și buna administrare a justiției, este necesar, pentru ca o acțiune să fie admisibilă, ca elementele esențiale de fapt și de drept pe care aceasta se întemeiază să rezulte, cel puțin în mod sumar, dar într‑o manieră coerentă și inteligibilă, din textul cererii introductive înseși [a se vedea Hotărârea din 7 decembrie 2022, Borussia VfL 1900 Mönchengladbach/EUIPO – Neng (Fohlenelf), T‑747/21, nepublicată, EU:T:2022:773, punctul 17 și jurisprudența citată].

17      În speță, trebuie să se constate că cererea introductivă nu conține niciun argument specific referitor la produsele din clasele 9 și 25 și mai ales nu prezintă motivele pentru care articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (i) sau (ii) din Regulamentul nr. 40/94 ar trebui să se aplice acestor produse. Prin urmare, cererea introductivă nu îndeplinește cerințele minime prevăzute de articolul 177 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul de procedură în ceea ce privește produsele menționate.

18      Rezultă că acțiunea trebuie respinsă ca inadmisibilă în legătură cu produsele din clasele 9 și 25.

 Cu privire la trimiterea globală a reclamantei la înscrisurile sale depuse la EUIPO

19      La punctele 18, 54 și 68 din cererea introductivă, reclamanta se referă la ansamblul elementelor expuse anterior în fața diviziei de anulare și a camerei de recurs. Ea înțelege să includă aceste elemente în motivele prezentei acțiuni.

20      În această privință, trebuie amintit că, potrivit articolului 21 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și al articolului 177 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, cererea introductivă trebuie să cuprindă motivele și argumentele invocate, precum și o expunere sumară a motivelor menționate. În conformitate cu o jurisprudență constantă, dacă conținutul cererii introductive poate fi susținut și completat în legătură cu aspecte specifice prin trimiteri la anumite pasaje din înscrisurile anexate la cerere, o trimitere globală la alte înscrisuri nu poate suplini lipsa elementelor esențiale ale argumentării în drept care, conform dispozițiilor anterior menționate, trebuie să figureze chiar în cererea introductivă. Tribunalul nu se substituie părților atunci când încearcă să caute elementele relevante în documentele la care ele fac referire [a se vedea Hotărârea din 8 iulie 2010, Engelhorn/OAPI – The Outdoor Group (peerstorm), T‑30/09, EU:T:2010:298, punctele 18 și 19 și jurisprudența citată, și Hotărârea din 2 martie 2022, Distintiva Solutions/EUIPO – Makeblock (Makeblock), T‑86/21, nepublicată, EU:T:2022:107, punctul 22 și jurisprudența citată].

21      Rezultă că acțiunea, în măsura în care face trimitere la înscrisurile depuse la EUIPO, este inadmisibilă întrucât trimiterea globală pe care o conține nu are legătură cu motivele și argumentele dezvoltate chiar în această cerere introductivă.

 Cu privire la fond

22      În susținerea acțiunii, reclamanta invocă în esență două motive, întemeiate, primul, pe încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Regulamentul nr. 40/94 coroborat cu articolul 51 alineatul (1) litera (a) din același regulament și, al doilea, pe încălcarea articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din acest regulament coroborat cu articolul 51 alineatul (1) litera (a) din regulamentul menționat. Aceasta arată, pe de o parte, că marca contestată constă exclusiv într‑o formă impusă de însăși natura produsului și, pe de altă parte, că această marcă constă exclusiv într‑o formă necesară obținerii unui rezultat tehnic.

23      Reiese cu precădere din articolul 51 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 40/94 că se declară nulitatea mărcii Uniunii Europene, ca urmare a unei cereri depuse la EUIPO, atunci când această marcă a fost înregistrată contrar dispozițiilor articolului 7 din același regulament.

24      Potrivit articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctele (i) și (ii) din Regulamentul nr. 40/94, se respinge înregistrarea semnelor constituite exclusiv fie din forma impusă chiar de natura produsului, fie din forma necesară obținerii unui rezultat tehnic.

25      Obiectivul imediat al interdicției de a înregistra formele vizate la articolul 7 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 40/94 este de a evita ca dreptul exclusiv și permanent pe care îl conferă o marcă să poată servi perpetuu, nelimitat în timp, alte drepturi pentru care legiuitorul Uniunii Europene a intenționat să instituie termene peremptorii (a se vedea în acest sens și prin analogie Hotărârea din 14 septembrie 2010, Lego Juris/OAPI, C‑48/09 P, EU:C:2010:516, punctul 45, și Hotărârea din 18 septembrie 2014, Hauck, C‑205/13, EU:C:2014:2233, punctele 19 și 20).

26      Marca Uniunii Europene beneficiază de o prezumție de validitate, astfel încât revine persoanei care solicită declararea nulității să invoce în fața EUIPO elementele concrete care răstoarnă validitatea sa [a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 septembrie 2013, Fürstlich Castell’sches Domänenamt/OAPI – Castel Frères (CASTEL), T‑320/10, EU:T:2013:424, punctele 27 și 28].

27      În speță, pentru a demonstra că marca contestată se încadrează în cauzele de nulitate prevăzute la articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctele (i) și (ii) din Regulamentul nr. 40/94, reclamanta a depus la EUIPO următoarele elemente de probă, enumerate la punctul 38 din decizia atacată:

–        BDR 1: extras din registrul mărcii contestate;

–        BDR 2: o prezentare generală a istoricului și a evoluției „figurinei” începând din 1975;

–        BDR 3: extras din Lego Minifigure year by year – A visual History (ediția franceză: Les figurines Lego au fil du temps) (Dorling Kindersley, Londra, 2013);

–        BDR 4: extras din Das Lego Buch (ediția franceză: Lego, le livre) (Dorling Kindersley, München, 2020);

–        BDR 5: extras din Lego Minifiguren, eine Erfolgsgeschichte von 1978 bis heute (ediția franceză: Les figurines, 30 ans d’histoire) (Dorling Kindersley, München, 2010);

–        BDR 6: brevetul US nr. 3 005 282 din 24 octombrie 1961 al cărămizii Lego (Toy Building Brick);

–        BDR 7: fasciculul brevetului britanic nr. 866 557 din 26 aprilie 1961 cu privire la îmbunătățirea cutiilor de jocuri de construcție;

–        BDR 8: extras din Lego Minifigure year by year – A visual History (Dorling Kindersley, Londra, 2013);

–        BDR 9: fasciculul brevetului german DE 28 36 971 C2 referitor la conceperea unor elemente asamblabile care permit pivotarea picioarelor figurinei în cauză.

28      Cu titlu preliminar, trebuie remarcat că marca contestată a făcut deja obiectul Hotărârii din 16 iunie 2015, Best‑Lock (Europe)/OAPI – Lego Juris (Forma unei figurine de jucărie cu protuberanță) (T‑396/14, nepublicată, EU:T:2015:379), confirmată prin Ordonanța din 14 aprilie 2016, Best‑Lock (Europe)/EUIPO (C‑452/15 P, nepublicată, EU:C:2016:270). În acea hotărâre, Tribunalul a respins o cerere de declarare a nulității întemeiată pe aceleași cauze precum cele invocate în prezenta cauză, dar care nu a fost formulată de reclamantă, ci de o altă parte. Neexistând o identitate de părți, hotărârea menționată nu are, așadar, autoritate de lucru judecat în speță.

 Cu privire la primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Regulamentul nr. 40/94

29      Reclamanta susține că camera de recurs a săvârșit erori de apreciere în aplicarea motivului de refuz prevăzut de articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Regulamentul nr. 40/94.

30      În primul rând, în ceea ce privește natura produsului în cauză, reclamanta susține că este vorba despre o „figurină de construcție încorporabilă” compatibilă cu sistemul modular de construcție al intervenientei. Aceasta reproșează camerei de recurs că nu și‑a întemeiat aprecierea pe produsul concret, ci, mai general, pe o „figurină de jucărie” din categoria jocurilor și jucăriilor din clasa 28.

31      În al doilea rând, în ceea ce privește caracteristicile esențiale ale mărcii contestate, reclamanta susține că acestea trebuie apreciate în raport cu forma concretă a acestei mărci. În opinia sa, o caracteristică poate fi esențială, în sensul jurisprudenței, chiar dacă nu figurează printre cele mai importante. Ea arată că aceste caracteristici cuprind nu numai capul, corpul, brațele și picioarele, ci și protuberanța de pe capul figurinei, mâinile prevăzute cu clipsuri și părțile cu scobituri din spatele picioarelor și de sub picioare pentru a fi asamblate cu alte cărămizi de construcție ale intervenientei.

32      În al treilea rând, în ceea ce privește funcția generică a produsului, reclamanta susține că a demonstrat că marca contestată și elementele sale individuale, în special capul, dar și torsul, brațele și picioarele erau de asemenea concepute în toate privințele astfel încât figurina de construcție încorporabilă în cauză și elementele sale individuale reproduse în marca menționată să fie compatibile și să poată fi asamblate cu alte figurine de construcție încorporabile și cu alte cărămizi de construcție ale intervenientei. Nicio caracteristică a mărcii menționate și cu atât mai puțin o caracteristică esențială a acesteia, dar nici marca contestată în ansamblul său nu ar conține vreun element decorativ sau fantezist care să depășească funcționalitatea descrisă. Factorul decisiv ar fi că toate caracteristicile vizibile ale acestei mărci, și anume forma dată capului, corpului, brațelor și picioarelor, ar servi exclusiv caracterului demontabil, caracterului suprapozabil sau compatibilității figurinei respective în cadrul sistemului modular de construcție al intervenientei și ar fi primit de aceea o formă funcțională. Astfel, forma capului ar fi în totalitate concepută pentru a permite asamblarea sa imediată cu alte cărămizi ale intervenientei, situația fiind aceeași în cazul tuturor celorlalte elemente ale mărcii respective, în special al torsului, al brațelor și al picioarelor.

33      Reclamanta concluzionează că fiecare dintre caracteristicile tehnice și funcționale ale mărcii contestate formează în această privință o caracteristică „generică”, în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Regulamentul nr. 40/94, pentru o figurină de construcție încorporabilă și este impusă de natura acestui produs. Aceasta subliniază că, în cadrul acestei dispoziții, este prea puțin important dacă produsul poate de asemenea să aibă o formă alternativă.

34      EUIPO și intervenienta contestă argumentele reclamantei.

35      Potrivit articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Regulamentul nr. 40/94, se respinge înregistrarea semnelor constituite exclusiv din forma impusă de natura însăși a produsului”.

36      O aplicare corectă a articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Regulamentul nr. 40/94 presupune ca caracteristicile esențiale ale semnului în cauză, și anume elementele cele mai importante ale acestuia, să fie identificate în mod corespunzător de la caz la caz, pe baza impresiei globale pe care o degajează semnul sau pe baza unei examinări succesive a fiecăruia dintre elementele constitutive ale acestui semn (a se vedea în acest sens și prin analogie Hotărârea din 18 septembrie 2014, Hauck, C‑205/13, EU:C:2014:2233, punctul 21 și jurisprudența citată).

37      În consecință, identificarea caracteristicilor esențiale ale unui semn tridimensional în vederea unei eventuale aplicări a motivului de refuz prevăzut la articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Regulamentul nr. 40/94 se poate face, de la caz la caz și îndeosebi având în vedere gradul de dificultate a acestuia, printr‑o simplă analiză vizuală a semnului respectiv sau, dimpotrivă, pe baza unei examinări aprofundate în cadrul căreia sunt luate în considerare elemente utile în vederea aprecierii, cum ar fi anchetele și expertizele (a se vedea prin analogie Hotărârea din 14 septembrie 2010, Lego Juris/OAPI, C‑48/09 P, EU:C:2010:516, punctul 71).

