HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE
(Camera a doua)

30 septembrie 2010

Cauza F‑29/05

Jean‑François Vivier

împotriva

Comisiei Europene

„Funcție publică — Agenți temporari — Încadrare în grad — Grade prevăzute în invitația de depunere a candidaturilor — Modificarea normelor privind încadrarea agenților — Dispoziții tranzitorii — Articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut — Aplicare prin analogie”

Obiectul: Acțiune introdusă în temeiul articolelor 236 CE și 152 EA, prin care domnul Vivier solicită anularea deciziei Comisiei din 21 iulie 2004 prin care s‑a stabilit încadrarea sa în gradul A*6

Decizia: Anulează decizia Comisiei Europene, anexată actului adițional din 21 iulie 2004 la contractul de agent temporar semnat de reclamant la 10 iunie 2004. Obligă Comisia Europeană să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile efectuate de reclamant.

Sumarul hotărârii

1.      Procedură — Invocarea de motive noi pe parcursul procesului — Condiții

[Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 44 alin. (1) lit. (c) și art. 48 alin. (2)]

2.      Dreptul Uniunii — Dispoziții tranzitorii — Interpretare strictă

3.      Funcționari — Agenți temporari — Recrutare — Încadrare în grad — Introducerea unei noi structuri a carierei prin Regulamentul nr. 723/2004 — Dispoziții tranzitorii de încadrare în grad

[Statutul funcționarilor, art. 5 alin. (1)‑(4); anexa XIII, art. 12 alin. (3); Regimul aplicabil celorlalți agenți, art. 10 al doilea paragraf; Regulamentul nr. 723/2004 al Consiliului]

1.      Din dispozițiile articolului 44 alineatul (1) litera (c) coroborate cu dispozițiile articolului 48 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Tribunalului reiese că cererea introductivă de instanță trebuie să cuprindă obiectul litigiului și expunerea sumară a motivelor invocate și că, pe parcursul procesului, invocarea de motive noi este interzisă, cu excepția cazului în care acestea se bazează pe elemente de fapt și de drept care au apărut în cursul procedurii. Cu toate acestea, un motiv care constituie dezvoltarea unui motiv enunțat anterior, direct sau implicit, în cererea introductivă de instanță și care prezintă o legătură strânsă cu acesta trebuie declarat admisibil.

(a se vedea punctul 32)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: 21 mai 2008, Belfass/Consiliul, T‑495/04, Rep., p. II‑781, punctul 87

2.      O dispoziție tranzitorie face, în principiu, obiectul unei interpretări stricte, incompatibilă a priori cu o aplicare prin analogie. Caracterul strict al interpretării se justifică prin împrejurarea că dispozițiile tranzitorii derogă de la regulile și principiile cu valoare permanentă care ar fi de aplicabilitate imediată în situațiile în discuție în lipsa regimului amintit.

În schimb, în lipsa unor dispoziții cu valoare permanentă, administrația poate să aplice prin analogie articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut fără a nesocoti natura tranzitorie a respectivului articol.

(a se vedea punctele 67‑70)

Trimitere la:

Curte: 23 martie 1983, Peskeloglou, 77/82, Rec., p. 1085, punctele 11‑15; 5 decembrie 1996, Merck și Beecham, C‑267/95 și C‑268/95, Rec., p. I‑6285, punctele 23 și 24; 7 decembrie 2006, Eurodental, C‑240/05, Rec., p. I‑11479, punctele 52‑54; 12 iunie 2008, Comisia/Portugalia, C‑462/05, Rep., p. I‑4183, punctele 53 și 54

Tribunalul de Primă Instanță: 19 septembrie 2000, Dürbeck/Comisia, T‑252/97, Rec., p. II‑3031, punctele 66 și 70

3.      În lipsa unei dispoziții tranzitorii în Regulamentul nr. 723/2004 de modificare a Statutului funcționarilor, precum și a Regimului aplicabil celorlalți agenți, pentru determinarea încadrării în grad a agenților temporari recrutați după intrarea în vigoare a acestui regulament, la 1 mai 2004, pe baza unor invitații de depunere a candidaturilor publicate înainte de această dată, precum și în lipsa unor dispoziții interne aplicabile în acest scop, articolul 10 al doilea paragraf din regimul menționat este singurul care putea servi drept temei pentru această încadrare.

Rezultă din articolul 10 din respectivul regim că administrația dispune de o putere de apreciere pentru a stabili gradul agenților temporari. În lipsa unei dispoziții interne în materie, această putere este limitată numai de obligația de a angaja agenții menționați în gradul anunțat în invitația de depunere a candidaturilor și de necesitatea de a respecta structura categoriilor și a grupelor de funcții stabilită la articolul 5 alineatele (1)‑(4) din statut.

În aceste condiții, și în cazul în care gradul anunțat în invitația de depunere a candidaturilor a fost desființat, o instituție poate în mod valabil să se inspire din soluția reținută de legiuitor la adoptarea anexei XIII la statut și să aplice prin analogie articolul 12 alineatul (3) din această anexă, articol privind încadrarea funcționarilor înscriși pe o listă de candidați eligibili înainte de 1 mai 2006 și recrutați între 1 mai 2004 și 30 aprilie 2006.

(a se vedea punctele 60, 64, 65, 69, 70 și 72)

Trimitere la:

Tribunalul Funcției Publice: 28 iunie 2007, Da Silva/Comisia, F‑21/06, RepFP, p. I‑A‑1‑179 și II‑A‑1‑981, punctele 64, 68 și 79