Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Rejonowy dla Warszawy-Woli w Warszawie (Polonia) la 23 martie 2021 – K.D./Towarzystwo Ubezpieczeń Ż S.A.
(Cauza C-208/21)
Limba de procedură: polona
Instanța de trimitere
Sąd Rejonowy dla Warszawy-Woli w Warszawie
Părțile din procedura principală
Reclamantă: K.D.
Pârâtă: Towarzystwo Ubezpieczeń Ż S.A.
Întrebările preliminare
Articolul 3 alineatul (1) coroborat cu articolul 2 litera (d) din Directiva 2005/29/CE1 trebuie interpretat în sensul că acesta concentrează în noțiunea de practică comercială neloială numai situații legate de încheierea unui contract și de prezentarea unui produs către consumatori sau, de asemenea, în domeniul de aplicare al directivei și, prin urmare, în noțiunea de practică comercială neloială intră și elaborarea de către comerciantul care creează produsul a unor condiții generale ale contractului înșelătoare, care constituie temeiul funcționării unei oferte de vânzare pregătite de un alt comerciant și, prin urmare, nu este direct legată de comercializarea produsului?
În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, trebuie să se admită că comerciantul căruia îi revine răspunderea, în temeiul Directivei 2005/29/CE, pentru practica comercială neloială este comerciantul care elaborează condițiile generale ale contractului înșelătoare sau comerciantul care, pe baza unor asemenea condiții generale ale contractului, prezintă produsul consumatorului și este responsabil direct pentru comercializarea produsului sau trebuie să se admită că, în temeiul Directivei 2005/29/CE, răspunderea revine ambilor comercianți?
Articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2005/29/CE se opune unei dispoziții de drept intern (interpretării dreptului național) care conferă consumatorului dreptul de a solicita anularea de către o instanță națională a unui contract încheiat cu un comerciant, cu rambursarea reciprocă a prestațiilor, în cazul în care declarația de voință a consumatorului la încheierea contractului a fost făcută sub influența practicii comerciale neloiale a comerciantului?
În cazul unui răspuns afirmativ la a treia întrebare, trebuie să se considere că temeiul juridic adecvat pentru examinarea comportamentului comerciantului, care constă în utilizarea unor condiții generale ale contractului de neînțeles și neclare în raport cu un consumator, va fi Directiva 93/132 și că, prin urmare, condiția pentru redactarea unor clauze contractuale simple și într-un limbaj clar și inteligibil, astfel cum este prevăzută la articolul 5 din Directiva 93/13, trebuie interpretată în sensul că, în contractele de asigurare cu un fond de tip unit-linked încheiate cu consumatorii, este îndeplinită de o clauză contractuală care nu este negociată individual și nu definește în mod direct întinderea riscului aferent investiției pe durata contractului de asigurare, ci doar informează cu privire la posibilitatea de a pierde o parte din prima inițială plătită și primele periodice în cazul renunțării la asigurare înainte de încheierea perioadei asigurate?
____________
1 Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) (JO 2005, L 149, p. 22, Ediție specială, 15/vol. 14, p. 260).
2 Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (JO 1993, L 95, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273).