38      Astfel, autoritatea competentă poate efectua o examinare aprofundată în cadrul căreia sunt luate în considerare, pe lângă reprezentarea grafică și eventualele descrieri furnizate la momentul depunerii cererii de înregistrare, elemente utile pentru identificarea convenabilă a caracteristicilor esențiale ale unui semn (a se vedea prin analogie Hotărârea din 6 martie 2014, Pi‑Design și alții/Yoshida Metal Industry, C‑337/12 P‑C‑340/12 P, nepublicată, EU:C:2014:129, punctul 54).

39      Rezultă că, deși identificarea caracteristicilor esențiale ale semnului în cauză trebuie în principiu să înceapă cu examinarea reprezentării grafice a acestui semn, autoritatea competentă se poate referi și la alte informații utile, cum ar fi percepția publicului relevant, care permit să se stabilească în mod corect aceste caracteristici (a se vedea prin analogie Hotărârea din 23 aprilie 2020, Gömböc, C‑237/19, EU:C:2020:296, punctele 30, 31 și 37).

40      Din jurisprudența citată la punctele 37-39 de mai sus, referitoare la articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94 și aplicabilă prin analogie mutatis mutandis alineatului (1) litera (e) punctul (i) al aceluiași articol, reiese astfel că alte informații decât simpla reprezentare grafică, cum ar fi percepția publicului relevant, pot fi utilizate pentru a identifica caracteristicile esențiale ale semnului în cauză.

41      Pentru a analiza forma impusă de natura produsului în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Regulamentul nr. 40/94, caracteristicile esențiale ale semnului trebuie, în măsura posibilului, să fie apreciate în raport cu natura produsului concret reprezentat. O astfel de analiză nu se poate efectua fără a lua în considerare, eventual, elementele suplimentare legate de natura produsului concret, chiar dacă ele nu sunt vizibile pe reprezentarea grafică (a se vedea prin analogie Hotărârea din 10 noiembrie 2016, Simba Toys/EUIPO, C‑30/15 P, EU:C:2016:849, punctele 46 și 48, și Hotărârea din 23 aprilie 2020, Gömböc, C‑237/19, EU:C:2020:296, punctul 33)

42      La aplicarea motivului de refuz prevăzut la articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Regulamentul nr. 40/94, trebuie să se țină seama de faptul că noțiunea „forma impusă de natura însăși a produsului” implică faptul că și înregistrarea formelor ale căror caracteristici esențiale sunt inerente funcției sau funcțiilor generice ale acestui produs trebuie în principiu să fie respinsă (a se vedea prin analogie Hotărârea din 18 septembrie 2014, Hauck, C‑205/13, EU:C:2014:2233, punctul 25).

43      În plus, acestea sunt caracteristici esențiale pe care consumatorii le vor putea căuta la produsele concurenților, dat fiind că aceste produse au menirea de a îndeplini o funcție identică sau similară (se vedea prin analogie Hotărârea din 18 septembrie 2014, Hauck, C‑205/13, EU:C:2014:2233, punctul 26).

44      Totuși, articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Regulamentul nr. 40/94 nu poate fi aplicat în cazul în care cererea de înregistrare ca marcă privește o formă a unui produs în care un alt element, cum ar fi un element ornamental sau fantezist, care nu este inerent funcției generice a produsului, are un rol important sau esențial (a se vedea în acest sens și prin analogie Hotărârea din 18 septembrie 2014, Hauck, C‑205/13, EU:C:2014:2233, punctul 22 și jurisprudența citată).

45      Rezultă că motivul de refuz prevăzut la articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Regulamentul nr. 40/94 nu se poate aplica în situația în care există cel puțin o caracteristică esențială a formei care nu este impusă de însăși natura produsului, astfel încât marca contestată nu este constituită „exclusiv” din forma impusă de însăși natura produsului.

46      Temeinicia primului motiv trebuie examinată din perspectiva acestor principii.

–       Cu privire la stabilirea naturii produsului

47      În ceea ce privește natura produsului în cauză, la punctele 41-44 din decizia atacată, camera de recurs a arătat că rezulta „în mod indubitabil”, atât din elementele de probă prezentate de reclamantă, cât și din experiența practică, că era vorba despre figurina de jucărie Lego, iar nu despre o figurină de construcție încorporabilă, cum susținea reclamanta. Potrivit camerei de recurs, deși era, desigur, incontestabil că figurina de jucărie Lego este compatibilă cu sistemul modular de construcție al intervenientei (din care ea nu făcea neapărat „parte”, spre deosebire de cărămida Lego), totuși era de asemenea de notorietate că în principiu era posibilă joaca cu această figurină de jucărie la fel ca în cazul oricărei alte figurine de jucărie (adică ținerea, deplasarea, demontarea etc.), fără a fi neapărat necesară integrarea în sistemul modular de construcție menționat. Camera de recurs a stabilit deci că în prezenta cauză este vorba despre o figurină de jucărie din categoria „jocuri și jucării” din clasa 28.

48      În cadrul primului motiv, reclamanta reproșează mai întâi camerei de recurs că a definit natura produsului ca fiind cea a unei „figurine de jucărie”. Potrivit reclamantei, este clar vorba despre o „figurină de construcție încorporabilă”, compatibilă cu sistemul de construcție modular al intervenientei. Ar trebui astfel să se aprecieze caracteristicile esențiale ale mărcii contestate în raport cu produsul concret pe care îl constituie o asemenea figurină de construcție încorporabilă. Acestea nu s‑ar putea limita în mod abstract la capul, la torsul, la brațele și la picioarele respectivei figurine de jucărie.

49      De la bun început, este necesar să se constate că figurina în cauză constituie printre altele o „figurină de jucărie” care poate fi percepută și utilizată în scopuri ludice fără obstacole sau constrângeri, independent de alte produse sau jucării în general și mai ales de sistemul de construcție modular al intervenientei. Ca probă, la punctul 74 din decizia atacată, camera de recurs s‑a referit în mod întemeiat la anexa BDR 3 depusă de reclamantă, conform căreia figurina în cauză a fost creată pentru a lua parte la „jocuri cu atribuire de roluri” (role‑play) și la „jocuri cu conținut narativ” (storytelling).

50      Niciun element din dosar nu permite să se presupună că figurina de jucărie în cauză ar putea fi utilizată doar în combinație cu cărămizile de construcție ale intervenientei. Existența unei protuberanțe sau a unor orificii pe această figurină de jucărie nu poate fi determinantă în această privință. Prin urmare, finalitatea ludică a figurinei de jucărie nu poate fi restrânsă la cea a unei „figurine de construcție încorporabile”.

51      Prin urmare, camera de recurs a considerat în mod întemeiat la punctul 44 din decizia atacată că figurina în cauză este o figurină de jucărie cuprinsă în categoria „jocuri și jucării” din clasa 28.

52      În aceste condiții, trebuie să se constate că figurina în cauză constituie și o „figurină de construcție încorporabilă” compatibilă cu sistemul de cărămizi de construcție al intervenientei și cuprinsă într‑o subcategorie generică a „jocurilor și jucăriilor” din clasa 28.

53      Astfel, spre deosebire de procedura anterioară de declarare a nulității în care s‑a pronunțat Hotărârea din 16 iunie 2015, Forma unei figurine de jucărie cu protuberanță (T‑396/14, nepublicată, EU:T:2015:379), este necesar în speță să se considere, pe baza expunerii concrete făcute de reclamantă în prezenta procedură, că din marca contestată se poate deduce caracterul încorporabil al figurinei în cauză în cadrul unui sistem modular de construcție luând în considerare reprezentarea sa grafică, dar și alte elemente utile, în special cunoașterea de către public a sistemelor modulare de construcție precum cel al intervenientei, astfel cum reiese din înscrisurile depuse la dosar de reclamantă (a se vedea punctul 27 de mai sus), în măsura în care ele au legătură cu mijloacele și argumentele formulate de aceasta la Tribunal (a se vedea punctul 21 de mai sus).

54      Astfel, din anexa BDR 3, care constă într‑un extras din cartea Lego Minifigure year by year – A visual History (ediția franceză: Les figurines Lego au fil du temps), reiese că figurinele Lego „au elemente de conectare pe corpurile lor care sunt compatibile cu cărămizile Lego și cu alte elemente” și că ele „pot fi dezasamblate și combinate cu piese ale altor figurine pentru a crea un personaj complet nou”.

55      De asemenea, cunoașterea de către public a sistemelor modulare de construcție, cum este cel al intervenientei, constituie un fapt notoriu în sensul jurisprudenței, adică un fapt susceptibil de a fi cunoscut de orice persoană sau care poate fi cunoscut prin surse general accesibile, fără a fi necesar să se facă dovezi în această privință [a se vedea în acest sens Hotărârea din 10 noiembrie 2011, LG Electronics/OAPI, C‑88/11 P, nepublicată, EU:C:2011:727, punctele 27-29 și jurisprudența citată, și Hotărârea din 24 octombrie 2018, Bayer/EUIPO – Uni‑Pharma (SALOSPIR), T‑261/17, nepublicată, EU:T:2018:710, punctul 42 și jurisprudența citată]. Astfel, Curtea a statuat că nu se impune dovedirea cu exactitate a faptelor notorii și că, în plus, constatarea de către Tribunal a existenței sau a inexistenței caracterului notoriu al faptelor în discuție reprezintă o apreciere de natură factuală (a se vedea în acest sens Hotărârea din 17 septembrie 2020, EUIPO/Messi Cuccittini, C‑449/18 P și C‑474/18 P, nepublicată, EU:C:2020:722, punctul 57 și jurisprudența citată).

56      Rezultă astfel din posibilitatea ca figurina în cauză să fie asamblată și demontată, precum și din compatibilitatea sa cu cărămizile de construcție ale intervenientei că această figurină face parte și din categoria „figurinelor de construcție încorporabile”. Contrar celor susținute de intervenientă, categoria menționată nu este în mod concret limitată la figurina în cauză, ci poate conține multe alte figurine.

57      Prin urmare, camera de recurs a sugerat în mod eronat, la punctul 43 din decizia atacată, că posibilitatea de joacă cu figurina de jucărie în cauză fără a fi neapărat necesară integrarea în cu sistemul modular de construcție al intervenientei este susceptibilă să împiedice calificarea ei drept figurină de construcție încorporabilă. Astfel, posibilitatea de a utiliza figurina în cauză pentru joacă, independent de sistemul modular de construcție al intervenientei, nu constituie o caracteristică a formei date mărcii contestate și se dovedește a nu avea vreo incidență asupra naturii sale de figurină de construcție încorporabilă.

58      Camera de recurs a constatat de asemenea în mod eronat, la punctul 48 din decizia atacată, că marca contestată, dată fiind reprezentarea sa grafică, nu reproducea în mod clar și fără ambiguitate o „figurină de construcție încorporabilă”. Astfel, expunerea reclamantei și dovezile pe care le‑a prezentat, avute în vedere prin prisma cunoașterii de către public a sistemului modular de construcție al intervenientei, lasă să se înțeleagă că forma în cauză are funcțiile generice ale unei figurine de construcție încorporabile. O astfel de înțelegere a acestei forme nu necesită luarea în calcul a unor caracteristici suplimentare care nu fac parte din marca respectivă.

