Language of document : ECLI:EU:T:2019:876

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a șaptea)

19 decembrie 2019(*)

„FEGA și FEADR – Cheltuieli excluse de la finanțare – Termene aplicabile între mai multe vizite ale autorităților naționale de control– Anunțarea controalelor la fața locului – Preaviz implicit – Articolele 25 și 26 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 – Corecție financiară forfetară”

În cauza T‑509/18,

Republica Cehă, reprezentată de M. Smolek, de J. Pavliš, de O. Serdula și de J. Vláčil, în calitate de agenți,

reclamantă,

împotriva

Comisiei Europene, reprezentată de A. Lewis, de A. Sauka și de K. Walkerová, în calitate de agenți,

pârâtă,

având ca obiect o cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/873 a Comisiei din 13 iunie 2018 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO 2018, L 152, p. 29), în măsura în care aceasta exclude plățile efectuate de Republica Cehă în cadrul FEADR în cuantum de 151 116,65 euro.

TRIBUNALUL (Camera a șaptea),

compus din doamna V. Tomljenović, președintă, doamna A. Marcoulli și domnul A. Kornezov (raportor), judecători,

grefier: doamna R. Ūkelytė, administratoare,

având în vedere faza scrisă a procedurii și în urma ședinței din 3 octombrie 2019,

pronunță prezenta

Hotărâre

 Istoricul cauzei

1        Ancheta aflată la originea prezentului litigiu a fost efectuată de Comisia Europeană între 23 și 27 noiembrie 2015. Înregistrată cu numărul RD 2/2015/023/CZ, aceasta privea punerea în aplicare de către Republica Cehă a programului de dezvoltare rurală FEADR Axe 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață) în ceea ce privea sistemul de gestiune și de control utilizat în Republica Cehă, în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală de agromediu sau care urmăresc remedierea unor deficiențe naturale. Aceasta urma unei anchete anterioare a Comisiei efectuate în 2011 în Republica Cehă, cu referința RD 2/2011/013/CZ.

2        În temeiul Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO 2013, L 347, p. 549, rectificare în JO 2016, L 130, p. 6) și al Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control, măsurile de dezvoltare rurală și ecocondiționalitatea (JO 2014, L 227, p. 69), cu modificările ulterioare, Comisia a comunicat Republicii Cehe observațiile sale referitoare la ancheta efectuată în anul 2015, prin scrisoarea din 16 februarie 2016, în care Comisia sublinia în special că controalele la fața locului realizate de diferitele servicii ale statului membru la același beneficiar trebuiau să fie coordonate astfel încât intervalul dintre diferitele vizite la fața locului la același beneficiar să fie scurtat și să nu depășească, în orice caz, maximum 14 zile, acest termen fiind redus la 48 de ore în ceea ce privește în special controalele la fața locului referitoare la cererile de ajutor pentru animale sau la cererile de plată în cadrul măsurilor de sprijin legate de animale (denumite în continuare „cereri de ajutor pentru animale”), astfel cum este prevăzut la articolul 4 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a ecocondiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală (JO 2011, L 25, p. 8), în vigoare la momentul respectiv. Republica Cehă a răspuns la 14 aprilie 2016, ulterior Comisia a transmis din nou remarcile sale Republicii Cehe la 18 mai 2016.

3        La 21 iunie 2016 a avut loc o reuniune bilaterală, al cărei proces‑verbal a fost comunicat de Comisie Republicii Cehe la 22 iulie 2016. Aceasta din urmă a formulat observații în această privință, transmise Comisiei la 22 septembrie 2016, prin care o informa printre altele de faptul că, în pofida dezacordului său, a adoptat, începând cu 8 august 2016, o nouă instrucțiune metodologică conformă cu pretențiile Comisiei.

4        Între Comisie și Republica Cehă a avut loc ulterior un schimb bogat de corespondență, în urma căruia Comisia a decis să efectueze o anchetă suplimentară (denumită în continuare „ancheta suplimentară”), aspect cu privire la care a informat Republica Cehă la 13 octombrie 2017. Ancheta suplimentară a avut loc între 30 octombrie și 3 noiembrie 2017.

