Cerere de decizie preliminară introdusă de Raad voor Vreemdelingenbetwistingen (Belgia) la 24 octombrie 2023 – W/Belgische Staat

(Cauza C-636/23, Al Hoceima¹ )

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Raad voor Vreemdelingenbetwistingen

Părțile din procedura principală

Reclamant: W

Pârât: Belgische Staat

Întrebările preliminare

Dispozițiile articolului 7 alineatul (4), ale articolului 8 alineatele (1) și (2) și ale articolului 11 alineatul (1) din Directiva 2008/115¹ , considerate separat sau coroborate, în lumina articolului 13 din Directiva 2008/115 și a articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretate în sensul că se opun ca neacordarea unui termen pentru plecarea voluntară să fie considerată o simplă modalitate de punere în aplicare, care nu modifică situația juridică a străinului în cauză, având în vedere că acordarea sau neacordarea unui termen pentru plecarea voluntară nu schimbă cu nimic constatarea primară a șederii ilegale pe teritoriu?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, formularea „care însoțește” de la articolul 3 punctul 6 și formularea „este însoțită de” de la articolul 11 alineatul (1) din Directiva 2008/115 trebuie interpretate în sensul că nu se opun faptului că, chiar și după o perioadă lungă, autoritatea competentă încă poate sau trebuie să impună o interdicție de intrare, care se bazează pe o decizie de returnare în care nu se acordă un termen pentru plecarea voluntară?

În cazul unui răspuns negativ la această întrebare, aceste formulări implică faptul că o decizie de returnare în care nu se acordă un termen pentru plecarea voluntară trebuie să fie însoțită, în mod concomitent sau într-un termen rezonabil de scurt, de o interdicție de intrare?

În cazul unui răspuns afirmativ la această întrebare, dreptul la o cale de atac efectivă garantat de articolul 13 din Directiva 2008/115 și de articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene implică posibilitatea, în cadrul unei acțiuni formulate împotriva deciziei de returnare, de a contesta legalitatea unei decizii de a nu acorda un termen pentru plecarea voluntară dacă, în caz contrar, legalitatea temeiului juridic pentru interdicția de intrare nu mai poate fi contestată în mod util?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, formulările „prevede un termen adecvat” de la articolul 7 alineatul (1) primul paragraf și „și [...] obligația de returnare” de la articolul 3 punctul 4 din Directiva 2008/115 trebuie interpretate în sensul că o dispoziție referitoare la termen și, în orice caz, neacordarea unui termen în cadrul obligației de returnare este un element esențial al unei decizii de returnare, în asemenea măsură încât, dacă se constată o ilegalitate în privința acestui termen, se anulează decizia de returnare în integralitatea sa și trebuie luată o nouă decizie de returnare?

În cazul în care Curtea este de părere că refuzul de a acorda un termen nu este un element esențial al unei decizii de returnare și în ipoteza în care statul membru în cauză nu a făcut uz de posibilitatea, prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2008/115, de a acorda un termen numai la cererea persoanei în cauză, care sunt aplicabilitatea și fezabilitatea practice ale unei decizii de returnare, în sensul articolului 3 punctul 4 din Directiva 2008/115, al cărei element privind termenul ar dispărea?

____________

¹ Numele prezentei cauze este un nume fictiv. El nu corespunde numelui real al niciuneia dintre părțile la procedură.

¹ Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO 2008, L 348, p. 98).