59      Rezultă că, la punctele 41-44 din decizia atacată, camera de recurs a săvârșit o eroare de apreciere limitându‑se să constate că natura produsului reprezentat de marca contestată era numai cea a unei „figurine de jucărie” și omițând astfel să constate că această natură era de asemenea cea a unei „figurine de construcție încorporabile”.

60      În această privință, trebuie să se aprecieze că produsul în cauză are o natură duală, atât de „figurină de jucărie” cu trăsături umane, cum a decis camera de recurs după pronunțarea Hotărârii din 16 iunie 2015, Forma unei figurine de jucărie cu protuberanță (T‑396/14, nepublicată, EU:T:2015:379), cât și de „figurină de construcție încorporabilă” care prezintă un rezultat tehnic cu caracter încorporabil și modulabil cu sistemul de construcții al intervenientei, astfel cum susține în mod repetat reclamanta. Prin urmare, acest produs constă într‑o „figurină de jucărie încorporabilă”, care are două finalități, și anume aceea de joacă, care nu este de natură tehnică, și aceea de a permite asamblarea sau îmbinarea, care este de natură tehnică.

61      Prin urmare, este necesar să se concluzioneze că, deși camera de recurs a considerat în mod întemeiat că natura produsului în cauză se înscria în categoria figurinelor de jucărie, în schimb, aceasta a săvârșit o eroare de apreciere prin faptul că a omis să considere că natura produsului respectiv se înscria și în categoria figurinelor de construcție încorporabile.

–       Cu privire la determinarea caracteristicilor esențiale ale semnului

62      În ceea ce privește caracteristicile esențiale ale mărcii contestate, la punctele 45-47 din decizia atacată, camera de recurs a constatat că aceasta reprezintă un semn tridimensional sub forma unei figurine de jucărie sau a unei figurine cu formă umană și seamănă, așadar, cu o ființă umană. Întemeindu‑se pe Hotărârea din 16 iunie 2015, Forma unei figurine de jucărie cu protuberanță (T‑396/14, nepublicată, EU:T:2015:379, punctele 30 și 32), aceasta a considerat că, având în vedere reprezentarea sa grafică și faptul că are forma unei figurine cu un aspect uman, capul, corpul, brațele și picioarele, care sunt necesare pentru a i se putea conferi un astfel de aspect, constituie caracteristicile esențiale ale mărcii respective. În schimb, potrivit camerei de recurs, reprezentarea grafică a mâinilor figurinei de jucărie în cauză, protuberanța de pe cap și orificiile de sub picioarele ei și din spatele picioarelor nu pot fi considerate, nici în raport cu impresia de ansamblu produsă de marca contestată, nici în raport cu rezultatul analizei elementelor constitutive ale acesteia, ca fiind cele mai importante ale acestei mărci și nu constituie deci o caracteristică esențială a formei în discuție.

63      La punctele 48-50 din decizia atacată, camera de recurs a considerat că marca contestată nu reproduce în mod clar și fără ambiguitate o „figurină de construcție încorporabilă”, astfel cum a invocat reclamanta, dar că din reprezentarea grafică, din impresia de ansamblu produsă de această marcă și din analiza elementelor sale reiese cu claritate că este vorba despre forma unei figurine de jucărie ce reprezintă o ființă umană. În opinia sa, din impresia de ansamblu sau din examinarea elementelor semnului în cauză nu reiese în mod indubitabil că caracteristicile esențiale sau cele mai importante ale semnului menționat sunt caracterul demontabil, caracterul suprapozabil sau compatibilitatea figurinei menționate, astfel cum a pretins reclamanta. Argumentul acesteia din urmă nu ar face, potrivit camerei de recurs, decât să adauge la forma semnului contestat elemente suplimentare care nu îi aparțin în mod real și o astfel de adăugare arbitrară ar fi nelegală. Camera de recurs a adăugat că, deși este, desigur, posibil ca figurina de jucărie Lego să fie demontată și să fie compatibilă cu sistemul modular de construcție al intervenientei, nu s‑a dovedit totuși că aceste caracteristici sunt în speță cele mai importante, astfel încât să poată fi calificate drept caracteristici esențiale ale semnului contestat. În opinia sa, caracterul demontabil, caracterul suprapozabil sau compatibilitatea nu au o importanță esențială pentru funcția figurinei de jucărie Lego ca atare, mai precis ca figurină de jucărie având forma unei ființe umane, cu care era posibilă joaca independent de aceste ultime caracteristici.

64      La punctul 51 din decizia atacată, camera de recurs a constatat că marca contestată înfățișează o mică figurină de jucărie ce reprezintă un personaj cu o configurație specială, dar care nu constă „exclusiv din caracteristici generice care privesc jocurile sau jucăriile”. În opinia sa, această marcă se referă mai degrabă la o formă de produse (figurine de jucărie) pentru care sunt importante sau esențiale alte elemente decorative și fanteziste, care nu au „funcția generică tipică a acestui produs”. În speță, aceste elemente sunt cele pe care reclamanta însăși le‑a identificat în detaliu, și anume:

–        un cap cilindric cu o protuberanță fixată în centru (cu ochi și gură, fără dinți sau urechi);

–        un gât dreptunghiular scurt;

–        un tors trapezoidal care, privit din lateral, se înclină în față și în spate;

–        brațe ușor înclinate la nivelul cotului care se termină cu mâini în formă de cârlige;

–        picioare cu proeminențe sub laba picioarelor și două orificii rotunde în spate și

–        faptul că picioarele și torsul au în mod proporțional aproximativ aceeași lungime.

65      Reclamanta arată că caracteristicile esențiale ale figurinei în cauză cuprind nu doar capul, torsul, brațele și picioarele, ci și protuberanța de pe capul figurinei, mâinile prevăzute cu clipsuri și părțile cu scobituri în spatele picioarelor și sub picioare, în vederea asamblării cu alte cărămizi de construcție ale intervenientei.

66      De la bun început, este necesar să se arate că, contrar celor susținute de reclamantă, expresia „caracteristici esențiale” trebuie înțeleasă ca vizând elementele cele mai importante ale semnului [Hotărârea din 14 septembrie 2010, Lego Juris/OAPI, C‑48/09 P, EU:C:2010:516, punctul 69, și Hotărârea din 30 martie 2022, Établissement Amra/EUIPO – eXpresio, estudio creativo (Forma unei ghete pentru sărituri), T‑264/21, nepublicată, EU:T:2022:193, punctul 33].

67      Potrivit unei jurisprudențe constante, o aplicare corectă a articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Regulamentul nr. 40/94 presupune identificarea caracteristicilor esențiale ale semnului în cauză, și anume a celor mai importante elemente ale acestuia, într‑un mod corespunzător de la caz la caz, pe baza impresiei globale create de acest semn sau pe baza unei examinări succesive a fiecăruia dintre elementele sale constitutive (a se vedea punctul 36 de mai sus).

68      În plus, din jurisprudența recentă referitoare la articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94, aplicabilă prin analogie mutatis mutandis alineatului (1) litera (e) punctul (i) al aceluiași articol, reiese că alte informații decât simpla reprezentare grafică, cum ar fi percepția publicului relevant, pot fi utilizate pentru identificarea caracteristicilor esențiale ale semnului în cauză (a se vedea punctul 40 de mai sus).

69      În speță, desigur, camera de recurs a considerat în mod întemeiat, la punctul 46 din decizia atacată, drept caracteristici esențiale ale figurinei de jucărie în discuție caracteristicile care îi conferă un aspect uman, și anume capul, torsul, brațele și picioarele.

70      În această privință, trebuie subliniat că tot în mod întemeiat camera de recurs a reținut, la punctul 51 din decizia atacată, ca fiind esențiale și elementele ornamentale și de fantezie ale figurinei în discuție, și anume forma cilindrică a capului, forma scurtă și dreptunghiulară a gâtului și forma trapezoidală a torsului. Designul cu forme dreptunghiulare și compacte, precum și proporțiile generale sunt de asemenea elemente grafice importante ale figurinei menționate.

71      Cu toate acestea, camera de recurs a limitat în mod eronat caracteristicile esențiale ale mărcii contestate, pe baza reprezentării sale grafice sub forma unei figurine de jucărie cu trăsături umane, la caracteristicile menționate la punctele 69 și 70 de mai sus și a constatat în esență că protuberanța de pe capul acestei figurine de jucărie, clipsurile de la mâinile sale și orificiile de sub labele picioarelor și din spatele picioarelor, a căror funcție nu putea fi dedusă din marca respectivă, nu contribuie la funcția generică a unei figurine de jucărie care are doar trăsături umane și este destinată participării la jocuri cu atribuire de roluri și la jocuri cu conținut narativ, astfel încât aceste elemente nu se pot număra printre caracteristicile esențiale ale figurinei de jucărie menționate.

72      Astfel, caracteristicile esențiale ce rezultă din protuberanța de pe cap, din clipsurile de la mâini și din orificiile de sub labele picioarelor și din spatele picioarelor ale figurinei în discuție pot fi deduse din marca contestată, luând în considerare reprezentarea sa grafică, dar și din alte informații, în special din cunoașterea de către public a sistemului modular de construcție al intervenientei, astfel cum rezultă aceasta din înscrisurile depuse la dosar de reclamantă (a se vedea punctele 27, 53 și 54 de mai sus), în măsura în care ele au legătură cu mijloacele și argumentele formulate de aceasta (a se vedea punctul 21 de mai sus), și care constituie de asemenea un fapt notoriu (a se vedea punctul 55 de mai sus).

73      Astfel, trebuie să se constate că protuberanța de pe cap, clipsurile de la mâini și orificiile din spatele picioarelor și de sub labele picioarelor figurinei în cauză constituie caracteristici esențiale ale mărcii contestate, având în vedere natura sa de „figurină de construcție încorporabilă”. Aceste elemente se dovedesc importante pentru compatibilitatea acestei figurine și pentru capacitatea sa de a fi asamblată cu alte produse.

74      Camera de recurs a săvârșit, așadar, la punctele 45-52 din decizia atacată, o eroare de apreciere limitându‑se să considere drept esențiale caracteristicile „netehnice” care conferă figurinei în cauză un aspect uman, și anume capul, torsul, brațele și picioarele, și omițând astfel să considere drept caracteristici esențiale caracteristicile „tehnice” ale mărcii contestate avute în vedere ca figurină de construcție încorporabilă, și anume protuberanța de pe cap, clipsurile de la mâini și orificiile din spatele picioarelor și de sub labele picioarelor.

75      Procedând astfel, camera de recurs, în vederea stabilirii caracteristicilor esențiale ale mărcii contestate, s‑a limitat în mod eronat să ia în considerare reprezentarea grafică a acestei mărci și a neglijat să ia în considerare alte elemente utile legate de natura produsului concret, în special cunoașterea de către public a sistemului modular de construcție al intervenientei.

76      Camera de recurs a considerat de asemenea în mod eronat, la punctul 49 din decizia atacată, că argumentația reclamantei nu ar face decât să adauge la forma semnului contestat elemente suplimentare care nu îi aparțin în mod real și că o astfel de adăugare arbitrară ar fi ilegală. Astfel, protuberanța de pe cap, clipsurile de la mâini și orificiile din spatele picioarelor și de sub labele picioarelor figurinei în cauză constituie în mod vădit caracteristici care aparțin acestei figurine, avută în vedere nu doar pe baza reprezentării sale grafice, ci și pe baza altor elemente utile, cum ar fi cunoașterea de către public a sistemului modular de construcție al intervenientei. Prin urmare, aceste caracteristici nu formează în niciun fel o „adăugare arbitrară” la produsul concret a unor elemente care nu ar intra în alcătuirea acestuia.