5        În urma anchetei suplimentare, Comisia, prin scrisoarea din 14 martie 2018, a transmis Republicii Cehe comunicarea oficială prevăzută la articolul 34 alineatul (3) al treilea paragraf și la articolul 40 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 din 6 august 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, normele referitoare la controale, valorile mobiliare și transparența (JO 2014, L 255, p. 59, rectificare în JO 2015, L 114, p. 25) (denumită în continuare „comunicarea oficială”). Aceasta confirma poziția exprimată anterior potrivit căreia, atunci când autoritățile cehe efectuau mai multe controale la fața locului la același beneficiar, primul control trebuia să fie considerat un „preaviz implicit” al următoarelor controale, astfel încât acestea din urmă trebuiau să intervină cel târziu în următoarele 14 zile sau chiar în următoarele 48 de ore în cazul cererilor de ajutor pentru animale, astfel cum este prevăzut la articolul 4 alineatul (7) din Regulamentul nr. 65/2011 și la articolul 25 din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014. Nerespectarea acestei reguli ar fi constituit o deficiență într‑un control‑cheie. Cu toate acestea, Comisia nu propunea o corecție financiară pentru anii 2014 și 2015, pentru motivul că, în această perioadă, autoritățile cehe au putut să mențină o încredere legitimă în ceea ce privește conformitatea regimului național cu dreptul Uniunii Europene. În schimb, în ceea ce privește anul 2016, aceasta a evaluat riscul pentru fondurile Uniunii la 151 116,65 euro, prin aplicarea unei corecții financiare forfetare de 5 %, ca urmare a unei deficiențe într‑un control‑cheie (a se vedea pagina 2 din comunicarea oficială).

6        La 24 aprilie 2018, Republica Cehă a formulat o cerere de conciliere, respinsă ca inadmisibilă de organul de conciliere pentru motivul că suma în cauză nu depășea un milion de euro și că Republica Cehă nu demonstrase că era vorba despre o problemă de principiu referitoare la aplicarea reglementării Uniunii.

7        La 13 iunie 2018, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/873 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO 2018, L 152, p. 29, denumită în continuare „decizia atacată”).

8        În temeiul deciziei atacate, Comisia a exclus printre altele de la finanțarea de către Uniune, în ceea ce privește Republica Cehă, un cuantum total de 151 116,65 euro, în ceea ce privește măsurile care țin de sistemul integrat de administrare și control (IACS), în cadrul programului de dezvoltare rurală FEADR (2014-2020), și care a determinat unele plăți în cadrul exercițiilor financiare 2017 și 2018.

 Procedura și concluziile părților

9        Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 24 august 2018, Republica Cehă a introdus prezenta acțiune.

10      Memoriul în apărare a fost depus la grefa Tribunalului la 29 noiembrie 2018. Un corrigendum a fost prezentat la 23 ianuarie 2019.

11      Pledoariile părților și răspunsurile acestora la întrebările adresate de Tribunal au fost ascultate în ședința din 3 octombrie 2019.

12      Republica Cehă solicită Tribunalului:

–        anularea deciziei atacate în măsura în care, prin aceasta, Comisia a exclus de la finanțarea de către Uniune un cuantum de 151 116,65 euro cu titlu de cheltuieli efectuate de ea;

–        obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

13      Comisia solicită Tribunalului:

–        respingerea acțiunii;

–        obligarea Republicii Cehe la plata cheltuielilor de judecată.

 În drept

14      În susținerea acțiunii sale, Republica Cehă invocă trei motive, întemeiate pe încălcarea, în primul rând, a articolului 52 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1306/2013, în al doilea rând, a principiului protecției încrederii legitime și, în al treilea rând, a articolului 52 alineatele (1) și (2) din Regulamentul nr. 1306/2013 în ceea ce privește cuantumul corecției financiare stabilit de Comisie.

15      În ceea ce privește primul motiv, Republica Cehă amintește că, potrivit articolului 52 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1306/2013, Comisia nu poate exclude unele cuantumuri de la finanțarea de către Uniune decât cu condiția ca cheltuielile corespunzătoare să nu fi fost efectuate în conformitate cu dreptul acesteia din urmă. În esență, aceasta consideră că Comisia a arătat în mod eronat că un prim control la fața locului reprezenta „preaviz implicit” al controalelor viitoare și că, în consecință, acestea din urmă trebuiau să fie întotdeauna efectuate în termenele de preaviz prevăzute la articolul 25 din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014, și anume 14 zile sau 48 de ore, după caz.

