Ediție provizorie
HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a treia extinsă)
8 mai 2024(*)
„Desen sau model industrial comunitar – Procedură de declarare a nulității – Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă un pantof – Desene sau modele industriale comunitare anterioare – Cauze de nulitate – Caracter individual – Articolul 25 alineatul (1) litera (b) și articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002”
În cauza T‑757/22,
Puma SE, cu sediul în Herzogenaurach (Germania), reprezentată de M. Schunke și P. Trieb, avocați,
reclamantă,
împotriva
Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), reprezentat de J. Ivanauskas, în calitate de agent,
pârât,
cealaltă parte din procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO fiind
Road Star Group, cu sediul în Nupaky (Republica Cehă),
TRIBUNALUL (Camera a treia extinsă),
compus din domnul F. Schalin (raportor), președinte, doamna P. Škvařilová‑Pelzl, domnul I. Nõmm, doamna G. Steinfatt și domnul D. Kukovec, judecători,
grefier: doamna A. Juhász‑Tóth, administratoare,
având în vedere faza scrisă a procedurii,
în urma ședinței din 18 octombrie 2023,
pronunță prezenta
Hotărâre
1 Prin acțiunea sa întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamanta, Puma SE, solicită anularea Deciziei Camerei a treia de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 21 septembrie 2022 (cauza R 1900/2021‑3) (denumită în continuare „decizia atacată”).
Istoricul litigiului
2 La 13 aprilie 2021, reclamanta a prezentat EUIPO o cerere de declarare a nulității desenului sau modelului industrial comunitar înregistrat în urma unei cereri depuse de Road Star Group la 23 august 2017 și care este reprezentat în imaginile următoare:
3 Produsul în care urmează să fie încorporat desenul sau modelul industrial contestat făcea parte din clasa 02.04 în sensul Aranjamentului de la Locarno din 8 octombrie 1968 privind clasificarea internațională a desenelor și modelelor industriale, cu modificările ulterioare, și corespundea următoarei descrieri: „Pantofi”.
4 Motivul invocat în susținerea cererii de declarare a nulității era cel prevăzut la articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO 2002, L 3, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 70) coroborat cu articolul 6 alineatul (1) din același regulament.
5 Cererea de declarare a nulității se întemeia pe lipsa caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat, în special în raport cu desenele sau modelele industriale anterioare și cu produsele reprezentate mai jos:
– desenul sau modelul industrial anterior nr. 1286116-0005 (denumit în continuare „D 1”):
– desenul sau modelul industrial anterior nr. 1286116-0006 (denumit în continuare „D 2”):
– desenul sau modelul industrial anterior nr. 1286116-0003 (denumit în continuare „D 3”):
– desenul sau modelul industrial anterior nr. 1286116-0002 (denumit în continuare „D 4”):
– desenul sau modelul industrial anterior nr. 1286116-0001 (denumit în continuare „D 5”):
– produsul „NRGY v2” al mărcii PUMA care figurează în catalogul „Run/Train/Fit A/W 2016” (denumit în continuare „D 6”):
– produsul „Mega NRGY Knit” prezentat pe internet pe un site de vânzare‑cumpărare online (denumit în continuare „D 7”):
6 La 24 septembrie 2021, divizia de anulare a respins cererea de declarare a nulității desenului sau modelului industrial contestat pentru motivul că acesta din urmă avea caracter individual.
7 La 12 noiembrie 2021, reclamanta a formulat o cale de atac la EUIPO împotriva deciziei diviziei de anulare.
8 Prin decizia atacată, camera de recurs a respins calea de atac. Primo, camera de recurs a considerat în esență că desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 7 au fost divulgate publicului în sensul articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002. Secundo, în ceea ce privește definiția utilizatorului avizat în sensul articolului 6 din Regulamentul nr. 6/2002, aceasta a considerat că utilizatorul avizat este o persoană care cumpără în mod obișnuit pantofi și care dă dovadă de un nivel de atenție relativ ridicat. Tertio, în ceea ce privește libertatea de creație, ea a arătat că autorul dispune de un grad ridicat de libertate în ceea ce privește fabricarea pantofilor și în special în ceea ce privește structura, forma, materialul, culoarea, motivele și elementele decorative. Quarto, în ceea ce privește impresia globală, aceasta a considerat că desenul sau modelul industrial contestat și desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 7 produceau o impresie globală diferită asupra utilizatorului avizat. Camera de recurs a concluzionat, așadar, că nu era necesar să se declare nul desenul sau modelul industrial contestat în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 6 alineatul (1) din același regulament.
Concluziile părților
9 Reclamanta solicită Tribunalului:
– anularea deciziei atacate și declararea nulității desenului sau modelului industrial contestat;
– obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor aferente procedurii desfășurate în fața camerei de recurs.
10 EUIPO solicită Tribunalului:
– respingerea acțiunii;
– obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de acesta în cazul organizării unei ședințe.
În drept
Cu privire la stabilirea actului atacat
11 EUIPO susține că acțiunea este vădit nefondată în măsura în care, în cererea introductivă, prin intermediul primului capăt de cerere, reclamanta a solicitat anularea, pe de o parte, a unei decizii a camerei de recurs diferite de cea examinată efectiv în speță și, pe de altă parte, a unui alt desen sau model industrial decât cel în privința căruia a solicitat anularea în fața camerei de recurs.
12 În ședință, reclamanta a recunoscut că primul capăt de cerere al cererii introductive conținea o eroare. Cu toate acestea, în opinia sa, reiese în mod evident din conținutul cererii introductive că acțiunea și anularea solicitată vizează decizia atacată și desenul sau modelul industrial contestat.