77      Este necesar să se concluzioneze că, deși în mod întemeiat camera de recurs a considerat că acele caracteristici reținute la punctul 51 din decizia atacată sunt caracteristici esențiale ale mărcii contestate, în schimb, aceasta a săvârșit o eroare de apreciere prin faptul că a omis să considere a fi esențiale caracteristicile suplimentare invocate de reclamantă, și anume protuberanța de pe cap, clipsurile de la mâini și orificiile din spatele picioarelor și de sub labele picioarelor.

–       Cu privire la chestiunea formei impuse sau nu chiar de natura produsului

78      La punctele 51-54 din decizia atacată, camera de recurs a identificat elementele decorative și de fantezie enumerate la punctul 64 de mai sus și a stabilit că combinația acestor elemente este concepută în așa fel încât să confere figurinei de jucărie în cauză un aspect original sau de fantezie în impresia de ansamblu pe care o produce. Aceasta a considerat de asemenea că o figurină de jucărie aparține deci unui tip de produs pentru care există în principiu o mare libertate de creație. Potrivit acesteia, o figurină de jucărie sau o figurină din clasa 28 poate fi astfel concepută luând în mod concret orice formă, diferită de forma specifică a semnului contestat, și poate fi modificată și configurată cu o gamă largă de creativitate. De exemplu, în funcție de proiectant, picioarele ar putea fi configurate cu o formă rotunjită, alta decât forma dreptunghiulară înregistrată, iar torsul ar putea avea o altă formă, dreptunghiulară sau rotunjită, în nu forma trapezoidală înregistrată concret. Dacă o figurină de jucărie sau o figurină având o formă umană ar trebui, desigur, să aibă un cap, un corp, două brațe și două picioare care să îi confere înfățișarea umană, aceste caracteristici esențiale pot lua în realitate orice formă.

79      La punctele 55 și 56 din decizia atacată, camera de recurs a considerat că o astfel de libertate de creație este aplicabilă atât produselor în cauză din clasa 28, cât și mutatis mutandis celorlalte produse din clasele 9 și 25 (pentru care nu existau explicații pe fond din partea reclamantei), în același mod dacă ar fi fost fabricate sub forma unei figurine de jucărie sau a unei figurine cu formă umană și a fortiori dacă ar fi fost concepute sub orice altă formă. Potrivit camerei de recurs, nu a reieșit în mod clar nici din explicațiile reclamantei că semnul contestat este „exclusiv” constituit din forma impusă de natura produsului și nu erau evidente nici motivele pentru care produsele în cauză sunt „în mod necesar” concepute sub forma figurinei de jucărie înregistrate. În plus, reclamanta nu a făcut dovada că forma produselor menționate conține elemente impuse prin natura lor, iar semnul contestat, în ansamblul său, nu are o astfel de formă inevitabilă care corespunde neapărat categoriei acestor produse.

80      La punctele 57-59 din decizia atacată, camera de recurs a considerat că simplul fapt că figurina concretă reprezintă o ființă umană nu poate fi suficient pentru ca marca contestată să nu mai fie în drept pentru a beneficia de protecție, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Regulamentul nr. 40/94, dat fiind că, în caz contrar, domeniul de aplicare al protecției conferite de această dispoziție „s‑ar extinde la infinit”, din momentul în care marca respectivă ar avea o formă inițială naturală precum corpul uman în speță. În opinia sa, semnul contestat pur și simplu nu constituie forma produselor în cauză din clasele 9, 25 sau 28, ale căror caracteristici esențiale ar fi inerente funcțiilor generice ale acestor produse. Ea a concluzionat că nu erau îndeplinite condițiile prevăzute la articolul menționat.

81      Reclamanta susține în esență că toate caracteristicile vizibile ale figurinei în cauză (în special capul, torsul, brațele și picioarele), esențiale sau nu, sunt concepute în toate privințele astfel încât să asigure funcția generică a produsului, îmbinându‑se cu cărămizile de construcție și pe alte figurine ale intervenientei.

82      Trebuie amintit că trebuie în principiu să se refuze înregistrarea formelor ale căror caracteristici esențiale sunt inerente funcției sau funcțiilor generice ale produsului (a se vedea în acest sens și prin analogie Hotărârea din 18 septembrie 2014, Hauck, C‑205/13, EU:C:2014:2233, punctul 25).

83      Trebuie de asemenea subliniat că, potrivit jurisprudenței citate la punctul 44 de mai sus, articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Regulamentul nr. 40/94 nu se poate aplica atunci când marca contestată privește o formă a unui produs în care un alt element ornamental sau fantezist, care nu este inerent funcției generice a produsului, are un rol important sau esențial (a se vedea în acest sens și prin analogie Hotărârea din 18 septembrie 2014, Hauck, C‑205/13, EU:C:2014:2233, punctul 22 și jurisprudența citată).

84      Astfel, articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Regulamentul nr. 40/94 nu se poate aplica în cazul în care marca contestată reprezintă forma unui produs cu cel puțin o caracteristică esențială care nu este inerentă funcției generice a acestui produs sau, altfel spus, în cazul în care există cel puțin o caracteristică esențială a formei care nu este impusă chiar de natura produsului, astfel încât marca contestată nu este constituită „exclusiv” din forma impusă chiar de natura produsului (a se vedea punctul 45 de mai sus).

85      În speță, forma în cauză este astfel în drept să fie protejată ca marcă a Uniunii Europene dacă cel puțin una dintre caracteristicile sale esențiale nu este inerentă funcției generice a unei figurine de jucărie sau funcției generice a unei figurine de construcție încorporabile.

86      Or, trebuie să se constate că forma cilindrică sau „de butoiaș” a capului figurinei în discuție nu se dovedește a fi inerentă nici funcției generice a unei figurine de jucărie, nici funcției generice a unei figurine de construcție încorporabile. Același lucru este valabil și pentru forma scurtă și dreptunghiulară a gâtului și pentru forma trapezoidală, plată și unghiulară a torsului, precum și pentru forma specifică a brațelor cu mâini și cea a picioarelor cu labele picioarelor.

87      Concepția concretă a acestor caracteristici esențiale ale formei în cauză nu este, așadar, decât o expresie posibilă a aplicării concrete a funcției generice a unei figurine de jucărie sau a funcției generice a unei figurine de construcție încorporabile.

88      Astfel, caracteristicile ornamentale și fanteziste menționate la punctul 51 din decizia atacată (a se vedea punctele 64 și 78 de mai sus) și enumerate la punctul 86 de mai sus sunt rezultatul libertății creatorului figurinei de jucărie și al figurinei de construcție încorporabilă. În timp ce prezența unor trăsături umane și a unor dispozitive de asamblare este în mod esențial necesară din cauza naturii duale a produsului, există o mare libertate în ceea ce privește configurarea acestor elemente. Dată fiind această mare libertate de creație în privința figurinelor de jucărie de construcție încorporabile, caracteristicile respective pot lua multe alte forme decât cea a mărcii contestate.

89      Prin urmare, camera de recurs a considerat în mod întemeiat, la punctul 53 din decizia atacată, că aceste caracteristici esențiale, având în vedere natura lor ornamentală și fantezistă, pot fi modificate și configurate în principiu cu o „mare libertate de creație”.

90      În această privință, afirmația reclamantei potrivit căreia „nicio caracteristică a mărcii contestate și cu atât mai puțin o caracteristică esențială a acesteia, dar nici marca contestată în ansamblul său nu conține elemente ornamentale sau fanteziste care să depășească funcționalitatea descrisă” este nefondată și trebuie înlăturată. Astfel, caracteristicile esențiale enumerate la punctul 86 de mai sus constituie asemenea elemente.

91      Prin urmare, constatarea că cel puțin o caracteristică esențială a produsului în cauză nu este inerentă funcției sale generice de figurină de jucărie sau funcției sale generice de figurină de construcție încorporabilă nu a fost răsturnată de reclamantă, căreia îi revine sarcina probei în prezenta procedură de declarare a nulității (a se vedea punctul 26 de mai sus).

92      Având în vedere principiile enunțate la punctele 83 și 84 de mai sus, această constatare este suficientă pentru a înlătura aplicarea articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Regulamentul nr. 40/94.

93      Este necesar să se concluzioneze că, în pofida erorilor de apreciere constatate la punctele 59 și 74 de mai sus, care, având în vedere cele ce precedă, nu afectează legalitatea deciziei atacate, camera de recurs a confirmat în mod întemeiat că marca contestată este în drept să fie înregistrată în lumina dispozițiilor articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Regulamentul nr. 40/94.

94      În consecință, primul motiv de recurs trebuie respins ca nefondat.

 Cu privire la al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94

95      Reclamanta susține că camera de recurs a săvârșit erori de apreciere la aplicarea motivului de refuz prevăzut la articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94.

96      În primul rând, în ceea ce privește funcția produsului în cauză și caracteristicile sale esențiale, reclamanta susține că aceste caracteristici nu trebuie apreciate în mod abstract, ci în raport cu modul concret în care fiecare este dispusă în cadrul reprezentării grafice a mărcii contestate. În opinia sa, faptul că figurina de construcție încorporabilă poate fi utilizată și în mod teoretic ca figurină de jucărie independent de sistemul modular de construcție al intervenientei nu este o caracteristică a formei date mărcii respective și, mai ales, nu o privează de caracterul său de figurină de construcție încorporabilă. În plus, aceasta arată că, potrivit jurisprudenței recente, aprecierea funcției tehnice nu se poate întemeia numai pe reprezentarea grafică a mărcii în cauză.

97      În al doilea rând, în ceea ce privește funcționalitatea caracteristicilor esențiale ale mărcii contestate, reclamanta reproșează camerei de recurs că, la punctele 78-80 din decizia atacată, nu s‑a „aplecat deloc” asupra aspectelor invocate. Aceasta susține că rezultatul tehnic al figurinei de construcție încorporabile reproduse în marca menționată și în elementele sale îl constituie caracterul său suprapozabil și modulabil în cadrul sistemului de construcții al intervenientei. Această figurină de construcție încorporabilă și diferitele sale elemente ar fi concepute sub toate aspectele astfel încât să poată fi suprapuse și combinate cu alte figurine de construcție încorporabile și cu alte cărămizi de construcție ale intervenientei. Un număr mare de variante de construcție ar fi posibile doar în forma concretă a figurinei de construcție încorporabile reproduse în marca respectivă. Toate caracteristicile mărcii contestate ar avea exclusiv scopul de a garanta caracterul suprapozabil și modulabil al acestei mărci și al elementelor sale în cadrul sistemului modular de construcție al intervenientei. Nu doar protuberanța de pe cap, mâinile prevăzute cu clipsuri și orificiile de sub labele picioarelor și din spatele picioarelor, dar cu precădere mărimea și dimensiunile capului, forma sa cilindrică, forma plată și unghiulară a torsului, laturile sale ușor reduse, ușoara curbură a brațelor, pumnii, mâinile dotate cu clipsuri și picioarele pivotante, a căror lungime permite modelului să stea așezat pe patru protuberanțe, ar urmări și ele exclusiv să permită asamblarea figurinei reproduse în această marcă. Situația ar fi aceeași în ceea ce privește toată această figurină ale cărei proporții și înălțime, ce corespund exact înălțimii a patru cărămizi de construcție ale intervenientei, ar fi destinate exclusiv facilitării asamblării sale cu ajutorul unor astfel de cărămizi. Compatibilitatea figurinelor de construcție încorporabile s‑ar pierde sau s‑ar restrânge dacă ar avea forme divergente. Camera de recurs nu a putut indica ce caracteristici pretins esențiale ale mărcii respective sunt considerate a fi fanteziste și a nu fi legate exclusiv de funcția lor tehnică. În opinia reclamantei, rezultă că forma mărcii contestate și a elementelor sale urmărește „exclusiv” obținerea rezultatelor tehnice descrise, în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94. Existența altor forme ce permit obținerea aceluiași rezultat tehnic nu ar avea vreo incidență și nu ar putea înlătura aplicarea articolului amintit.