16      Comisia solicită respingerea motivului.

17      Cu titlu introductiv, trebuie să se arate că, astfel cum amintește Comisia în memoriul în apărare și astfel cum a arătat în comunicarea oficială, Regulamentul nr. 65/2011 a fost abrogat la 1 ianuarie 2015. În consecință, Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014 s‑a aplicat începând cu anul de cerere 2015. În această privință, este necesar să se precizeze că, în speță, doar anul de cerere 2016 este în litigiu întrucât, în ceea ce privește anii de cerere 2014 și 2015, Comisia nu a efectuat corecții financiare (a se vedea punctul 5 de mai sus). Este necesar, prin urmare, să se examineze prezentul litigiu în lumina dispozițiilor relevante ale Regulamentului de punere în aplicare nr. 809/2014.

18      Trebuie amintit în plus că, în materie de închidere a conturilor fondurilor agricole, deciziile sunt luate în temeiul unui raport de sinteză, precum și al unei corespondențe între Comisie și statul membru în cauză. În aceste condiții, motivarea unor asemenea decizii trebuie considerată suficientă din moment ce statul destinatar a fost asociat îndeaproape la procesul de elaborare a deciziilor menționate și cunoștea motivele pentru care Comisia aprecia că suma în litigiu nu trebuia suportată din fondurile Uniunii (a se vedea Hotărârea din 21 martie 2002, Spania/Comisia, C‑130/99, EU:C:2002:192, punctul 126 și jurisprudența citată, Hotărârea din 14 aprilie 2005, Portugalia/Comisia, C‑335/03, EU:C:2005:231, punctul 84). Legalitatea deciziei atacate trebuie, așadar, examinată în lumina conținutului, în special, al comunicării oficiale.

19      În speță, din aceasta reiese că, potrivit Comisiei, cheltuielile din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru anul de cerere 2016 nu au fost efectuate în Republica Cehă în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014, motiv pentru care Comisia a impus, în temeiul articolului 52 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1306/2013, corecția financiară forfetară care face obiectul prezentului litigiu.

20      În această privință, trebuie amintit că articolul 52 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1306/2013 prevede printre altele că, atunci când cheltuielile aferente FEADR nu au fost efectuate în conformitate cu dreptul Uniunii, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește cuantumurile care se exclud de la finanțarea din partea Uniunii.

21      Intitulat „Anunțarea controalelor la fața locului”, articolul 25 din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014, a cărui încălcare este imputată, în speță, autorităților cehe, prevede, la rândul său, că „[c]ontroalele la fața locului pot fi anunțate cu condiția ca acest lucru să nu aducă atingere scopului sau eficacității acestora” și că „[o]rice preaviz este strict limitat la perioada minimă necesară și nu depășește 14 zile” sau 48 de ore în ceea ce privește preavizul controalelor la fața locului referitoare la cererile de ajutor pentru animale, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător.

22      În ceea ce privește calendarul controalelor la fața locului, acesta este reglementat de articolul 26 din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014, care precizează la alineatul (2) că, „[î]n scopul măsurilor de dezvoltare rurală care intră în sfera de aplicare a sistemului integrat, controalele la fața locului sunt repartizate pe parcursul întregului an pe baza unei analize a riscurilor prezentate de diferitele angajamente din cadrul fiecărei măsuri”. Potrivit alineatului (4) al articolului menționat, în cazul în care respectarea anumitor criterii, angajamente și a altor obligații poate fi verificată numai pe parcursul unei anumite perioade, controalele la fața locului pot determina vizite suplimentare la o dată ulterioară. Într‑un astfel de caz, controalele la fața locului sunt coordonate astfel încât să limiteze la minimul necesar numărul și durata unor astfel de vizite la un beneficiar. Ultimul paragraf al aceluiași alineat prevede că, „[d]acă sunt necesare vizite suplimentare, în cazul fiecărei vizite suplimentare se aplică articolul 25”.