13 În această privință, trebuie constatat, asemenea reclamantei, că din cererea introductivă reiese că eroarea constatată de EUIPO constituie o eroare materială și că acțiunea este într‑adevăr îndreptată împotriva deciziei atacate și împotriva desenului sau modelului industrial comunitar contestat, astfel cum reiese în mod specific din cuprinsul punctelor introductive ale cererii, în special din cuprinsul punctului 17 al acesteia, și, în general, din ansamblul argumentelor invocate de reclamantă, care permit, fără ambiguitate, identificarea lor. În consecință, este necesar să se respingă cererea EUIPO de respingere a acțiunii pentru acest motiv.
Cu privire la admisibilitatea primului capăt de cerere al reclamantei
14 Prin intermediul celui de al doilea aspect al primului capăt de cerere, reclamanta solicită Tribunalului să declare nul desenul sau modelul industrial contestat.
15 În această privință, trebuie să se considere că, prin această cerere, reclamanta a formulat, în temeiul articolului 61 alineatul (3) din Regulamentul nr. 6/2002, o cerere de modificare având ca obiect adoptarea de către Tribunal a deciziei pe care camera de recurs ar fi trebuit să o adopte [a se vedea în acest sens Hotărârea din 7 februarie 2018, Șölen Çikolata Gıda Sanayi ve Ticaret/EUIPO – Zaharieva (Ambalaj pentru cornete de înghețată), T‑794/16, nepublicată, EU:T:2018:70, punctul 84 și jurisprudența citată].
Cu privire la fond
16 Reclamanta invocă un motiv unic, întemeiat pe încălcarea articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 6 alineatul (1) din același regulament, întrucât, în esență, camera de recurs nu ar fi respectat sfera protecției desenelor sau modelelor industriale anterioare și ar fi conchis în mod eronat cu privire la caracterul individual al desenului sau modelului industrial contestat.
17 În temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, un desen sau model industrial comunitar poate fi declarat nul dacă nu îndeplinește condițiile stabilite la articolele 4-9 din regulamentul menționat, în special condițiile privind noutatea și caracterul individual.
18 Potrivit articolului 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, se consideră că un desen sau un model industrial comunitar înregistrat are caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat diferă de impresia produsă asupra unui asemenea utilizator de orice alt desen sau model industrial care a fost făcut public înainte de data de depunere a cererii de înregistrare.
19 Aprecierea caracterului individual al unui desen sau model industrial comunitar se efectuează în esență printr‑o examinare în patru etape. Această examinare constă, în primul rând, în a determina sectorul produselor în care urmează să fie încorporat desenul sau modelul industrial sau cărora urmează să li se aplice, în al doilea rând, în a determina utilizatorul avizat al produselor menționate potrivit finalității acestora și, cu privire la acest utilizator avizat, gradul de cunoaștere a stadiului anterior al tehnicii, precum și nivelul de atenție la similitudini și diferențe în compararea desenelor sau modelelor industriale, în al treilea rând, în a determina gradul de libertate a autorului în elaborarea desenului sau modelului industrial, a cărui influență asupra caracterului individual este invers proporțională, și, în al patrulea rând, ținând seama de acesta, rezultatul comparației, directă dacă este posibil, dintre impresiile globale pe care desenul sau modelul industrial contestat și orice desen sau model industrial anterior divulgat publicului, luat individual, le produc asupra utilizatorului avizat [a se vedea Hotărârea din 13 iunie 2019, Visi/one/EUIPO – EasyFix (Port‑afiș pentru vehicule), T‑74/18, EU:T:2019:417, punctul 66 și jurisprudența citată].
20 În lumina acestor principii trebuie analizat dacă, în speță, camera de recurs a putut considera în mod întemeiat că desenul sau modelul industrial contestat avea caracter individual.
Cu privire la divulgarea desenelor sau modelelor industriale anterioare, la utilizatorul avizat și la gradul de libertate a autorului
21 Mai întâi, în ceea ce privește divulgarea desenelor sau modelelor industriale anterioare, camera de recurs a considerat în esență, la punctul 18 din decizia atacată, că, pe de o parte, din elementele tipărite din baza de date a EUIPO „eSearch”, în ceea ce privește desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 5, și, pe de altă parte, din extrasele din cataloage și de pe o platformă de vânzare‑cumpărare online, în ceea ce privește desenele sau modelele industriale anterioare D 6 și D 7, reieșea că acestea au fost divulgate suficient pentru a fi luate în considerare în aprecierea validității desenului sau modelului industrial contestat.
22 În continuare, camera de recurs a constatat, la punctul 23 din decizia atacată, că desenul sau modelul industrial contestat urma să fie aplicat unor pantofi și că, în consecință, datorită interesului său pentru acestea, utilizatorul avizat ar da dovadă de un nivel relativ ridicat de atenție în utilizarea lor.
23 În sfârșit, la punctul 26 din decizia atacată, camera de recurs a considerat că gradul de libertate a autorului era ridicat în condițiile în care acesta nu era limitat decât în măsura în care pantofii trebuiau să respecte ergonomia picioarelor, să fie robuști, să permită menținerea unei posturi stabile și să fie confortabili și siguri pentru utilizator. Cu toate acestea, autorul ar fi liber să aleagă, printre altele, forma, materialul, culoarea, motivele și elementele decorative.
24 Este necesar să se confirme aceste concluzii ale camerei de recurs, care par exacte în raport cu elementele care figurează în dosarul cauzei și care, de altfel, nu sunt contestate de părți.
Cu privire la elementele relevante ale desenelor sau modelelor industriale în cauză
25 Reclamanta susține că desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 5 sunt înregistrate cu indicația „tălpi de pantofi” și că reprezentarea grafică a restului pantofului, care apare punctat în aceste desene sau modele industriale anterioare, este prezentă numai pentru a indica observatorului modul în care talpa va fi fixată de restul pantofului. În consecință, comparația dintre desenul sau modelul industrial contestat și desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 5 nu s‑ar putea face decât pe baza tălpilor pantofilor care constituie elementul esențial al acestora, întrucât, în caz contrar, protecția acestor elemente ar fi lipsită de efecte.