98      În sfârșit, reclamanta apreciază că este de neînțeles analiza camerei de recurs de la punctul 79 din decizia atacată, potrivit căreia marca contestată „nu are linii și nici un model care să indice în mod clar și fără ambiguitate caracterul său suprapozabil și modulabil în contextul sistemului de construcție” al intervenientei. În această privință, camera de recurs s‑ar îndepărta din nou de jurisprudența actuală potrivit căreia, pentru a determina rezultatul tehnic al caracteristicilor unei mărci, nu ar mai fi acceptabil să se țină seama doar de înregistrarea acestei mărci și de aspectul său exterior. Reclamanta ar fi demonstrat în mod detaliat, cu ajutorul ilustrațiilor, că, dincolo de reprezentarea grafică, marca contestată are funcționalitățile descrise în cererea de declarare a nulității.

99      EUIPO și intervenienta contestă argumentele reclamantei.

100    Potrivit articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94, se refuză înregistrarea semnelor constituite exclusiv din forma produsului necesară pentru obținerea unui rezultat tehnic.

101    Interesul general care stă la baza articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94 este să se evite ca dreptul mărcilor să confere unei întreprinderi un monopol asupra soluțiilor tehnice sau a caracteristicilor utilitare ale unui produs (Hotărârea din 14 septembrie 2010, Lego Juris/OAPI, C‑48/09 P, EU:C:2010:516, punctul 43).

102    O aplicare corectă a articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94 presupune identificarea corespunzătoare a caracteristicilor esențiale ale semnului tridimensional în cauză. Expresia „caracteristici esențiale” trebuie înțeleasă ca vizând elementele cele mai importante ale semnului (Hotărârea din 14 septembrie 2010, Lego Juris/OAPI, C‑48/09 P, EU:C:2010:516, punctele 68 și 69).

103    Identificarea caracteristicilor esențiale ale unui semn trebuie efectuată de la caz la caz, fără nicio ierarhie sistematică între diferitele tipuri de elemente pe care le poate conține un semn. Ea poate fi realizată fie direct în temeiul impresiei globale produse de semn, fie prin examinarea, într‑o primă fază, în mod succesiv a fiecăruia dintre elementele constitutive ale semnului (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 septembrie 2010, Lego Juris/OAPI, C‑48/09 P, EU:C:2010:516, punctul 70).

104    În consecință, identificarea caracteristicilor esențiale ale unui semn tridimensional poate, după caz, având în vedere în special gradul de complexitate a acestuia, să fie realizată printr‑o simplă analiză vizuală a semnului respectiv sau, dimpotrivă, să se bazeze pe o examinare aprofundată în care să fie luate în considerare elemente utile aprecierii, cum ar fi sondajele și expertizele sau chiar date referitoare la drepturi de proprietate intelectuală conferite anterior în raport cu produsul vizat (Hotărârea din 14 septembrie 2010, Lego Juris/OAPI, C‑48/09 P, EU:C:2010:516, punctul 71, și Hotărârea din 24 octombrie 2019, Rubik’s Brand/EUIPO – Simba Toys (Forma unui cub având fețele cu structură grilată), T‑601/17, nepublicată, EU:T:2019:765, punctul 49].

105    Astfel, autoritatea competentă poate efectua o examinare aprofundată în care să fie luate în considerare, pe lângă reprezentarea grafică și eventualele descrieri furnizate cu ocazia depunerii cererii de înregistrare, elemente utile pentru identificarea convenabilă a caracteristicilor esențiale ale unui semn (Hotărârea din 6 martie 2014, Pi‑Design și alții/Yoshida Metal Industry, C‑337/12 P‑C‑340/12 P, nepublicată, EU:C:2014:129, punctul 54).

106    Rezultă că, deși identificarea caracteristicilor esențiale ale semnului în cauză trebuie, în principiu, să înceapă cu examinarea reprezentării grafice a acestui semn, autoritatea competentă poate să facă referire și la alte informații utile care permit determinarea în mod corect a acestor caracteristici, cum ar fi percepția publicului relevant (Hotărârea din 23 aprilie 2020, Gömböc, C‑237/19, EU:C:2020:296, punctele 30, 31 și 37).

107    Reiese astfel din jurisprudența citată la punctele 104-106 de mai sus că alte informații decât simpla reprezentare grafică, cum ar fi percepția publicului relevant, pot fi utilizate pentru a identifica caracteristicile esențiale ale semnului în cauză.

108    Nici caracterul distinctiv al elementelor unui semn, nici caracterul distinctiv dobândit prin utilizare al unui semn nu sunt relevante pentru determinarea caracteristicilor esențiale în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94 [Hotărârea din 24 septembrie 2019, Roxtec/EUIPO – Wallmax (Reprezentarea unui pătrat negru care conține cinci cercuri albastre concentrice), T‑261/18, EU:T:2019:674, punctul 64].

109    Determinarea caracteristicilor esențiale ale formei în cauză, în cadrul aplicării articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94, se face cu scopul precis de a permite examinarea funcționalității formei respective (Hotărârea din 30 martie 2022, Forma unei ghete pentru sărituri, T‑264/21, nepublicată, EU:T:2022:193, punctul 41).

110    Odată identificate caracteristicile esențiale ale semnului, EUIPO trebuie să mai verifice dacă aceste caracteristici servesc funcției tehnice a produsului în cauză (Hotărârea din 14 septembrie 2010, Lego Juris/OAPI, C‑48/09 P, EU:C:2010:516, punctul 72) sau, mai precis, unei funcții tehnice a acestui produs (a se vedea Hotărârea din 23 aprilie 2020, Gömböc, C 237/19, EU:C:2020:296, punctul 28 și jurisprudența citată).

111    Pentru a analiza funcționalitatea unui semn în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94, caracteristicile esențiale ale formei necesare obținerii unui rezultat tehnic trebuie apreciate, în măsura posibilului, în raport cu funcția tehnică a produsului concret reprezentat. O astfel de analiză nu poate fi efectuată fără a se lua în considerare, dacă este cazul, elementele suplimentare legate de funcția produsului concret, chiar dacă nu sunt vizibile în reprezentarea grafică (Hotărârea din 10 noiembrie 2016, Simba Toys/EUIPO, C‑30/15 P, EU:C:2016:849, punctele 46 și 48).

112    Astfel, instanța Uniunii, atunci când analizează funcționalitatea unui semn în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94, nu este ținută doar de funcțiile vizibile ce rezultă din reprezentarea grafică a mărcii, ci trebuie să ia în considerare celelalte elemente ce decurg din produsul concret, cum ar fi mecanismul de rotație în cazul „Rubik’s Cube” (a se vedea în acest sens Hotărârea din 24 octombrie 2019, Forma unui cub având fețele cu structură grilată, T‑601/17, nepublicată, EU:T:2019:765, punctele 85 și 86), fațeta inferioară a cărămizii în cazul „cărămizii Lego” [Hotărârea din 12 noiembrie 2008, Lego Juris/OAPI – Mega Brands (Cărămidă Lego roșie), T‑270/06, EU:T:2008:483, punctul 78] și, pentru un bandaj, modul în care acționează [Hotărârea din 31 ianuarie 2018, Novartis/EUIPO – SK Chemicals (Reprezentarea unui plasture transdermic), T‑44/16, nepublicată, EU:T:2018:48, punctul 37]. Cu toate acestea, instanța Uniunii nu poate adăuga la forma produsului concret elemente care nu sunt constitutive ale acestuia (Hotărârea din 3 iunie 2021, Yokohama Rubber și EUIPO/Pirelli Tyre, C‑818/18 P și C‑6/19 P, nepublicată, EU:C:2021:431, punctele 62-66).

113    Deși unele informații care nu reies din reprezentarea grafică a semnului pot fi luate în considerare pentru a stabili dacă aceste caracteristici servesc unei funcții tehnice a produsului în cauză, aceste informații trebuie să provină din surse obiective și fiabile și nu pot include percepția publicului relevant (Hotărârea din 23 aprilie 2020, Gömböc, C‑237/19, EU:C:2020:296, punctul 37).

114    Condiția ca înregistrarea formei unui produs ca marcă a Uniunii Europene în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94 să nu poată fi respinsă decât dacă forma este „necesară” pentru obținerea rezultatului tehnic urmărit nu presupune ca forma în cauză să fie singura care permite obținerea acestui rezultat (Hotărârea din 14 septembrie 2010, Lego Juris/OAPI, C‑48/09 P, EU:C:2010:516, punctul 53).

115    Atunci când se face aplicarea articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94, existența altor forme ce permit obținerea aceluiași rezultat tehnic nu constituie o împrejurare de natură să înlăture motivul de respingere a înregistrării (a se vedea Hotărârea din 14 septembrie 2010, Lego Juris/OAPI, C‑48/09 P, EU:C:2010:516, punctele 58 și 83 și jurisprudența citată).

116    Cu alte cuvinte, articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94 se opune înregistrării oricărei forme care este constituită, sub aspectul caracteristicilor sale esențiale, exclusiv din forma produsului, care, din punct de vedere tehnic, reprezintă cauza obținerii rezultatului tehnic urmărit și este suficientă în acest sens, chiar dacă acest rezultat poate fi obținut prin alte forme care folosesc aceeași soluție tehnică sau alta (Hotărârea din 12 noiembrie 2008, Cărămidă de Lego roșie, T‑270/06, EU:T:2008:483, punctul 43).

117    În cadrul examinării funcționalității unui semn constituit din forma unui produs, este important doar să se aprecieze, după identificarea caracteristicilor esențiale ale semnului respectiv, dacă aceste caracteristici servesc funcției tehnice a produsului în cauză. Evident, această examinare trebuie realizată analizând semnul depus sau contestat, iar nu semnele constituite din alte forme ale unui produs. Funcționalitatea tehnică a caracteristicilor unei forme poate fi apreciată printre altele ținând seama de documentația referitoare la brevetele anterioare care descriu elementele funcționale ale formei vizate (Hotărârea din 14 septembrie 2010, Lego Juris/OAPI, C‑48/09 P, EU:C:2010:516, punctele 84 și 85).

118    Înregistrarea este respinsă numai în cazul formelor de produse care nu fac decât să încorporeze o soluție tehnică și a căror înregistrare ca marcă ar împiedica deci în mod real utilizarea acestei soluții tehnice de către alte întreprinderi [Hotărârea din 14 septembrie 2010, Lego Juris/OAPI, C‑48/09 P, EU:C:2010:516, punctul 48, Hotărârea din 19 septembrie 2012, Reddig/OAPI – Morleys (Mâner de cuțit), T‑164/11, nepublicată, EU:T:2012:443, punctul 24, și Hotărârea din 24 octombrie 2019, Forma unui cub având fețele cu structură grilată, T‑601/17, nepublicată, EU:T:2019:765, punctul 45]. Înregistrarea ca marcă a unei forme exclusiv funcționale a unui produs ar putea permite titularului acestei mărci să interzică altor întreprinderi nu numai utilizarea aceleiași forme, ci și utilizarea unor forme similare (Hotărârea din 14 septembrie 2010, Lego Juris/OAPI, C‑48/09 P, EU:C:2010:516, punctul 56, Hotărârea din 19 septembrie 2012, Mâner de cuțit, T‑164/11, nepublicată, EU:T:2012:443, punctul 22, și Hotărârea din 24 octombrie 2019, Forma unui cub având fețele cu structură grilată, T‑601/17, nepublicată, EU:T:2019:765, punctul 46).

