HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera de recursuri)

30 noiembrie 2011

Cauza T‑51/08 P

Comisia Europeană

împotriva

Daniel Dittert

„Recurs – Funcție publică – Funcționari – Promovare – Exercițiul de promovare 2005 – Puncte de prioritate – Neatribuire ca urmare a unui incident tehnic – Comitetul de promovare A* – Atribuirea unui număr de puncte de prioritate suplimentar mai mic decât cel propus de ierarhie – Neînscriere pe lista funcționarilor promovați”

Obiectul:      Recurs formulat împotriva Hotărârii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera a doua) din 22 noiembrie 2007, Dittert/Comisia (F‑109/06, RepFP, p. I‑A‑1‑383 și II‑A‑1‑2131), având ca obiect anularea acestei hotărâri

Decizia:      Respinge recursul. Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de domnul Daniel Dittert.

Sumarul hotărârii

1.      Funcționari – Acțiune – Act care lezează – Sistem de promovare instituit de Comisie – Neatribuirea punctelor de prioritate – Act supus căilor de atac – Condiție

(Statutul funcționarilor, art. 45, 90 și 91)

2.      Funcționari – Promovare – Analiză comparativă a meritelor

[Statutul funcționarilor, art. 38 lit. (f) și art. 45]

3.      Funcționari – Promovare – Analiză comparativă a meritelor

(Statutul funcționarilor, art. 45)

4.      Funcționari – Promovare – Analiză comparativă a meritelor

(Statutul funcționarilor, art. 45)

5.      Funcționari – Promovare – Analiză comparativă a meritelor

(Statutul funcționarilor, art. 45)

1.      În cadrul sistemului de promovare instituit de Comisie, o decizie de neatribuire a unor puncte de prioritate ca urmare a unei omisiuni, iar nu ca urmare a unei alegeri deliberate întemeiate pe aprecierea meritelor funcționarului vizat, constituie un viciu de procedură dacă, fără această neregularitate în derularea procedurii, decizia de neatribuire ar fi putut avea un conținut diferit.

(a se vedea punctele 59 și 60)

2.      Reiese din articolul 38 litera (f) din statut că funcționarii detașați își păstrează postul, dreptul la avansare și la promovare. Rezultă că acești funcționari, a căror carieră continuă în cadrul direcției generale de origine, nu trebuie tratați diferit de ceilalți în materie de promovare și trebuie să beneficieze de aceleași posibilități precum colegii lor repartizați în aceeași direcție generală.

În această privință, o instituție nu poate invoca în mod valabil pretinsa dificultate care ar exista cu privire la compararea meritelor respective ale funcționarilor detașați și ale funcționarilor nedetașați, din moment ce rapoartele privind evoluția carierei funcționarilor detașați sunt stabilite de direcția generală de origine, iar nu de superiorii ierarhici din instituția la care sunt detașați. Compararea meritelor funcționarilor detașați cu cele ale funcționarilor nedetașați rămâne, așadar, posibilă și chiar indispensabilă în vederea asigurării egalității de tratament a tuturor funcționarilor.

(a se vedea punctele 62, 66 și 67)

3.      Nimic nu împiedică corectarea unui viciu de procedură survenit cu ocazia unei proceduri de atribuire a punctelor de prioritate în cadrul unei direcții generale a Comisiei, de către autoritatea împuternicită să facă numiri, într‑un stadiu ulterior al exercițiului de promovare. De asemenea, se impune însă ca această intervenție de corectare să fie concepută și să se deruleze cu respectarea caracteristicilor generale ale sistemului de promovare pus în aplicare prin reglementarea internă a Comisiei.

În această privință, în cadrul acestui sistem, orice funcționar, indiferent dacă este sau nu este detașat, are dreptul de a obține două examinări consecutive ale meritelor sale, dintre care fiecare poate spori șansele acestuia de a fi promovat: o examinare comparativă în cadrul direcției sale generale, efectuată de directorul general, a cărei miză este acordarea eventuală a unor puncte de prioritate, apoi o examinare comparativă extinsă la totalitatea direcțiilor generale, efectuată de comitetul pentru promovare și de autoritatea împuternicită să facă numiri, a cărei miză este acordarea eventuală a unor puncte de prioritate suplimentare. Funcția principală a acestei examinări extinse la totalitatea direcțiilor generale nu este, așadar, de a înlocui examinarea efectuată de diferitele direcții generale, ci de a o completa prin acordarea, dacă este cazul, a unor puncte de prioritate suplimentare.

Pe de altă parte, într‑un sistem de promovare întemeiat pe cuantificarea meritelor, caracterizată prin atribuirea anuală funcționarilor a unor puncte de merit și a unor puncte de prioritate suplimentare, posibilitatea unei intervenții de corectare din partea autorității împuternicite să facă numiri nu este de natură să remedieze viciul de procedură săvârșit prin ipoteză împotriva unui funcționar cu ocazia examinării comparative a meritelor sale la nivelul direcției generale decât dacă aceasta asigură persoanei interesate un tratament la fel de favorabil precum cel care i‑ar fi fost aplicat în lipsa viciului respectiv. Acest principiu nu este respectat în cazul în care autoritatea împuternicită să facă numiri nu se consideră nicidecum obligată prin asigurările formale date de directorul general vizat cu privire la intențiile pe care le‑ar fi avut cu privire la funcționarul menționat în lipsa neregularității săvârșite, chiar dacă demersul directorului general avea numai scopul de a corecta un viciu de procedură de natură să afecteze validitatea deciziei de stabilire a numărului total de puncte, în conformitate cu principiul bunei administrări și cu obligația de solicitudine care incumbă administrației.

(a se vedea punctele 70-73 și 75)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: 6 iunie 2007, Parlante/Comisia, T‑432/04, RepFP, p. I‑A‑2‑133 și II‑A‑2‑921, punctele 59, 64 și 68

4.      Procedura de promovare pusă în aplicare de Comisie prevede participarea directorilor generali la exercițiul de promovare, prin intermediul acordării punctelor de prioritate în cadrul direcției lor generale. Prin urmare, este normal ca un director general care a fost împiedicat să se pronunțe cu privire la dosarul unuia dintre subordonații săi, ca urmare a unui incident tehnic independent de voința sa, să transmită comitetului pentru promovare competent și autorității împuternicite să facă numiri informațiile relevante privind examinarea comparativă a meritelor persoanei interesate în cadrul direcției sale generale. Departe de a o pune pe aceasta într‑o situație mai favorabilă decât cea a celorlalți funcționari care aparțin aceleiași direcții generale, dimpotrivă, un astfel de comportament este conform nu numai cu principiul bunei administrări și cu obligația de solicitudine, ci și cu principiul egalității de tratament.

(a se vedea punctul 81)

5.      Sistemul de promovare instituit de Comisie este întemeiat pe cuantificarea meritelor, caracterizată de atribuirea anuală funcționarilor a unor puncte de merit și a unor puncte de prioritate suplimentare, cu scopul de a permite o comparare a meritelor mai obiectivă și mai simplă decât anterior. Într‑un astfel de sistem, numărul de puncte acumulate de funcționarii promovabili este determinant pentru promovarea lor, în sensul că aceia dintre ei care depășesc pragul de promovare vor fi în principiu ipso facto promovați.

(a se vedea punctul 93)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: Parlante/Comisia, citată anterior, punctul 59