26 EUIPO contestă argumentele reclamantei.
27 În speță, reclamanta contestă faptul că, în cadrul comparării impresiilor globale ale desenelor sau modelelor industriale în cauză, carâmbul desenului sau modelului industrial contestat, pe de o parte, și elementele punctate prezente în desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 5, pe de altă parte, ar fi fost luate în considerare. Aceste două critici trebuie examinate succesiv pentru a stabili elementele pertinente care trebuie luate în considerare în cadrul comparației impresiilor globale ale desenelor sau modelelor industriale în cauză.
– Cu privire la elementele pertinente care trebuie luate în considerare în cadrul desenului sau modelului industrial contestat
28 Trebuie amintit că, în temeiul articolului 6 din Regulamentul nr. 6/2002, compararea impresiei globale produse de desene sau modele industriale în conflict trebuie efectuată în raport cu ansamblul aspectului fiecăruia dintre aceste desene sau modele industriale (Hotărârea din 28 octombrie 2021, Ferrari, C‑123/20, EU:C:2021:889, punctul 46).
29 Cu toate acestea, în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 6 din regulamentul menționat, compararea impresiilor globale produse de desenele sau modelele industriale în conflict trebuie să aibă la bază caracteristicile divulgate ale desenului sau modelului industrial contestat și trebuie să privească numai caracteristicile protejate ale acestui desen sau model industrial, fără a ține seama de caracteristicile, în special tehnice, excluse de la protecție [a se vedea în acest sens Hotărârea din 10 noiembrie 2021, Eternit/EUIPO – Eternit Österreich (Panou pentru construcții), T‑193/20, EU:T:2021:782, punctul 72 și jurisprudența citată].
30 În această privință, faptul că desenul sau modelul industrial anterior ar divulga elemente suplimentare care nu ar fi prezente în desenul sau modelul industrial contestat este lipsit de relevanță pentru compararea desenelor sau modelelor industriale în cauză [a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 iunie 2018, Haverkamp IP/EUIPO – Sissel (Motiv de suprafață de tipul unei plaje de pietre), T‑228/16, nepublicată, EU:T:2018:369, punctul 38, și Hotărârea din 10 noiembrie 2021, Panou pentru construcții, T‑193/20, EU:T:2021:782, punctul 82 și jurisprudența citată].
31 Astfel, pentru a face o comparație între desene sau modele industriale în conflict, trebuie să se determine care sunt elementele protejate efectiv de desenul sau modelul industrial contestat și care sunt, așadar, relevante în această privință (Hotărârea din 21 iunie 2018, Motiv de suprafață de tipul unei plaje de pietre, T‑228/16, nepublicată, EU:T:2018:369, punctul 37).
32 În speță, trebuie constatat că desenul sau modelul industrial contestat a fost înregistrat cu indicația „pantofi” și că acesta prezintă diferite imagini ale unui model complet de pantof, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 2 de mai sus.
33 Prin urmare, având în vedere jurisprudența citată la punctele 28-31 de mai sus, este necesar ca, în cadrul comparației dintre desenul sau modelul industrial contestat și desenele sau modelele industriale anterioare, să se ia în considerare toate elementele protejate efectiv de desenul sau modelul industrial contestat, care reprezintă un pantof întreg compus dintr‑o talpă și dintr‑un carâmb de pantof.
34 Comparația desenelor sau modelelor industriale în cauză nu se poate limita, așadar, la a compara numai aspectul tălpii desenului sau modelului industrial contestat cu talpa prezentă în desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 5, care este singura parte protejată acolo.
35 Reclamanta arată că o astfel de soluție are drept consecință repunerea în discuție a protecției ca desen sau model industrial numai a unei părți a unui produs. Cu toate acestea, trebuie arătat că examinarea cauzei de nulitate vizate la articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, spre deosebire de cea prevăzută la articolul 25 alineatul (1) litera (e) din același regulament sau spre deosebire de o procedură în contrafacere, nu se înscrie într‑o logică de protecție a unui drept anterior. Astfel, cauza de nulitate vizată la articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 constă doar în a stabili dacă desenul sau modelul industrial contestat îndeplinește condițiile de înregistrare prevăzute la articolele 4-9 din același regulament.
36 Or, a lua drept bază caracteristicile protejate ale desenului sau modelului industrial anterior, astfel cum ar dori reclamanta, în locul celor ale desenului sau modelului industrial contestat, ar însemna să se excludă din comparație elemente ale desenului sau modelului industrial contestat care sunt protejate. Aceasta ar avea drept consecință faptul de a nu verifica dacă desenul sau modelul industrial respectiv îndeplinește, în ansamblul său, condițiile de protecție, ceea ce ar contraveni, așadar, articolului 4 din Regulamentul nr. 6/2002.
37 Pe de altă parte, în ceea ce privește argumentul reclamantei potrivit căruia talpa ar fi elementul esențial al unui pantof, trebuie amintit că, potrivit jurisprudenței, nu este exclus ca, în compararea desenelor sau modelelor industriale, impresia globală produsă de fiecare dintre acestea să poată fi dominată de anumite caracteristici ale produselor sau ale părților produselor în cauză. Pentru a stabili dacă o anumită caracteristică domină un produs sau o parte a acestuia, este necesar să se evalueze influența mai mult sau mai puțin pronunțată pe care diferitele caracteristici ale produsului sau ale părții în cauză o exercită asupra aspectului acestui produs sau al acestei părți [a se vedea în acest sens Hotărârea din 25 octombrie 2013, Merlin și alții/OAPI – Dusyma (Jeux), T‑23/10, nepublicată, EU:T:2013:560, punctul 36].