119    Prezența unuia sau a câtorva elemente arbitrare nesemnificative în cadrul unui semn în care toate elementele esențiale sunt dictate de soluția tehnică pe care o exprimă acest semn nu are efecte asupra concluziei potrivit căreia semnul respectiv este constituit exclusiv din forma produsului necesară pentru obținerea unui rezultat tehnic. În plus, motivul de refuz prevăzut la articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94 se aplică doar atunci când toate caracteristicile esențiale ale semnului sunt funcționale, astfel încât nu se poate respinge, în temeiul acestei dispoziții, înregistrarea ca marcă a unui semn dacă forma produsului respectiv încorporează un element nefuncțional important, cum ar fi un element ornamental sau fantezist, care are un rol semnificativ în cadrul formei în discuție (a se vedea Hotărârea din 14 septembrie 2010, Lego Juris/OAPI, C‑48/09 P, EU:C:2010:516, punctul 52 și jurisprudența citată, și Hotărârea din 11 mai 2017, Yoshida Metal Industry/EUIPO, C‑421/15 P, EU:C:2017:360, punctul 27 și jurisprudența citată).

120    Astfel, articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94 nu se poate aplica atunci când marca solicitată sau contestată privește o formă a unui produs în care un element nefuncțional, precum un element ornamental sau fantezist, are un rol important. În acest caz, întreprinderile concurente au cu ușurință acces la forme alternative care au o funcționalitate echivalentă, astfel încât nu există vreun risc de a se aduce atingere disponibilității soluției tehnice. Soluția tehnică va putea fi, în această ipoteză, încorporată fără dificultate de concurenții titularului mărcii respective în forme ale unui produs care nu au același element nefuncțional precum cel de care dispune forma produsului titularului menționat și care, în raport cu această formă, nu sunt, așadar, nici identice, nici similare (Hotărârea din 14 septembrie 2010, Lego Juris/OAPI, C‑48/09 P, EU:C:2010:516, punctele 52 și 72).

121    Rezultă din cele ce precedă că motivul de refuz prevăzut la articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94 nu se poate aplica decât dacă fiecare dintre caracteristicile esențiale ale semnului în cauză este necesară pentru obținerea unui rezultat tehnic căruia îi este destinat produsul în cauză. În schimb, acest motiv nu se aplică atunci când există un element nefuncțional semnificativ, cum ar fi un element ornamental sau fantezist, care constituie o caracteristică esențială a semnului respectiv, dar care nu este necesar pentru obținerea unui astfel de rezultat tehnic.

122    Cu alte cuvinte, motivul de refuz prevăzut la articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94 nu se poate aplica atunci când există cel puțin o caracteristică esențială a formei care nu este necesară pentru obținerea unui rezultat tehnic, astfel încât marca contestată nu este constituită „exclusiv” din forma necesară pentru obținerea unui rezultat tehnic.

123    Temeinicia celui de al doilea motiv trebuie examinată tocmai în lumina acestor principii.

–       Cu privire la determinarea funcționalității produsului

124    În ceea ce privește natura produsului în cauză, la punctul 67 din decizia atacată, camera de recurs a amintit că semnul în cauză indică o mică figurină de jucărie ce reprezintă un personaj cu o configurație specială (a se vedea punctul 47 de mai sus). La punctul 77 din aceeași decizie, aceasta a stabilit, așadar, că prezenta cauză privește o figurină de jucărie din categoria „jocuri și jucării” din clasa 28.

125    În ceea ce privește funcționalitatea tehnică a produsului în cauză, la punctele 71-74 din decizia atacată, camera de recurs a considerat că figurinele de jucărie sau jocurile ca atare sunt obiecte de joacă și că utilizarea lor este deci considerată pentru amuzament și destindere sau pentru petrecerea timpului și divertisment. Aceasta a admis că este, desigur, posibil ca proiectarea atât a caracteristicilor esențiale (cap, tors, brațe și picioare), cât și a tuturor elementelor neesențiale (de exemplu mâini și orificii) să permită asamblarea figurinei de jucărie în cauză cu cărămizi de construcție și alte elemente Lego și că este incontestabil că figurina de jucărie Lego este compatibilă cu sistemul modular de construcție al intervenientei. Camera de recurs a arătat însă că este de asemenea notoriu faptul că în principiu este posibilă joaca cu figurina de jucărie Lego exact în același mod ca și cu orice figurină de jucărie (cu alte cuvinte prin ținere, deplasare, demontare etc.), fără a fi neapărat necesară integrarea în acest sistem modular de construcție. În opinia sa, faptul că figurina de jucărie în discuție este în principiu, menită să incite la participarea la jocuri cu atribuire de roluri și la crearea de conținuturi narative și că compatibilitatea cu sistemul modular de construcție menționat facilitează îmbunătățirea figurinei de jucărie și utilizarea ei într‑un mod fantezist rezulta din argumentele și din elementele de probă expuse de reclamanta însăși, de exemplu în anexa BDR 3.

126    La punctele 78 și 79 din decizia atacată, camera de recurs a considerat de asemenea că „rezultatul” formei figurinei de jucărie în cauză este pur și simplu de a‑i conferi trăsături umane și că faptul că această figurină de jucărie reprezintă un personaj și poate fi utilizat într‑un context ludic adecvat nu este un „rezultat tehnic”. Spre deosebire de Hotărârea din 24 octombrie 2019, Forma unui cub având fețele cu structură grilată (T‑601/17, nepublicată, EU:T:2019:765, punctul 88), care privea în mod concret „puzzle‑uri tridimensionale” din clasa 28, în speță nu era necesar să se ia în considerare elemente suplimentare (cum sunt capacitatea de rotire a elementelor individuale și elementele nevizibile), în ceea ce privește „jocurile și jucăriile” din aceeași clasă.

127    Trebuie amintit că funcțiile pe care le servesc caracteristicile esențiale ale formei în cauză trebuie, în măsura posibilului, să fie apreciate în raport cu produsul concret reprezentat (a se vedea punctul 111 de mai sus).

128    În speță, desigur, în mod întemeiat camera de recurs a apreciat în esență că produsul concret este o figurină de jucărie din clasa 28 (a se vedea punctele 49-51 de mai sus) și că un rezultat netehnic al formei acestui produs este acela de a conferi figurinei de jucărie trăsături umane pentru a permite acestui „omuleț” să participe la jocuri cu atribuire de roluri și la cele cu conținut narativ.

129    Din această perspectivă, este necesar să se considere că funcția anumitor caracteristici esențiale ale mărcii contestate, și anume capul, torsul, brațele și picioarele, este să confere figurinei în discuție trăsături umane. Întrucât produsul „figurină de jucărie” este destinat jocului fără obstacole sau constrângeri, totalitatea caracteristicilor umanoide ale figurinei au ca scop facilitarea jocului cu ea ca atare, altfel spus independent de orice alt element al unui sistem modular de construcție. Faptul că această figurină reprezintă un personaj și poate fi utilizată în orice context ludic adecvat nu este un „rezultat tehnic” (a se vedea în acest sens Hotărârea din 16 iunie 2015, Forma unei figurine de jucărie cu protuberanță, T‑396/14, nepublicată, EU:T:2015:379, punctele 31, 32 și 34).

130    Cu toate acestea, trebuie constatat că produsul concret este în același timp o figurină de construcție încorporabilă (a se vedea punctul 52 de mai sus), a cărui funcționalitate tehnică este dată tot de caracterul său încorporabil și modulabil, cu alte cuvinte de capacitatea de a fi asamblat cu alte elemente de joc din sistemul de construcție al intervenientei, cum ar fi cărămizile de construcție.

131    Astfel, în speță, contrar procedurii anterioare de declarare a nulității în care s‑a pronunțat Hotărârea din 16 iunie 2015, Forma unei figurine de jucărie cu protuberanță (T‑396/14, nepublicată, EU:T:2015:379), trebuie să se aprecieze, pe baza motivării concrete a reclamantei în prezenta procedură, că caracterul încorporabil al figurinei în cauză în cadrul unui sistem modular de construcție poate fi dedus din marca contestată luând în considerare reprezentarea sa grafică, dar și din alte elemente utile, în special cunoașterea de către public a unor sisteme modulare de construcție precum cel al intervenientei, astfel cum reiese din înscrisurile depuse la dosar de reclamantă (a se vedea punctul 27 de mai sus), în măsura în care ele au legătură cu mijloacele și argumentele formulate de aceasta la Tribunal (a se vedea punctul 21 de mai sus).

132    Astfel, din anexa BDR 3, care constă într‑un extras din cartea Lego Minifigure year by year – A visual History (ediția franceză: Les figurines Lego au fil du temps), reiese că figurinele Lego „au elemente de conectare pe corp, care sunt compatibile cu cărămizile Lego și cu alte elemente”, și că „pot fi dezasamblate și combinate cu alte figurine pentru a crea un personaj complet nou”.

133    În plus, cunoașterea de către public a sistemelor modulare de construcție, precum cel al intervenientei, constituie un fapt notoriu în sensul jurisprudenței (a se vedea punctul 55 de mai sus).

134    Prin urmare, camera de recurs a sugerat în mod eronat la punctul 73 din decizia atacată că posibilitatea de joacă cu figurina de jucărie în cauză, fără a fi neapărat necesară integrarea în sistemul modular de construcție al intervenientei, poate împiedica funcționalitatea sa tehnică de a fi încorporabilă și modulabilă. Astfel, posibilitatea de a utiliza figurina în cauză în scop de joacă în mod independent de sistemul modular de construcție al intervenientei se dovedește a fi lipsită de efecte asupra funcționalității sale tehnice de a fi încorporabilă și modulabilă.

135    Camera de recurs a considerat de asemenea în mod eronat, la punctul 79 din decizia atacată, că marca contestată, care are forma unei figurine de jucărie, „nu are linii și nici un model care să indice în mod clar și fără ambiguitate caracterul său suprapozabil și modulabil în contextul sistemului de construcție” al intervenientei.

136    Rezultă că, la punctele 67-79 din decizia atacată, camera de recurs a săvârșit o eroare de apreciere prin faptul că s‑a limitat să constate că funcționalitatea produsului pe care îl constituie marca contestată constă numai în rezultatele netehnice de a facilita jocul și de a evoca un „omuleț” prin trăsături umane și omițând astfel să constate că această funcționalitate cuprinde și rezultatele tehnice ale caracterului său încorporabil și modular sau chiar ale capacității sale de asamblare și îmbinare.

137    În această privință, trebuie să se considere că produsul în cauză are o dublă finalitate, atât aceea de a facilita jocul ca „figurină de jucărie” cu trăsături umane, astfel cum a decis camera de recurs ca urmare a Hotărârii din 16 iunie 2015, Forma unei figurine de jucărie cu protuberanță (T‑396/14, nepublicată, EU:T:2015:379), cât și aceea de „figurină de construcție încorporabilă”, cu un rezultat tehnic de a fi încorporabilă și modulabilă în special cu sistemul de construcții al intervenientei.