23      În speță, primo, nu se contestă faptul că toate controalele efectuate de autoritățile cehe, luate separat, au fost efectuate fie fără preaviz, fie cu un preaviz dat în termenele prevăzute la articolul 25 din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014.

24      Secundo, din dosar reiese că Republica Cehă a decis să instituie un sistem de control „orizontal” care să permită controlul simultan din partea mai multor autorități de control al mai multor tipuri de ajutor și al mai multor condiții de eligibilitate sau de ecocondiționalitate, mai degrabă decât controlul „vertical” al unei singure măsuri. Or, Comisia nu contestă conformitatea unui astfel de sistem de control cu dreptul Uniunii și admite, prin urmare – ceea ce a confirmat în cadrul ședinței –, că faptul de a delega sarcinile de control unei pluralități de organe nu este contrar dreptului Uniunii.

25      Tertio și în consecință, Comisia nu contestă nici faptul că, într‑un astfel de sistem de control, același beneficiar poate face obiectul mai multor controale din partea diferitor autorități naționale.

26      Cu toate acestea, potrivit Comisiei, într‑un astfel de sistem de control, prima vizită trebuie considerată ca reprezentând „preaviz implicit” al vizitelor ulterioare la același beneficiar, astfel încât toate acestea din urmă trebuie să fie efectuate în termenele de preaviz prevăzute la articolul 25 din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014. Astfel, după cum a arătat în ședință, Comisia consideră că o primă vizită „are aceleași consecințe” ca un preaviz în sensul articolului menționat, astfel încât termenele care sunt prevăzute la acest articol trebuie considerate ca fiind maximele aplicabile inclusiv în lipsa unui preaviz. Potrivit Comisiei, articolul 25 din regulamentul respectiv ar fi, așadar, aplicabil prin analogie în lipsa unui preaviz, așa cum aceasta a arătat în răspuns la o întrebare a Tribunalului. În consecință, potrivit Comisiei, în cazul unei pluralități de controale, prin faptul că nu au fost efectuate toate în termenele de preaviz prevăzute la articolul 25 din regulamentul menționat, adică prin faptul că a permis ca perioada dintre primul și ultimul control să depășească 14 zile sau 48 de ore în ceea ce privește controalele la fața locului referitoare la cererile de ajutor pentru animale, Republica Cehă ar fi încălcat această dispoziție.

27      Tribunalul amintește în această privință că, potrivit unei jurisprudențe constante, în vederea interpretării unei dispoziții de drept al Uniunii, trebuie să se țină seama nu numai de formularea acesteia, ci și de contextul ei și de obiectivele urmărite de reglementarea din care face parte această dispoziție (Hotărârea din 9 martie 2017, Polonia/Comisia, C‑105/16 P, nepublicată, EU:C:2017:191, punctul 38, Hotărârea din 7 august 2018, Ministru kabinets, C‑120/17, EU:C:2018:638, punctul 35, și Hotărârea din 15 mai 2019, Grecia/Comisia, C‑341/17 P, EU:C:2019:409, punctul 46).

28      În primul rând, în ceea ce privește modul de redactare a articolului 25 din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014, trebuie să se constate că această dispoziție nu prevede că un prim control la fața locului trebuie considerat ca fiind un „preaviz” al controalelor viitoare. Aceasta nu prevede nici că, în cazul unei pluralități de controale, toate acestea trebuie efectuate în intervalul de 14 zile de la data primului control sau, după caz, de 48 de ore în ceea ce privește cererile de ajutor pentru animale. Nicio altă dispoziție din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014 nu cuprinde o astfel de regulă, astfel cum arată în mod întemeiat Republica Cehă.

