Cauza T‑501/22
(publicare în extras)
Republica Austria
împotriva
Comisiei Europene
Hotărârea Tribunalului (Camera a zecea) din 7 februarie 2024
„FEGA și FEADR – Cheltuieli excluse de la finanțare – Cheltuieli efectuate de Austria – Coeficient de reducere – Articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 – Articolul 30 alineatul (7) litera (b) din Regulamentul nr. 1307/2013 – Articolul 52 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 – Obligația de motivare”
1. Acte ale instituțiilor – Motivare – Obligație – Conținut – Decizie de închidere a conturilor referitoare la cheltuielile efectuate de FEGA și de FEADR – Corecții financiare – Stat destinatar asociat îndeaproape la procesul de elaborare a deciziei – Încălcarea obligației de motivare – Inexistență
(art. 296 TFUE)
(a se vedea punctele 43-45)
2. Agricultură – Finanțare de către FEGA și FEADR – Închiderea conturilor – Refuzul de a acoperi cheltuielile care rezultă din neregularitățile de aplicare a reglementării Uniunii – Contestarea de către statul membru vizat – Sarcina probei – Repartizare între Comisie și statul membru
(Regulamentul nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului)
(a se vedea punctul 58)
3. Agricultură – Politica agricolă comună – Scheme de sprijin direct – Norme comune – Schemă de plată de bază – Aplicarea unui coeficient de reducere doar pășunilor alpine și nu parcelelor învecinate care nu au făcut obiectul unei astfel de clasificări – Parcele învecinate considerate ca aparținând unor zone distincte – Admisibilitate – Condiții
[Regulamentul nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 24 alin. (6)]
(a se vedea punctele 83, 84 și 87)
4. Agricultură – Politica agricolă comună – Scheme de sprijin direct – Norme comune – Alocare suplimentară de drepturi la plată din rezerva națională – Compensare pentru dezavantaje specifice suportate de fermieri – Dezavantaj care rezultă dintr‑o eroare săvârșită de un stat membru în aplicarea dreptului Uniunii – Inadmisibilitate
[Regulamentul nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, considerentul (24) și art. 24 alin. (6) și art. 30 alin. (6) și (7) lit. (b); Regulamentul nr. 639/2014 al Comisiei, art. 31 alin. (2)]
(a se vedea punctele 99-105, 108 și 111-114)
5. Agricultură – Finanțare de către FEGA și FEADR – Închiderea conturilor – Limitare a refuzului de finanțare – Termen de 24 de luni – Momentul de la care începe să curgă termenul – Comunicarea de către Comisie a rezultatelor verificărilor – Condiție
[Regulamentul nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 52 alin. (4) lit. (a); Regulamentul nr. 908/2014 al Comisiei, art. 34 alin. (2)]
(a se vedea punctele 139 și 140)
Rezumat
Sesizat cu o acțiune în anulare introdusă de Republica Austria, Tribunalul anulează în parte Decizia 2022/908(1) a Comisiei Europene, în măsura în care exclude de la finanțarea de către Uniunea Europeană cheltuielile efectuate de acest stat membru în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) anterior datei de 27 noiembrie 2016. În acest cadru, Tribunalul se pronunță, pentru prima dată, cu privire la interpretarea articolului 24 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1307/2013(2) și cu privire la noțiunea de „dezavantaje specifice” în sensul articolului 30 alineatul (7) litera (b) din același regulament.
În cadrul schemei de plată de bază, Republica Austria a decis să aplice coeficientul de reducere parcelelor calificate drept „fânețe” și „pășuni alpine” în temeiul dreptului austriac. În 2016, Comisia a deschis o anchetă împotriva sa pentru a verifica dacă, pentru anii 2015 și 2016, gestionarea și controlul schemelor de ajutoare pe suprafață plătite fermierilor în cadrul FEGA au fost efectuate în conformitate cu legislația Uniunii. Întrucât a considerat, la finalul acestei anchete, că autoritățile austriece au făcut o aplicare inexactă a articolului 24 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1307/2013 în ceea ce privește „fânețele”, Comisia a impus o corecție financiară(3) Republicii Austria. În consecință, aceasta din urmă a atribuit, cu titlu de măsură corectivă, agricultorilor în cauză drepturi la plată suplimentare pentru fiecare hectar eligibil de „fânețe”, din rezerva națională pe care statele membre trebuie să o instituie în temeiul aceluiași regulament(4), cu efect începând din anul 2017.
În 2018, Comisia a deschis o nouă anchetă împotriva Republicii Austria. Din raportul său de sinteză reiese, pe de o parte, că autoritățile austriece au făcut, în ceea ce privește „pășunile alpine”, o aplicare inexactă a articolului 24 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1307/2013, care ar fi condus la diferențe de tratament nejustificate în măsura în care, în cadrul aceleiași zone, coeficientul de reducere nu a fost aplicat tuturor parcelelor supuse acelorași condiții climatice. Pe de altă parte, acest raport stabilește că Republica Austria a utilizat în mod nelegal rezerva națională pentru finanțarea măsurii corective referitoare la „fânețe”. Prin decizia atacată, Comisia a exclus de la finanțarea de către Uniune, în temeiul celor două încălcări reproșate Republicii Austria, cheltuielile declarate de acest stat membru în cadrul FEGA în cuantum de 68 146 449,98 euro.
Aprecierea Tribunalului
În primul rând, Tribunalul respinge motivul întemeiat pe încălcarea articolului 52 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1306/2013(5) care rezultă dintr‑o corecție financiară bazată pe o interpretare eronată a articolului 24 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1307/2013.