38 Or, trebuie arătat, după exemplul EUIPO, că reclamanta nu a indicat de ce talpa ar trebui considerată elementul esențial al unui pantof, care ar putea constitui el singur temeiul comparației. De altfel, presupunând că, din punct de vedere pur tehnic, chiar astfel stau lucrurile, această constatare nu este relevantă în cadrul protecției unui desen sau model industrial din moment ce, spre deosebire de brevete, numai aspectul este protejat.
39 În speță, nu există niciun motiv să se considere că, din punct de vedere pur vizual, talpa constituie pentru utilizatorul avizat o caracteristică care ar fi predominantă în raport cu restul pantofului. Cel mult, talpa va prezenta tot atâta importanță ca și carâmbul în cadrul impresiei vizuale de ansamblu a pantofului.
40 Astfel, având în vedere jurisprudența citată la punctul 37 de mai sus, nu este necesar să se considere că impresia globală a desenelor sau modelelor industriale în cauză va fi dominată de aspectul tălpilor.
– Cu privire la elementele relevante care trebuie luate în considerare la desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 5
41 Orientările EUIPO privind examinarea cererilor de desene sau modele industriale comunitare înregistrate, deși nu au valoare obligatorie, constituie o sursă de referință cu privire la practica EUIPO în materie de desen sau model industrial [a se vedea prin analogie Hotărârea din 8 iunie 2022, Muschaweck/EUIPO – Conze (UM), T‑293/21, EU:T:2022:345, punctul 38]. În această privință, punctul 5.4 din orientările menționate, în versiunea aplicabilă la 31 martie 2023, prevede următoarele:
„Excluderile vizuale indică faptul că nu se solicită protecție și că înregistrarea nu a fost acordată pentru anumite elemente ale desenului sau modelului industrial indicat în reprezentare. Acestea indică, așadar, elementele pentru care nu este revendicată nicio protecție. Acest lucru se poate realiza [în special] prin excluderea prin linii punctate, estompare sau umbrire colorată a caracteristicilor desenului sau modelului industrial pentru care nu se solicită protecție […]”
42 În speță, desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 5 sunt înregistrate cu indicația de produs „tălpi de pantofi” și reproduc, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 5 de mai sus, aspectul unei tălpi de pantof, marcând, cu linii punctate, aspectul unui carâmb de pantof. Trebuie constatat că nu a fost revendicată nicio protecție pentru carâmbul care apare cu linii punctate.
43 Or, astfel cum reiese din jurisprudența citată la punctul 29 de mai sus, compararea impresiilor globale produse de desenele sau modelele industriale în conflict trebuie să aibă la bază caracteristicile divulgate și protejate ale desenului sau modelului industrial contestat, care cuprind aspectul unei tălpi și al unui carâmb de pantof.
44 Prin urmare, trebuie stabilit dacă aspectul carâmbului de pantof al desenelor sau modelelor industriale anterioare D 1-D 5 poate fi de asemenea luat în considerare în compararea impresiilor globale produse de desenele sau modelele industriale în conflict, în pofida faptului că nu este vorba despre caracteristici pentru care s‑a solicitat protecția.
45 În această privință, din considerentul (14) al Regulamentului nr. 6/2002 reiese că aprecierea caracterului individual al unui desen sau model industrial în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 6 din același regulament ar trebui să constea în a stabili dacă există o diferență clară între impresia globală pe care el o produce asupra unui utilizator avizat care îl privește și impresia produsă asupra aceluiași utilizator de totalitatea desenelor sau modelelor deja existente [Hotărârea din 16 iunie 2021, Davide Groppi/EUIPO – Viabizzuno (Lampă de masă), T‑187/20, EU:T:2021:363, punctul 25].
46 Astfel, în cadrul examinării cauzei de nulitate prevăzute la articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 6 din același regulament, desenul sau modelul industrial anterior are drept unică funcție dezvăluirea stadiului anterior al tehnicii. Acesta corespunde patrimoniului desenelor sau modelelor industriale aferente produsului în cauză care au fost divulgate la data depunerii cererii de înregistrare a desenului sau modelului industrial vizat. Or, apartenența unui desen sau model industrial anterior la patrimoniul menționat decurge din simpla divulgare a acestuia (a se vedea Hotărârea din 16 iunie 2021, Lampă de masă, T‑187/20, EU:T:2021:363, punctul 26 și jurisprudența citată).
47 Astfel, pentru a stabili dacă elementele unui desen sau model industrial anterior pot fi luate în considerare, nu este necesar să se ia în considerare obiectul protecției acestui desen sau model industrial, ci numai aspectul dacă aceste elemente au fost divulgate.
48 În această privință, articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 precizează că se consideră că un desen sau model industrial a fost divulgat publicului dacă a fost publicat ca urmare a înregistrării sau în alt mod ori a fost expus, utilizat în comerț sau divulgat publicului în orice alt mod înainte de data prevăzută la articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, cu excepția situațiilor în care aceste acțiuni nu ar fi putut deveni cunoscute, în cursul normal al afacerilor, grupurilor specializate din sectorul în cauză care funcționează în Uniunea Europeană.
49 În plus, pentru ca divulgarea către public a unui desen sau model industrial să determine divulgarea tuturor elementelor sale, este indispensabil ca acestea să apară în mod clar și precis cu ocazia acestei divulgări (a se vedea în acest sens Hotărârea din 28 octombrie 2021, Ferrari, C‑123/20, EU:C:2021:889, punctele 38 și 39).