29      În ceea ce privește argumentul Comisiei referitor la posibilitatea de a recurge la o aplicare prin analogie a articolului 25 din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014, trebuie arătat că acest articol reglementează posibilitatea de a da un „preaviz” înainte de a efectua un control la fața locului. Astfel cum arată Republica Cehă, termenul „preaviz” înseamnă că beneficiarul care va face obiectul controlului este avertizat în prealabil cu privire la acesta. Așadar, un preaviz intervine anterior datei concrete a controlului, astfel cum atestă în mod clar modul de redactare a acestei dispoziții, potrivit căruia „[c]ontroalele la fața locului pot fi anunțate”. În plus, în mod normal, preavizul trebuie să indice beneficiarului data controlului și elementele care fac obiectul acestuia pentru a asigura cooperarea prealabilă din partea beneficiarului respectiv, atunci când o astfel de cooperare este necesară pentru a garanta eficacitatea controlului (a se vedea de asemenea punctele 37 și 38 de mai jos). Or, simplul fapt de a fi făcut obiectul unui prim control nu informează, ca atare, beneficiarul că va face obiectul unor controale suplimentare, un singur control putând fi, după caz, suficient, și nici cu privire la data exactă a controalelor ulterioare, nici a elementelor care trebuie verificate la momentul survenirii lor. Prin urmare și presupunând chiar că un preaviz poate fi „implicit”, un prim control nu poate fi asimilat în mod automat unui „preaviz implicit” care poate determina curgerea termenelor prevăzute la același articol 25.

30      În plus, aplicarea prin analogie a articolului 25 din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014 în sensul că toate controalele ulterioare trebuie să fie efectuate în intervalul de 14 zile, respectiv de 48 de ore în ceea ce privește cererile de ajutor pentru animale, astfel cum este preconizată de Comisie, este dezmințită expressis verbis de articolul 26 alineatul (4) in fine din acest regulament, potrivit căruia, dacă sunt necesare vizite suplimentare, „în cazul fiecărei vizite suplimentare se aplică” articolul 25. Prin urmare, presupunând chiar că un prim control la fața locului ar reprezenta „preaviz implicit”, un astfel de preaviz, inclusiv termenul care îi este aplicabil, ar privi, astfel cum arată Comisia, numai fiecare vizită suplimentară, iar nu toate vizitele de acest tip, astfel încât toate controalele ar trebui să fie efectuate în termenele prevăzute la articolul 25 din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014. Prin urmare, aplicarea prin analogie a acestui articol, invocată de Comisie, nu este întemeiată.

31      În al doilea rând, în ceea ce privește contextul în care se înscrie articolul 25 din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014 și economia acestui regulament, trebuie arătat că dispoziția care reglementează calendarul controalelor la fața locului este articolul 26 din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014, care prevede la alineatul (2) că, în scopul măsurilor de dezvoltare rurală care intră în sfera de aplicare a sistemului integrat, controalele la fața locului sunt repartizate pe parcursul întregului an pe baza unei analize a riscurilor prezentate de diferitele angajamente luate în cadrul fiecărei măsuri. Autoritățile naționale de control sunt astfel autorizate să stabilească momentele anului care permit cel mai bine realizarea controalelor respective și eficacitatea acestora. Astfel, în funcție de natura elementelor care trebuie controlate sau de ciclul agricol în cauză, o vizită la fața locului ar putea să nu fie posibilă sau eficace decât într‑o anumită perioadă a anului. Chiar acesta este motivul pentru care articolul 26 alineatul (4) din regulamentul menționat autorizează în mod expres vizite suplimentare la o dată ulterioară.

32      În această privință, trebuie arătat că Republica Cehă a prezentat, ca anexa A 9 la cererea introductivă, un tabel detaliat care rezumă perioadele optime pentru a efectua controalele la fața locului în funcție de natura elementelor care trebuie controlate și de ciclul agricol în cauză, din care reiese că, într‑adevăr, eficacitatea mai multor controale nu poate fi garantată decât prin efectuarea lor într‑o anumită perioadă a anului, uneori la câteva luni de la perioada optimă pentru controlul unui alt element care poate face obiectul unui control la același beneficiar. Fiind întrebată cu privire la acest aspect în cadrul ședinței, Comisia a confirmat că nu contestă exactitatea acestor date.

33      Trebuie să se concluzioneze că teza Comisiei potrivit căreia diferitele controale trebuie să fie efectuate toate în termenele de preaviz prevăzute la articolul 25 din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014, și anume 14 zile și, respectiv, 48 de ore, primul control fiind un „preaviz implicit” al controalelor viitoare, este contrară deopotrivă contextului în care se înscrie articolul 25 și economiei acestui regulament.