138    Este necesar să se concluzioneze că, deși camera de recurs a considerat în mod întemeiat că rezultatul netehnic al produsului consta în capacitatea de a facilita jocul și de a evoca un „omuleț” prin trăsături umane, aceasta a săvârșit însă o eroare de apreciere prin faptul că a omis să considere că rezultatul tehnic al produsului menționat include și caracterul său încorporabil și modulabil.

–       Cu privire la determinarea caracteristicilor esențiale ale semnului

139    În ceea ce privește caracteristicile esențiale ale semnului, la punctele 69 și 70 din decizia atacată, camera de recurs s‑a întemeiat pe Hotărârea din 16 iunie 2015, Forma unei figurine de jucărie cu protuberanță (T‑396/14, nepublicată, EU:T:2015:379, punctele 30 și 32). Aceasta a considerat, având în vedere reprezentarea grafică a semnului și forma sa de figurină cu aspect uman, că caracteristicile esențiale ale semnului în cauză, ce îi conferă o asemenea aparență umană, sunt capul, corpul (torsul), brațele și picioarele. Camera de recurs a apreciat în schimb că reprezentarea grafică precisă a mâinilor figurinei de jucărie în cauză, protuberanța de pe capul ei și orificiile de sub labele picioarelor și din spatele picioarelor – fie sub aspectul impresiei de ansamblu produse de semnul contestat, fie sub cel al rezultatului analizei diferitor elemente ale acestuia – nu constituie una sau mai multe caracteristici esențiale ale semnului în discuție.

140    La punctele 75 și 76 din decizia atacată, camera de recurs a amintit în plus că Tribunalul a stabilit, pentru aceeași marcă ca cea contestată în speță, că reprezentarea grafică a mâinilor figurinei în cauză, a protuberanței de pe cap și a orificiilor de sub labele picioarelor și din spatele picioarelor nu permite să se afle, prin ea însăși și a priori, dacă aceste elemente au vreo funcție tehnică și, dacă este așa, nici care este această funcție (Hotărârea din 16 iunie 2015, Forma unei figurine de jucărie cu protuberanță, T‑396/14, nepublicată, EU:T:2015:379, punctul 32). În orice caz, aceasta a adăugat, admițând chiar, la fel ca reclamanta, că forma elementelor sus‑menționate putea avea o funcție tehnică constând în a permite asamblarea lor la alte elemente, în special la cărămizi care se încorporează, aceste elemente nu pot fi considerate cele mai importante ale acestei mărci nici în raport cu impresia de ansamblu produse de marca respectivă, nici în urma analizei elementelor sale. Astfel, în opinia sa, elementele menționate nu constituie o caracteristică esențială a formei în cauză, în sensul jurisprudenței, și, pe deasupra, nimic nu indică faptul că caracteristicile funcționale esențiale ale formei acestor elemente pot fi atribuite rezultatului tehnic invocat.

141    Potrivit unei jurisprudențe constante, o aplicare corectă a articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94 presupune ca caracteristicile esențiale ale semnului în cauză, și anume elementele cele mai importante ale acestuia, să fie identificate în mod corespunzător de la caz la caz, pe baza impresiei globale create de semn sau pe baza unei examinări succesive a fiecăruia dintre elementele constitutive ale acestui semn (a se vedea punctele 102 și 103 de mai sus).

142    În plus, din jurisprudența recentă referitoare la articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94 reiese că și alte informații precum percepția publicului relevant, iar nu doar simpla reprezentare grafică, pot fi utilizate pentru a identifica caracteristicile esențiale ale semnului în cauză (a se vedea punctul 107 de mai sus).

143    În speță, desigur, camera de recurs, la punctul 69 din decizia atacată și în urma Hotărârii din 16 iunie 2015, Forma unei figurine de jucărie cu protuberanță (T‑396/14, nepublicată, EU:T:2015:379), în mod întemeiat a considerat drept caracteristici esențiale ale figurinei de jucărie în discuție acele caracteristici care îi conferă trăsături umane, și anume capul, torsul, brațele și picioarele.

144    În această privință, trebuie subliniat că, la punctul 51 din decizia atacată, camera de recurs a reținut de asemenea în mod întemeiat ca fiind esențiale și elementele ornamentale și fanteziste ale figurinei în discuție, și anume forma cilindrică a capului, forma scurtă și dreptunghiulară a gâtului și forma trapezoidală a torsului. Designul cu forme dreptunghiulare și compacte, precum și proporțiile generale sunt tot elemente grafice importante ale figurinei menționate.

145    Cu toate acestea, la punctul 70 din decizia atacată, în mod eronat camera de recurs a restrâns caracteristicile esențiale ale mărcii contestate, pe baza reprezentării sale grafice sub forma unei figurine de jucărie, la caracteristicile menționate la punctele 143 și 144 de mai sus și a constatat în esență că protuberanța de pe capul acestei figurine de jucărie, clipsurile de la mâini și orificiile de sub labele picioarelor și din spatele picioarelor, a căror funcție nu poate fi dedusă din marca respectivă, nu contribuie la un rezultat tehnic al unei figurine de jucărie care are pur și simplu trăsături umane și este destinată participării la jocuri cu atribuire de roluri și la jocuri cu conținut narativ, astfel încât aceste elemente nu se pot număra printre caracteristicile esențiale ale figurinei de jucărie amintite.

146    Astfel, caracteristicile esențiale ce rezultă din protuberanța de pe cap, din clipsurile de la mâini ale figurinei în discuție și din orificiile de sub labele picioarelor și din spatele picioarelor pot fi deduse din marca contestată, luându‑se în considerare reprezentarea sa grafică, dar și alte informații, în particular cunoașterea de către public a sistemului modular de construcție al intervenientei, astfel cum rezultă ea din înscrisurile depuse la dosar de reclamantă (a se vedea punctele 27, 131 și 132 de mai sus), în măsura în care ele au legătură cu mijloacele și argumentele formulate de aceasta la Tribunal (a se vedea punctul 21 de mai sus), și care constituie de asemenea un fapt notoriu (a se vedea punctul 133 de mai sus).

147    Astfel, trebuie să se constate că protuberanța de pe cap, clipsurile de la mâini și orificiile din spatele picioarelor și de sub picioarele figurinei în cauză constituie caracteristici esențiale ale mărcii contestate, având în vedere natura sa de „figurină de construcție încorporabilă” și funcționalitatea sa tehnică de a fi încorporabilă și modulabilă. Aceste elemente se dovedesc importante pentru compatibilitatea acestei figurine și pentru capacitatea sa de a fi asamblată cu alte produse.

148    Camera de recurs a săvârșit, așadar, la punctele 69-76 din decizia atacată, o eroare de apreciere atunci când s‑a limitat să considere drept esențiale caracteristicile „netehnice” care conferă figurinei în cauză un aspect uman, și anume capul, torsul, brațele și picioarele, și a omis astfel să considere drept caracteristici esențiale caracteristicile „tehnice” ale mărcii contestate, avută în vedere ca figurină de construcție încorporabilă, și anume protuberanța de pe cap, clipsurile de la mâini și orificiile din spatele picioarelor și de sub picioare.

149    Procedând astfel, în mod eronat camera de recurs, pentru a stabili caracteristicile esențiale ale mărcii contestate, a luat în considerare doar reprezentarea grafică a acestei mărci și a neglijat să ia în considerare alte elemente utile, îndeosebi elemente suplimentare legate de natura produsului concret, în special cunoașterea de către public a sistemului modular de construcție al intervenientei.

150    Este necesar să se concluzioneze că, deși camera de recurs a considerat în mod întemeiat că caracteristicile reținute la punctele 51 și 69 din decizia atacată sunt caracteristici esențiale ale mărcii contestate, totuși aceasta a săvârșit o eroare de apreciere prin faptul că a omis să considere drept esențiale caracteristicile suplimentare invocate de reclamantă, și anume protuberanța de pe cap, clipsurile de la mâini și orificiile din spatele picioarelor și sub labele picioarelor.

–       Cu privire la problema formei necesare sau nu pentru obținerea unui rezultat tehnic

151    În ceea ce privește funcționalitatea caracteristicilor esențiale ale semnului, la punctele 78-81 din decizia atacată, camera de recurs a constatat că niciun element de probă nu permitea să se concluzioneze că forma figurinei în cauză era necesară, în ansamblul său, pentru obținerea unui rezultat tehnic specific. În special, aceasta a considerat că nu s‑a făcut dovada că această formă este, ca atare și în ansamblul său, necesară pentru a permite asamblarea cu cărămizile de construcție încorporabile. În opinia sa, „rezultatul” acestei forme este pur și simplu acela de a conferi trăsături umane figurinei în discuție, iar faptul că figurina de jucărie în discuție reprezintă un personaj și poate fi utilizată într‑un context ludic adecvat nu este un „rezultat tehnic”. Spre deosebire de Hotărârea din 24 octombrie 2019, Forma unui cub având fețele cu structură grilată (T‑601/17, nepublicată, EU:T:2019:765, punctul 88), care privea în mod concret „puzzle‑uri tridimensionale” din clasa 28, camera de recurs a apreciat că nu era necesară în speță luarea în considerare a unor elemente suplimentare (cum ar fi capacitatea de rotire a elementelor individuale, precum și elemente nevizibile), în ceea ce privește „jocurile și jucăriile” din aceeași clasă. Aceasta a constatat că marca contestată, care are forma unei figurine de jucărie, nu are linii și nici un model care să indice în mod clar și fără ambiguitate caracterul său suprapozabil și modulabil în contextul sistemului de construcție al intervenientei. Exemplele evocate de reclamantă în legătură cu diferitele caracteristici utilitare ale acestei mărci nu permiteau, în opinia camerei de recurs, dovedirea nici a „caracterului modulabil”, nici a vreunui rezultat tehnic. Pe de altă parte, potrivit camerei de recurs, reieșea în mod expres din fasciculul de brevet german DE 28 36 971 C2, referitor la conceperea elementelor asamblabile ce permit pivotarea segmentelor din figurina de jucărie în litigiu (anexa BDR 9), că nu toate elementele sale au un rezultat tehnic, ci numai picioarele sale.

152    La punctele 82-86 din decizia atacată, camera de recurs a amintit că, prin impunerea „celor două restricții” prevăzute la articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94 („exclusiv” și „necesară”), legiuitorul a ținut seama în mod corespunzător de faptul că fiecare formă a produsului este funcțională până la un anumit punct și că ar fi, prin urmare, inadecvat să se refuze înregistrarea ca marcă a formei unui produs pentru simplul motiv că aceasta are caracteristici funcționale (Hotărârea din 14 septembrie 2010, Lego Juris/OAPI, C‑48/09 P, EU:C:2010:516, punctul 48). Pentru a respinge argumentele reclamantei potrivit cărora concepția mărcii contestate și a elementelor sale ar servi „exclusiv” compatibilității cu cărămizile de construcție a intervenientei, camera de recurs a arătat că altor întreprinderi le este permis să vândă figurine de jucărie ce conțin protuberanțe și orificii care se pot adapta pentru alte cărămizi de construcție, dar care au un aspect diferit – cu alte cuvinte o concepție diferită a picioarelor, a brațelor, a tortului și a capului – de concepția acestei mărci și a figurinei pe care aceasta o reprezintă. Astfel, potrivit camerei de recurs, marca menționată nu conferă intervenientei dreptul de a interzice terților sau concurenților săi să comercializeze jucării sau figurine de construcție încorporabile care, deși compatibile din punct de vedere tehnic cu sistemele sale de construcții, au o formă diferită de cea înregistrată (Hotărârea din 14 septembrie 2010, Lego Juris/OAPI, C‑48/09 P, EU:C:2010:516, punctul 72). Eventuala compatibilitate a unei figurine de jucărie cu orice sistem de blocuri de construcție nu poate, în orice caz, să fie monopolizată în sensul dreptului mărcilor. În sfârșit, camera de recurs a subliniat din nou că, așa cum a invocat reclamanta argumentele sale pentru jocuri și jucării din clasa 28 deși lipseau explicații de fond pentru celelalte produse din clasele 9 și 25, libertatea de creație se aplică nu doar produselor în cauză din clasa 28, ci și mutatis mutandis celorlalte produse vizate din clasele 9 și 25. În consecință, aceasta a concluzionat că nu erau îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94.