50 În speță, reclamanta nu a contestat că elementele nerevendicate ale desenelor sau modelelor industriale anterioare D 1-D 5, și anume aspectul unui carâmb de pantof cu contur punctat, au fost de asemenea divulgate în același timp cu partea protejată a desenelor sau modelelor industriale menționate. În plus, trebuie remarcat că elementele nerevendicate ale desenelor sau modelelor industriale anterioare D 1-D 5 apar în mod suficient de clar și de precis pentru a putea percepe, fără eforturi de interpretare, aspectul unui carâmb de pantof și al diferitelor sale părți, cum ar fi, printre altele, ștaiful, șireturile sau chiar căputa.
51 Prin urmare, camera de recurs a considerat în mod întemeiat, la punctul 28 din decizia atacată, că elementele nerevendicate ale desenelor sau modelelor industriale anterioare D 1-D 5 puteau fi luate în considerare în aprecierea caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat.
Cu privire la impresia globală
52 Reclamanta susține, pe de o parte, că desenul sau modelul industrial contestat și desenele sau modelele industriale anterioare prezintă aceleași caracteristici la nivelul tălpii și, pe de altă parte, că caracteristicile tălpii intermediare ale desenului sau modelului industrial contestat sunt identice cu cele ale desenului sau modelului industrial anterior D 7.
53 Cu titlu subsidiar, reclamanta arată că o comparație a tuturor desenelor sau modelelor industriale în cauză nu este posibilă decât în raport cu desenele sau modelele industriale anterioare D 6 și D 7, care dau aceeași impresie globală ca și desenul sau modelul industrial contestat. În această privință, reclamanta contestă luarea în considerare, la punctul 38 din decizia atacată, a benzii lărgite la bază, care se formează orizontal, apoi se subțiază ajungând în partea din spate și care se regăsește în desenul sau modelul industrial anterior D 6, din moment ce este vorba despre o marcă a Uniunii Europene.
54 Pe de altă parte, reclamanta contestă aprecierea camerei de recurs potrivit căreia varietatea de motive pe care le prezintă desenul sau modelul industrial contestat ar produce o impresie globală distinctă. Astfel, această varietate de motive ar da impresia că pantoful este tricotat, care ar fi și impresia produsă de partea superioară a pantofului corespunzând desenului sau modelului industrial anterior D 7.
55 Reclamanta contestă de asemenea că desenul sau modelul industrial contestat ar diferi la nivelul configurației carâmbului. În această privință, nu ar exista diferențe semnificative la nivelul marginii între desenul sau modelul industrial contestat și desenul sau modelul industrial anterior D 6. În plus, reclamanta susține că ștaiful pentru toc din desenul sau modelul industrial contestat este impus de funcția sa tehnică, care este de a împiedica partea superioară a pantofului să cadă, și că nu este acoperit de protecția desenului sau modelului industrial comunitar conform articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002. În sfârșit, toate desenele sau modelele industriale în cauză ar cuprinde o bandă textilă fixată vertical la nivelul ștaifului pentru toc.
56 EUIPO contestă argumentele reclamantei.
57 Potrivit unei jurisprudențe constante, caracterul individual al unui desen sau model industrial rezultă dintr‑o impresie globală de diferență sau de lipsă a unui „déjà‑vu”, din punctul de vedere al utilizatorului avizat, în raport cu orice anterioritate în cadrul patrimoniului de desene sau modele industriale, fără a ține seama de diferențele care rămân insuficient de marcate pentru a afecta impresia globală respectivă, deși acestea depășesc detalii nesemnificative, însă având în vedere diferențe suficient de marcate pentru a crea impresii de ansamblu diferite [a se vedea Hotărârea din 16 februarie 2017, Antrax It/EUIPO – Vasco Group (Termosifoane pentru radiatoare), T‑828/14 și T‑829/14, EU:T:2017:87, punctul 53 și jurisprudența citată].
58 De asemenea, rezultă din jurisprudență că compararea impresiilor globale produse de desenele sau modelele industriale trebuie să fie sintetică și nu se poate limita la compararea analitică a unei enumerări de asemănări și de deosebiri [Hotărârea din 29 octombrie 2015, Roca Sanitario/OAPI – Villeroy & Boch (Robinet cu comandă unică), T‑334/14, nepublicată, EU:T:2015:817, punctul 58].
59 Pe de altă parte, din moment ce elementele verbale și figurative care figurează pe desenele sau modelele industriale în cauză sunt mărci sau semne distinctive aplicate pe produs pentru a indica proveniența sa, care nu au o funcție ornamentală sau decorativă și nu constituie caracteristici ale produsului care le conferă aspectul produselor în cauză, în sensul articolului 3 literele (a) și (b) din Regulamentul nr. 6/2002, aceste elemente sunt lipsite de pertinență în cadrul comparării impresiilor globale în vederea stabilirii caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat [a se vedea în acest sens Hotărârea din 10 noiembrie 2021, Sanford/EUIPO – Avery Zweckform (Etichete), T‑443/20, EU:T:2021:767, punctul 80].
60 Cu titlu introductiv, trebuie arătat că, astfel cum reiese din cuprinsul punctelor 34 și 51 de mai sus, este necesar să se ia în considerare elementele de renunțare prezente în desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 5 din moment ce acestea au fost divulgate și apar în mod clar și precis, iar compararea desenelor sau modelelor industriale în cauză nu se poate limita, contrar celor pretinse de reclamantă, la compararea tălpilor acestora.
61 În plus, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 40 de mai sus, nu este necesar ca, în cadrul impresiei globale a desenelor sau modelelor industriale în cauză, să se acorde mai multă importanță uneia sau alteia dintre părțile pantofului în special.
– Cu privire la compararea desenului sau modelului industrial contestat și a desenelor sau modelelor industriale anterioare D 1 și D 2
62 Camera de recurs a constatat, la punctul 30 din decizia atacată, că desenele sau modelele industriale în cauză coincideau ca urmare a faptului că era vorba despre pantofi cu șireturi cu margine joasă și talpă texturată având o grosime descrescătoare, dar că prezentau suficiente diferențe pentru a produce utilizatorului avizat impresii globale diferite.