34      În al treilea rând, obiectivul care stă la baza articolului 25 din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014 susține această concluzie. Astfel, trebuie subliniat în această privință că, în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) din același regulament, controalele la fața locului trebuie efectuate astfel încât să se asigure o verificare eficientă a elementelor care fac obiectul controlului. Astfel, un preaviz nu trebuie să existe decât dacă nu riscă să compromită controalele la fața locului [considerentul (27) al regulamentului menționat] și „cu condiția ca acest lucru să nu aducă atingere scopului și eficacității [controalelor]” (articolul 25 primul paragraf din regulamentul menționat). Prin urmare, aceste dispoziții au ca obiectiv să asigure eficacitatea controalelor, privilegiind efectul de surpriză prin realizarea de controale inopinate (fără preaviz) sau, atunci când este necesar, cu un preaviz, însă destul de scurt (14 zile sau 48 de ore pentru cererile de ajutor pentru animale).

35      Or, trebuie arătat, asemenea Republicii Cehe, că simplul fapt că același beneficiar face obiectul mai multor controale din partea diferitor autorități în diferite momente ale anului și, prin urmare, nu neapărat prin includerea tuturor controalelor în termenele de preaviz prevăzute la articolul 25 din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014 nu este de natură să repună în discuție, ca atare, eficacitatea controalelor.

36      Astfel, pe de o parte, beneficiarul care a făcut obiectul unui prim control nu poate fi sigur, în lipsa unui preaviz explicit, că va face în mod necesar obiectul altor controale din partea autorităților în cauză și nici, a fortiori, la ce dată precisă și ce elemente vor fi verificate ulterior. Un astfel de prim control nu elimină, așadar, în mod necesar efectul de surpriză urmărit de dispozițiile citate la punctul 34 de mai sus. În realitate, astfel cum a subliniat Republica Cehă, interpretarea preconizată de Comisie ar putea avea efectul anormal de a înlătura orice efect de surpriză al controalelor care urmează, în măsura în care, dacă primul control ar trebui să fie întotdeauna privit ca fiind un preaviz implicit, beneficiarul ar avea atunci certitudinea că se anunță vizite suplimentare în următoarele 14 zile (sau în cele 48 de ore, după caz), permițându‑i astfel să se pregătească în acest scop.

37      Pe de altă parte, nici interpretarea preconizată de Comisie nu este aptă să garanteze efectul util al preavizului prevăzut la articolul 25 din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014. În această privință, părțile sunt de acord asupra faptului că un preaviz poate fi necesar în special atunci când cooperarea prealabilă din partea beneficiarului este indispensabilă desfășurării eficiente a controalelor (de exemplu reunind animalele înaintea vizitei la fața locului). Or, dacă un prim control ar reprezenta un „preaviz implicit”, astfel cum susține Comisia, nu ar fi asigurată cooperarea prealabilă din partea beneficiarului, în măsura în care, întrucât acest presupus „preaviz” este „implicit”, beneficiarul nu ar ști la ce dată precisă și pentru ce alte elemente va fi controlat pentru a putea eventual coopera în prealabil cu autoritățile competente.

38      Desigur, nu se poate exclude ca, în funcție de experiența dobândită, un beneficiar să poată prevedea, în urma unui prim control, dacă, în ce moment și cu privire la ce aspect s‑ar putea aștepta să mai fie controlat. Cu toate acestea, în speță, Comisia nu reproșează Republicii Cehe că a efectuat controale la fața locului, în anumite cazuri concrete, astfel încât să le permită beneficiarilor să prevadă, cu certitudine, calendarul și obiectul controalelor ulterioare și să se pregătească în acest sens, aducând atingere astfel eficacității controalelor, și nici nu aduce, a fortiori, vreo demonstrație în această privință. Astfel, singura neconformitate cu dreptul Uniunii, în sensul articolului 52 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1306/2013, pentru care a fost impusă corecția forfetară contestată în prezenta cauză, astfel cum rezultă din comunicarea oficială și după cum Comisia a confirmat în cadrul ședinței, constă în faptul că Republica Cehă nu a efectuat toate controalele în intervalul stabilit de termenele de preaviz prevăzute la articolul 25 din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014.