În această privință, faptul că coeficientul de reducere a fost aplicat „pășunilor alpine”, iar nu parcelelor învecinate nu evidențiază în mod necesar o aplicare inexactă a articolului 24 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1307/2013. Astfel, această dispoziție nu conține nicio precizare cu privire la întinderea zonelor în raport cu care trebuie să se aprecieze dacă este îndeplinit criteriul condițiilor climatice dificile. Cu toate acestea, abordarea autorităților austriece, care constă în aplicarea coeficientului de reducere numai parcelelor clasificate drept „pășuni alpine”, fără să se demonstreze în speță că autoritățile competente au efectuat în mod concret și sistematic o astfel de clasificare întemeindu‑se pe existența unor condiții climatice specifice, proprii acestor parcele, nu permite să se garanteze că acest coeficient a fost aplicat tuturor parcelelor situate în zone caracterizate prin condiții climatice dificile, nici să se asigure că acest coeficient nu a fost aplicat decât parcelelor care îndeplinesc efectiv acest criteriu.
În al doilea rând, Tribunalul consideră că în mod întemeiat Comisia a considerat că alocarea de drepturi la plată suplimentare fermierilor care exploatează „fânețe” în vederea remedierii aplicării incorecte a coeficientului de reducere nu putea fi finanțată din rezerva națională în temeiul articolului 30 alineatul (7) litera (b) din Regulamentul nr. 1307/2013.
Pentru a ajunge la această concluzie, Tribunalul interpretează articolul 30 alineatul (7) litera (b) din Regulamentul nr. 1307/2013, pe care Republica Austria îl invocă drept temei legal al utilizării rezervei naționale, ținând seama de termenii acestuia, de contextul său și de obiectivele urmărite de reglementarea din care face parte această dispoziție.
În ceea ce privește modul de redactare a acestei dispoziții, Tribunalul constată că adjectivul „specific” pledează în favoarea unei interpretări potrivit căreia dezavantajele despre care este vorba privesc anumite categorii de fermieri care se disting de ceilalți prin particularități inerente situației lor. Or, faptul că fermierii suportă consecințele unei erori săvârșite de un stat membru în aplicarea dreptului Uniunii nu este suficient pentru a considera că acești fermieri s‑ar încadra într‑o categorie specială și că dezavantajul pe care îl suferă ca urmare a acestei erori ar trebui considerat, pentru acest motiv, ca fiindu‑le specific. Această interpretare este confirmată de contextul în care se înscrie dispoziția în cauză, în special de articolul 31 alineatul (2) din Regulamentul nr. 639/2014(6).
În ceea ce privește obiectivele urmărite de reglementarea în cauză, punerea în aplicare a rezervei urmărește să permită statelor membre să acorde sprijin fermierilor care se află în situații speciale, cu prioritate tinerilor fermieri și celor care își încep activitatea agricolă.
Or, în speță, dezavantajul suferit de fermierii care exploatează „fânețe” nu era inerent situației lor sau legat de o calitate care le‑ar fi proprie, ci rezulta din faptul că autoritățile austriece, făcând o aplicare inexactă a articolului 24 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1307/2013, i‑au privat de drepturi la plată care ar fi trebuit să le fie atribuite de la început.
În consecință, împrejurarea, invocată de Republica Austria, potrivit căreia aplicarea inexactă a dreptului Uniunii ar fi afectat numai deținătorii de „fânețe” – de altfel contestabil dat fiind efectul acestei erori asupra valorii drepturilor la plată ale tuturor fermierilor austrieci – nu poate să conducă la a se considera că deținătorii de „fânețe” se aflau într‑o situație care constituie un dezavantaj specific ce permite Republicii Austria să le aloce drepturi la plată suplimentare din rezerva națională în temeiul articolului 30 alineatul (7) litera (b) din Regulamentul nr. 1307/2013.
În sfârșit, Tribunalul admite al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 52 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul nr. 1306/2013.
În această privință, comunicarea prevăzută la articolul 34 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul de punere în aplicare nr. 908/2014(7) constituie elementul de referință pentru calcularea termenului de 24 de luni prevăzut la articolul 52 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul nr. 1306/2013, în măsura în care identifică în mod suficient de precis obiectul anchetei desfășurate de Comisie și deficiențele constatate de aceasta cu ocazia anchetei. Limitarea perioadei în temeiul căreia Comisia poate exclude anumite cheltuieli de la finanțarea de către Uniune are scopul de a proteja statele membre împotriva insecurității juridice ce ar exista în cazul în care Comisia ar fi în măsură să repună în discuție cheltuieli efectuate cu mai mulți ani înaintea adoptării unei decizii de verificare a conformității acestora.
Dat fiind că aceasta identifica, pentru prima dată, în mod suficient de precis deficiența constatată de Comisie în ceea ce privește aplicarea inexactă a coeficientului de reducere în cazul „pășunilor alpine”, comunicarea din 27 noiembrie 2018 a constituit în speță momentul la care a început să curgă termenul de 24 de luni menționat la articolul 52 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul nr. 1306/2013. Prin urmare, Comisia nu putea exclude de la finanțarea de către Uniune cheltuielile efectuate înainte de 27 noiembrie 2016.
Având în vedere ceea ce precedă, Tribunalul concluzionează că decizia atacată trebuie anulată în măsura în care, în ceea ce privește prima corecție financiară în cauză, aceasta a exclus de la finanțarea de către Uniune cheltuieli efectuate înainte de 27 noiembrie 2016.