63 În această privință, camera de recurs a constatat, la punctul 31 din decizia atacată, că desenul sau modelul industrial contestat prezenta diverse motive precum linii paralele și puncte, în timp ce desenele sau modelele industriale anterioare D 1 și D 2 prezentau două benzi distincte la nivelul ștaifului pentru toc și pe bombeu. În plus, desenul sau modelul industrial contestat ar prezenta un ștaif pentru toc supradimensionat și trei perechi de ochiuri care ar fi așezate mai jos pe fețele căputei, în timp ce desenele sau modelele industriale anterioare D 1 și D 2 ar dispune de un ștaif pentru toc mai mic și de cinci perechi de ochiuri plasate la un nivel mai apropiat de partea de sus a pantofului.
64 Camera de recurs a arătat de asemenea, la punctul 32 din decizia atacată, că desenele sau modelele industriale în cauză prezentau și alte diferențe la nivelul tălpii. Mai precis, potrivit camerei de recurs, spre deosebire de desenele sau modelele industriale anterioare D 1 și D 2, talpa desenului sau modelul industrial contestat este alcătuită din două straturi, prezintă o extensie în spate și o talpă exterioară subțiată arcuită în partea de sus la nivelul bombeului.
65 Concluziile camerei de recurs care precedă trebuie aprobate.
66 Desigur, desenele sau modelele industriale în cauză pot avea în comun anumite caracteristici vizuale în special în ceea ce privește textura tălpii desenului sau modelului industrial anterior D 1. Cu toate acestea, desenul sau modelul industrial contestat se distinge în principal de desenele sau modelele industriale anterioare D 1 și D 2 prin decorul carâmbului, prezența unei tălpi exterioare, o margine rotunjită fără tăieturi adânci și un ștaif stilizat care se întinde până la jumătatea pantofului. Or, aceste diferențe principale sunt suficiente pentru a conferi desenelor sau modelelor industriale în cauză o impresie globală distinctă care nu va scăpa unui utilizator avizat ce dă dovadă de un nivel ridicat de atenție.
67 Argumentele reclamantei nu permit să se pună sub semnul întrebării ceea ce precedă.
68 Astfel, reclamanta s‑a întemeiat numai pe o comparație între tălpile desenelor sau modelelor industriale în cauză, susținând că acestea aveau în comun un anumit număr de caracteristici, printre care în special o talpă care se subția ușor din zona călcâiului până la vârful pantofului, unde se curba ușor în partea de sus, o suprafață cu o structură comparabilă cu cea a polistirenului, diferite module individuale așezate unele lângă altele de culoare uni albă, o structură care se întindea uniform pe toată imaginea laterală a tălpii și o talpă care se fixa pe o talpă exterioară și care prezenta o mică extensie la nivelul călcâiului.
69 Cu toate acestea, diferențele identificate la punctul 66 de mai sus sunt mai notabile decât caracteristicile comune identificate de reclamantă și sunt suficiente pentru a crea impresii globale diferite între desenele sau modelele industriale în cauză. Această concluzie se întemeiază în special pe faptul că, spre deosebire de aprecierile reclamantei, cele ale camerei de recurs nu se întemeiază numai pe comparația tălpilor și că carâmburile desenelor sau modelelor industriale în cauză prezintă diferențe importante care permit producerea unor impresii globale diferite asupra utilizatorului avizat.
– Cu privire la compararea desenului sau modelului industrial contestat și a desenelor sau modelelor industriale anterioare D 3-D 5
70 Camera de recurs a considerat, la punctul 35 din decizia atacată, că, spre deosebire de desenele sau modelele industriale anterioare D 3-D 5, desenul sau modelul industrial contestat prezenta un ștaif pentru toc cu un motiv de linii paralele, o căpută ornată cu o varietate de linii și de puncte contrastante, un bombeu ornat cu un motiv de picioare de găină, o margine joasă fără limbă sau talonetă de protecție vizibilă pentru tendonul lui Ahile și două șiruri a câte trei ochiuri, fiecare dintre acestea fiind legat de cel opus printr‑un șiret încrucișate. Desenele sau modelele industriale anterioare D 3-D 5 ar prezenta, la rândul lor, două benzi distincte pe carâmb, o limbă separată și o talonetă de protecție vizibilă pentru tendonul lui Ahile, precum și cinci ochiuri de ambele părți, legate prin șireturi drepte.
71 În ceea ce privește, mai precis, talpa, camera de recurs a constatat, la punctul 36 din decizia atacată, că talpa desenului sau modelului industrial contestat era compusă din două straturi distincte, că aceasta avea o extensie proeminentă în spate și că se îmbina cu carâmbul de‑a lungul unei linii netede. În schimb, tălpile desenelor sau modelelor industriale anterioare D 3-D 5 ar fi compuse dintr‑un singur strat, cu o margine dantelată în locul unde se alătură carâmbului și cu o extensie mai mică decât cea a desenului sau modelului industrial contestat. În plus, camera de recurs a arătat că talpa exterioară a desenului sau modelului industrial contestat părea netedă și că acoperea vârful pantofului și călcâiul, în timp ce talpa exterioară a desenului sau modelului industrial anterior D 4 nu era integrală, iar cea a desenului sau modelului industrial anterior D 3 era zimțată. Desenul sau modelul industrial anterior D 5 nu ar avea, în ceea ce‑l privește, decât o talpă exterioară fără zimți.
72 În consecință, camera de recurs a considerat, la punctul 37 din decizia atacată, că impresia globală produsă de desenul sau modelul industrial contestat asupra utilizatorului avizat era diferită de cele produse de desenele sau modelele industriale anterioare D 3-D 5.