39      Mai general, astfel cum s‑a precizat la punctul 31 de mai sus și după cum o recunoaște, de altfel, Comisia, este posibil ca, în măsura în care anumite controale nu pot fi efectuate decât într‑o anumită perioadă a anului, în funcție de natura elementelor care trebuie controlate sau de ciclul agricol în cauză, în conformitate cu articolul 26 alineatele (2) și (4) din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014, să nu se poată efectua toate controalele necesare simultan sau într‑un termen scurt. Efectuarea în mod imperativ a unor astfel de controale în termenele de preaviz prevăzute la articolul 25 din regulamentul menționat, așa cum preconizează Comisia, ar risca să dăuneze eficacității lor, în măsura în care perioada de control astfel determinată ar putea să nu fie propice pentru a efectua asemenea controale.

40      În al patrulea rând, trebuie subliniat că orice obligație impusă statelor membre care poate avea consecințe financiare pentru acestea trebuie să fie suficient de clară și de precisă pentru a le permite să înțeleagă conținutul acesteia și să i se conformeze. Astfel, potrivit unei jurisprudențe constante, principiul securității juridice, care face parte dintre principiile generale ale dreptului Uniunii, impune ca normele de drept să fie clare, precise și previzibile în privința efectelor lor, astfel încât persoanele interesate să se poată orienta în situații și în raporturi juridice care sunt guvernate de ordinea juridică a Uniunii (a se vedea Hotărârea din 5 mai 2015, Spania/Comisia, C‑147/13, EU:C:2015:299, punctul 79 și jurisprudența citată).

41      Or, în speță, obligația pe care Comisia urmărește să o impună statelor membre, și anume efectuarea tuturor controalelor pertinente în termenele de preaviz prevăzute la articolul 25 din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014, nu reiese din cadrul juridic aplicabil cu claritatea, precizia și previzibilitatea impuse în temeiul principiului securității juridice, pentru a permite statelor membre să înțeleagă conținutul său și să i se conformeze. Acest lucru este cu atât mai adevărat în ceea ce privește o dispoziție care prevede termene, întrucât acestea trebuie, prin definiție, să fie clar definite în prealabil, astfel încât atât statele membre, cât și beneficiarii fondurilor agricole să poată cunoaște fără ambiguitate domeniul de aplicare al dispoziției menționate.

42      Prin urmare, teza Comisiei potrivit căreia un prim control reprezintă un „preaviz implicit” și, prin urmare, toate controalele ulterioare trebuie să fie efectuate în cele 14 zile sau în cele 48 de ore în ceea ce privește cererile de ajutor pentru animale contravine atât modului de redactare și obiectivului articolului 25 din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014, cât și contextului în care se înscrie această dispoziție în economia regulamentului menționat și principiului securității juridice.

43      Rezultă că nu există o încălcare a articolului 25 din Regulamentul de punere în aplicare nr. 809/2014, care este singura încălcare a dreptului Uniunii, în sensul articolului 52 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1306/2013, invocată de Comisie ca motiv al corecției financiare pentru anul de cerere 2016 care face obiectul prezentului litigiu.

44      În consecință, fără a fi necesară examinarea celui de al doilea și a celui de al treilea motiv, trebuie să se admită primul motiv și, prin urmare, să se anuleze decizia atacată în măsura în care Comisia a exclus prin aceasta plățile efectuate de Republica Cehă în cadrul FEADR în cuantum de 151 116,65 euro.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

45      Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.

46      Întrucât Comisia a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, conform concluziilor Republicii Cehe.

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera a șaptea)

declară și hotărăște:

1)      Anulează Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/873 a Comisiei din 13 iunie 2018 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), în măsura în care Comisia Europeană a exclus plățile efectuate de Republica Cehă în cadrul FEADR în cuantum de 151 116,65 euro.

2)      Obligă Comisia la plata cheltuielilor de judecată.

Tomljenović

Marcoulli

Kornezov

Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 19 decembrie 2019.

Semnături


*      Limba de procedură: ceha.