153    Reclamanta susține în esență că toate caracteristicile vizibile ale figurinei (în special capul, torsul, brațele și picioarele), esențiale sau nu, sunt concepute în toate privințele astfel încât să asigure funcția tehnică a produsului, prin îmbinarea cu cărămizile de construcție și cu alte figurine ale intervenientei.

154    Este necesar să se amintească faptul că în principiu trebuie refuzată înregistrarea formelor în care toate caracteristicile esențiale sunt necesare obținerii unui rezultat tehnic al produsului (a se vedea punctul 119 de mai sus).

155    Trebuie subliniat de asemenea că, în conformitate cu jurisprudența citată la punctul 120 de mai sus, articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94 nu se poate aplica atunci când marca contestată privește o formă a produsului în care un element nefuncțional, precum un element ornamental sau fantezist, are un rol important (Hotărârea din 14 septembrie 2010, Lego Juris/OAPI, C‑48/09 P, EU:C:2010:516, punctul 72).

156    Astfel, articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94 nu se poate aplica atunci când există cel puțin o caracteristică esențială a formei care nu este necesară pentru obținerea unui rezultat tehnic, astfel încât marca contestată nu este constituită „exclusiv” din forma necesară obținerii unui rezultat tehnic (a se vedea punctele 121 și 122 de mai sus).

157    În speță, forma în cauză este, așadar, aptă să fie protejată ca marcă a Uniunii Europene dacă cel puțin una dintre caracteristicile sale esențiale nu decurge în mod direct din rezultatul tehnic al caracterului încorporabil sau modulabil al produsului avut în vedere ca figurină de construcție încorporabilă. Incidental, trebuie remarcat că rezultatele netehnice ale produsului avut în vedere ca figurină de jucărie sunt lipsite de relevanță la aplicarea articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94 și nu pot împiedica înregistrarea mărcii contestate.

158    Or, trebuie să se constate că forma cilindrică sau „de butoiaș” a capului figurinei în cauză nu decurge în mod direct din rezultatul tehnic al asamblării și suprapunerii unei figurine de construcție încorporabile în sistemul modular de construcție al intervenientei. Același lucru este valabil și pentru forma scurtă și dreptunghiulară a gâtului și pentru forma trapezoidală, plată și unghiulară a torsului, precum și pentru forma specifică a brațelor cu mâini și pentru cea a picioarelor cu labele picioarelor.

159    Astfel, caracteristicile ornamentale și fanteziste menționate la punctele 51-54 din decizia atacată (a se vedea punctele 64 și 78 de mai sus) și enumerate la punctul 158 de mai sus rezultă din libertatea creatorului figurinei de jucărie și al figurinei de construcție încorporabilă. Cu toate că prezența unor trăsături umane și a unor dispozitive de asamblare este în mod fundamental necesară ca urmare a dublei funcționalități a produsului, există o mare libertate în ceea ce privește configurația acestor elemente.

160    Prin urmare, camera de recurs a considerat în mod întemeiat, la punctele 53 și 84 din decizia atacată, în esență că aceste caracteristici esențiale, având în vedere natura lor ornamentală și fantezistă, pot fi modificate și configurate în principiu cu o mare libertate de creație.

161    În această privință, este nefondată și trebuie înlăturată afirmația reclamantei potrivit căreia „nicio caracteristică a mărcii contestate și cu atât mai puțin o caracteristică esențială a acesteia, dar nici marca contestată în ansamblul său nu conține elemente ornamentale sau fanteziste care să depășească funcționalitatea descrisă”. Astfel, caracteristicile esențiale enumerate la punctul 158 de mai sus constituie astfel de elemente ornamentale și fanteziste.

162    Rezultă că, deși finalitatea tehnică legată de caracterul încorporabil și modulabil este obținută prin caracteristici esențiale (enumerate la punctul 146 de mai sus), există și alte caracteristici esențiale (enumerate la punctul 158 de mai sus) care nu sunt necesare pentru obținerea unei finalități tehnice.

163    Astfel cum a constatat în mod întemeiat camera de recurs la punctul 81 din decizia atacată, fascicula brevetului german DE 28 36 971 C2, depusă de reclamantă în anexa BDR 9, nu poate conduce la un alt rezultat. Desigur, în măsura în care camera de recurs a constatat că din acest brevet reiese că numai picioarele figurinei au o funcționalitate tehnică, întrucât brevetul menționat nu privea alte caracteristici ale mărcii contestate, trebuie să se aprecieze că o asemenea constatare nu poate fi, în sine, extrapolată pentru a nega o funcționalitate tehnică în cazul altor caracteristici. În mod riguros, dat fiind că brevetul în discuție nu privește decât picioarele, acesta nu poate da naștere niciunei concluzii, nici într‑un sens, nici în celălalt, cu privire la celelalte caracteristici ale formei în cauză.

164    Este adevărat însă că fasciculul brevetului german DE 28 36 971 C2 demonstrează un rezultat tehnic numai pentru elementele piciorului figurinei în cauză, dar nu și pentru celelalte caracteristici esențiale ale mărcii contestate. Astfel, acest brevet privește partea posterioară a picioarelor și părțile cu scobituri cu care sunt prevăzute picioarele și vizează deci numai această caracteristică esențială a mărcii respective. În ceea ce privește caracteristicile aspectului dat capului, torsului, brațelor și picioarelor figurinei, brevetul menționat nu conține nicio indicație cu privire la un eventual rezultat tehnic.

165    Aprecierea camerei de recurs nu contravine nici interesului care stă la baza articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94, care este acela de a evita ca dreptul mărcilor să ajungă să confere unei întreprinderi monopolul asupra soluțiilor tehnice sau a caracteristicilor utilitare ale unui produs (a se vedea punctul 101 de mai sus). Camera de recurs a luat în considerare în mod corespunzător acest interes la punctul 84 din decizia atacată (a se vedea punctul 160 de mai sus). Marca contestată nu face imposibilă pentru concurenți introducerea pe piață a figurinelor care prezintă caracteristici tipice pentru această categorie de jucării. Ea nu împiedică nici distribuirea de figurine cu un design diferit, compatibile cu sistemul de construcție modular al intervenientei. Astfel cum a arătat în esență camera de recurs la punctul 53 din aceeași decizie, există o mare libertate de creație pentru astfel de figurine.

166    În sfârșit, în ceea ce privește critica reclamantei potrivit căreia camera de recurs nu s‑a „aplecat deloc” asupra argumentației formulate și nici asupra probelor pe care le‑a depus, mai întâi, trebuie arătat că faptul că camera de recurs nu a urmat punctul de vedere al reclamantei nu înseamnă că nu a ținut seama de argumentația ei și nici că nu a examinat probele depuse de ea. La punctul 80 și următoarele din decizia atacată, camera de recurs a examinat în mod expres expunerea reclamantei, exemplele prezentate, precum și fascicula brevetului german DE 28 36 971 C2.

167    În plus, trebuie amintit că camera de recurs, la punctul 7 din decizia atacată, a redat pe scurt argumentele reclamantei cu privire la prezentul motiv, iar la punctul 38 din aceeași decizie, a identificat probele depuse de aceasta. Rezultă că aceste argumente și probe au fost luate în considerare de camera de recurs în cadrul aprecierii sale [a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 iunie 2022, bet‑at‑home.com Entertainment/EUIPO (bet‑at‑home), T‑640/21, nepublicată, EU:T:2022:408, punctul 26 și jurisprudența citată].

168    În această privință, trebuie amintit de asemenea că organele EUIPO nu sunt obligate să adopte o poziție cu privire la toate argumentele invocate de părți. Este suficient să expună situația de fapt și considerațiile juridice care au o importanță esențială în economia deciziei pe care o pronunță. Rezultă că faptul că o cameră de recurs nu a reluat toate argumentele formulate de o parte sau nu a răspuns la fiecare dintre aceste argumente nu permite în sine să se tragă concluzia că respectiva cameră de recurs ar fi refuzat să le ia în considerare. Altfel spus, motivarea poate fi implicită, cu condiția ca ea să permită persoanelor interesate să ia cunoștință de motivele pentru care a fost adoptată decizia camerei de recurs, iar instanței competente, să dispună de elemente suficiente pentru a‑și exercita controlul (a se vedea Hotărârea din 29 iunie 2022, bet‑at‑home.com, T‑640/21, nepublicată, EU:T:2022:408, punctul 21 și jurisprudența citată). Aceasta este și situația în speță.

169    Prin urmare, constatarea că există cel puțin o caracteristică esențială a produsului care nu este necesară pentru obținerea unui rezultat tehnic nu a fost răsturnată de reclamantă, căreia îi revine sarcina probei în prezenta procedură de declarare a nulității (a se vedea punctul 26 de mai sus).

170    Date fiind principiile enunțate la punctele 155 și 156 de mai sus, această constatare este suficientă pentru a înlătura aplicarea articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94.

171    Trebuie concluzionat că, în pofida erorilor de apreciere constatate la punctele 136 și 148 de mai sus, care, având în vedere cele ce precedă, nu afectează legalitatea deciziei atacate, camera de recurs a confirmat în mod întemeiat faptul că marca contestată este în drept să fie înregistrată în lumina dispozițiilor articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94.

172    Al doilea motiv trebuie, așadar, să fie respins ca nefondat.

173    Rezultă că decizia atacată nu este viciată de niciun motiv de anulare sau de modificare.

174    Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, acțiunea trebuie respinsă în totalitate.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

175    Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.

176    Întrucât reclamanta a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, conform concluziilor EUIPO și ale intervenientei.

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera a șasea)

declară și hotărăște:

1)      Respinge acțiunea.

2)      Obligă BB Services GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

Costeira Kancheva Tichy‑Fisslberger

Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 6 decembrie 2023.

Semnături

Cuprins

Istoricul cauzei

Concluziile păr ților

În drept

Cu privire la concluziile de declarare a nulită ții mărcii contestate

Cu privire la admisibilitate

Cu privire la admisibilitatea ac țiunii în ceea ce privește produsele din clasele 9 și 25

Cu privire la trimiterea globală a reclamantei la înscrisurile sale depuse la EUIPO

Cu privire la fond

Cu privire la primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Regulamentul nr. 40/94

– Cu privire la stabilirea naturii produsului

– Cu privire la determinarea caracteristicilor esențiale ale semnului

– Cu privire la chestiunea formei impuse sau nu chiar de natura produsului

Cu privire la al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94

– Cu privire la determinarea funcționalității produsului

– Cu privire la determinarea caracteristicilor esențiale ale semnului

– Cu privire la problema formei necesare sau nu pentru obținerea unui rezultat tehnic

Cu privire la cheltuielile de judecată

*      Limba de procedură: germana.