73 Concluziile camerei de recurs care precedă trebuie aprobate.
74 Desigur, desenele sau modelele industriale în cauză pot avea în comun anumite caracteristici vizuale. Cu toate acestea, desenul sau modelul industrial contestat se distinge în principal de desenele sau modelele industriale anterioare D 3-D 5 prin decorul carâmbului, prin forma mai subțiată a tălpii, printr‑o linie intermediară care taie talpa intermediară în două, printr‑o margine rotunjită fără tăieturi adânci, printr‑un ștaif stilizat care se întinde până la jumătatea pantofului și, în sfârșit, prin lipsa unei limbi proeminente. Or, aceste diferențe principale sunt suficiente pentru a conferi o impresie globală distinctă desenelor sau modelelor industriale în cauză care nu va scăpa unui utilizator avizat ce dă dovadă de un nivel ridicat de atenție.
75 Argumentele reclamantei nu permit să se pună sub semnul întrebării ceea ce precedă.
76 Astfel, caracteristicile comune ale desenelor sau modelelor industriale în cauză care sunt invocate de reclamantă, astfel cum sunt preluate mutatis mutandis la punctul 68 de mai sus, nu permit compensarea impresiei globale diferite a desenelor sau modelelor industriale menționate. Această concluzie se întemeiază în special pe faptul că aprecierile camerei de recurs nu se întemeiază numai pe comparația tălpilor și că carâmburile desenelor sau modelelor industriale în cauză prezintă diferențe semnificative care permit producerea unor impresii globale diferite asupra utilizatorului avizat.
77 De asemenea, contrar celor pretinse de reclamantă, caracteristicile tălpii desenului sau modelului industrial contestat diferă în mare măsură de cele ale desenelor sau modelelor industriale anterioare D 3-D 5, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 71 de mai sus. În plus, aceasta este subțiată și mai mult în desenul sau modelul industrial contestat.
– Cu privire la compararea desenului sau modelului industrial contestat și a desenelor sau modelelor industriale anterioare D 6 și D 7
78 La punctul 38 din decizia atacată, camera de recurs a arătat că desenele sau modelele industriale în cauză erau diferite în ceea ce privește decorul carâmbului. Desenul sau modelul industrial anterior D 6 ar prezenta pe partea laterală o bandă lărgită la bază, care s‑ar forma orizontal, apoi s‑ar subția spre partea din spate. Desenul sau modelul industrial anterior D 7 ar prezenta, la rândul său, o bandă laterală solidă, de formă triunghiulară și de culoare contrastantă, mărginită de mai multe linii paralele. Invers, desenul sau modelul industrial contestat ar prezenta o varietate de motive pe toată suprafața carâmbului.
79 Camera de recurs a arătat de asemenea, la punctul 39 din decizia atacată, în ceea ce privește configurația carâmbului, că desenul sau modelul industrial contestat era prevăzut cu o margine joasă fără limbă sau talonetă de protecție vizibilă pentru tendonul lui Ahile și cu un ștaif pentru toc supradimensionat. În schimb, aceasta a constatat că desenele sau modelele industriale anterioare D 6 și D 7 aveau o margine înaltă, o limbă înaltă, o talonetă de protecție pentru tendonul lui Ahile și o bandă groasă pe partea din față a limbii pentru a menține șireturile legate, precum și un capăt de fermoar. Căputa desenului sau modelului industrial contestat ar fi de asemenea mai curbată și mai groasă, spre deosebire de cea, mai subțire și îngustă, a desenelor sau modelelor industriale anterioare D 6 și D 7.
80 În ceea ce privește dedesubtul tălpilor, camera de recurs a constatat, la punctul 40 din decizia atacată, că desenul sau modelul industrial contestat prezintă un motiv distinctiv compus din triunghiuri la călcâi și la vârf, înconjurate de o talpă exterioară netedă de culoare închisă, în timp ce talpa desenului sau modelului industrial anterior D 6 prezenta un anumit număr de benzi și de linii, iar desenul sau modelul industrial anterior D 7 prezenta o talpă exterioară zimțată.
81 În consecință, camera de recurs a considerat, la punctul 41 din decizia atacată, că, din cauza acestor diferențe, impresia globală produsă de desenul sau modelul industrial contestat asupra utilizatorului avizat este diferită de cea produsă de desenele sau modelele industriale anterioare D 6 și D 7.
82 Concluziile camerei de recurs care precedă trebuie aprobate.
83 Desigur, desenele sau modelele industriale în cauză pot avea în comun anumite caracteristici vizuale, în special la nivelul tălpii. Cu toate acestea, desenul sau modelul industrial contestat se distinge în principal de desenele sau modelele industriale anterioare D 6 și D 7 prin decorul carâmbului, printr‑o margine joasă rotunjită fără tăieturi adânci, printr‑un ștaif mai stilizat care se întinde până la jumătatea pantofului și, în sfârșit, prin lipsa unei limbi proeminente sau a unei benzi largi care să servească la fixarea șireturilor. Or, aceste diferențe principale sunt suficiente pentru a conferi desenelor sau modelelor industriale în cauză o impresie globală distinctă care nu va scăpa unui utilizator avizat ce dă dovadă de un nivel ridicat de atenție.
84 Argumentele reclamantei nu permit să se pună sub semnul întrebării ceea ce precedă.
85 Astfel, reclamanta susține că desenele sau modelele industriale în cauză produc aceeași impresie globală din cauza anumitor caracteristici comune, astfel cum sunt redate mutatis mutandis la punctul 68 de mai sus, și a faptului că imaginea din profil a tălpii desenului sau modelului industrial contestat produce aceeași impresie globală ca aceea a desenului sau modelului industrial anterior D 7 și că talpa lor exterioară este aproape identică datorită prezenței triunghiurilor pe o treime a părții din fața și din spatele pantofului. Cu toate acestea, caracteristicile comune ale tălpilor desenelor sau modelelor industriale în cauză nu permit compensarea impresiei globale diferite a desenelor sau modelelor industriale menționate care rezultă în special din faptul că acestea prezintă un carâmb ce diferă semnificativ în ceea ce privește structura și decorul său.
86 Pe de altă parte, contrar celor pretinse de reclamantă, trebuie arătat că camera de recurs nu a săvârșit o eroare de apreciere atunci când a luat în considerare „banda lărgită la bază, [care se formează] orizontal, [apoi se subțiază] ajungând în partea din spate” și care corespunde unei mărci a Uniunii Europene, din moment ce acest semn figurativ contribuie în mare măsură, în special datorită dimensiunii sale, la aspectul desenului sau modelului industrial anterior D 6 și, mai precis, al ornamentației sale (a se vedea în acest sens Hotărârea din 10 noiembrie 2021, Etichete, T‑443/20, EU:T:2021:767, punctul 80).
87 Trebuie respins de asemenea argumentul reclamantei potrivit căruia desenul sau modelul industrial contestat și desenul sau modelul industrial anterior D 7 creează aceeași impresie ca urmare a stilului lor care amintește un material tricotat. Astfel, este necesar să se constate că impresia comună care ar rezulta din stilul care amintește un material tricotat este în mare măsură compensată de varietatea motivelor prezente în desenul sau modelul industrial contestat, care contrastează în mare măsură cu desenul sau modelul industrial anterior D 7, care, cu excepția unei benzi la nivelul ștaifului posterior și a motivelor cu triunghiuri de pe părțile laterale, nu prezintă motive speciale.
88 Pe de altă parte, contrar celor pretinse de reclamantă, marginea reprezentată în desenul sau modelul industrial contestat diferă în mare măsură de cea a desenului sau modelului industrial anterior D 6. Astfel, spre deosebire de acesta din urmă, marginea desenului sau modelului industrial contestat nu prezintă limbă și are o formă mai degrabă rotunjită fără tăieturi clare.
89 În plus, în ceea ce privește argumentul reclamantei potrivit căruia ștaiful supradimensionat al desenului sau modelului industrial contestat ar fi impus de funcția sa tehnică, trebuie amintit că articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 prevede că un desen sau model industrial comunitar nu conferă drepturi asupra caracteristicilor aspectului unui produs impuse exclusiv de funcția tehnică a acestuia.
90 Potrivit jurisprudenței, pentru a se aprecia dacă unele caracteristici ale aspectului unui produs sunt impuse exclusiv de funcția tehnică a acestuia, trebuie stabilit că această funcție este singurul factor care a determinat aceste caracteristici, existența unor desene sau modele industriale alternative nefiind determinantă în această privință [Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM, C‑395/16, EU:C:2018:172, punctul 32, și Hotărârea din 18 noiembrie 2020, Tinnus Enterprises/EUIPO – Mystic Products și Koopman International (Instalații pentru distribuția fluidelor), T‑574/19, EU:T:2020:543, punctul 16].
91 Atunci când articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 este invocat în cadrul unei acțiuni în declararea nulității, revine camerei de recurs sarcina de a examina elementele de probă prezentate de persoana care solicită declararea nulității, apoi de a le confrunta, dacă este cazul, cu elementele contrare prezentate de titularul desenului sau modelului industrial în cauză și de a aprecia astfel fiabilitatea ansamblului elementelor de probă prezentate de fiecare parte la procedură, pentru a concluziona cu privire la aspectul dacă caracteristicile aspectului produsului în cauză sunt impuse exclusiv de funcția sa tehnică [Hotărârea din 26 ianuarie 2022, Unger Marketing International/EUIPO – Orben Wasseraufbereitung (Purificatoare de apă), T‑325/20, nepublicată, EU:T:2022:23, punctul 38].
92 În speță, reiese din dosar că reclamanta nu a invocat faptul că, în cursul procedurii în fața EUIPO, contrafacerea desenului sau modelului industrial contestat era dictată de funcția sa tehnică și nici nu a prezentat în fața Tribunalului probe că acest ștaif supradimensionat rezulta exclusiv din funcția sa tehnică în sensul jurisprudenței citate la punctul 90 de mai sus. Prin urmare, nu trebuie exclusă comparația desenelor sau modelelor industriale în cauză.
93 În sfârșit, în ceea ce privește argumentul reclamantei potrivit căruia desenele sau modelele industriale în cauză conțin, toate, o bandă textilă plasată vertical la nivelul ștaifului, trebuie arătat că, spre deosebire de cea a desenelor sau modelelor industriale anterioare, banda textilă a desenului sau modelului industrial contestat nu depășește ștaiful pentru toc, ceea ce determină o diferență care nu va fi neglijată de un utilizator avizat.
94 Prin urmare, camera de recurs a considerat în mod întemeiat că desenul sau modelul industrial contestat produce o impresie globală diferită de cea produsă de desenele sau modelele industriale anterioare D 1-D 7.
95 Reiese din ceea ce precedă că niciunul dintre desenele sau modelele industriale anterioare invocate de reclamantă nu produce aceeași impresie globală ca cea produsă de desenul sau modelul industrial contestat și că decizia atacată nu este afectată de niciun motiv de anulare sau de modificare.
96 Prin urmare, trebuie respins motivul unic invocat de reclamantă și, în consecință, acțiunea în totalitate.
Cu privire la cheltuielile de judecată
97 Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.
98 Întrucât reclamanta a căzut în pretenții, aceasta trebuie obligată la plata cheltuielilor de judecată, conform concluziilor EUIPO.
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera a treia extinsă)
declară și hotărăște:
1) Respinge acțiunea.
2) Obligă Puma SE la plata cheltuielilor de judecată.
Schalin | Škvařilová‑Pelzl | Nõmm |
Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 8 mai 2024.
Semnături