HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE A UNIUNII EUROPENE
(Camera a doua)
11 decembrie 2012
Cauza F‑65/10
José Manuel Mata Blanco
împotriva
Comisiei Europene
„Funcție publică – Concursul intern COM/INT/OLAF/09/AD 10 – Combaterea fraudei – Competențele EPSO și ale comisiei de evaluare – Teste de acces supervizate de comisia de evaluare – Probă orală – Încălcarea anunțului de concurs – Diferență între evaluări – Criterii de evaluare – Egalitate de tratament între candidați – Eroare vădită de apreciere – Principiile transparenței și bunei administrări – Obligația de motivare”
Obiectul: Acțiune formulată în temeiul articolului 270 TFUE, aplicabil Tratatului CEEA în temeiul articolului 106a din acesta, prin care domnul Mata Blanco solicită, în esență, anularea deciziei comisiei de evaluare din cadrul concursului intern COM/INT/OLAF/09/AD 10 din 11 mai 2010, prin care se confirmă, după reexaminare, decizia acesteia din 9 martie 2010 de a nu îl înscrie pe lista de rezervă
Decizia: Respinge acțiunea. Reclamantul suportă propriile cheltuieli și este obligat să le suporte pe cele efectuate de Comisie.
Sumarul hotărârii
1. Funcționari – Concurs – Desfășurarea concursului – Repartizarea competențelor între Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) și comisia de evaluare – Test de acces – Control preliminar privind eligibilitatea candidaților de către comisia de evaluare
(Statutul funcționarilor, art. 30 primul paragraf; anexa III, art. 5 și 7)
2. Funcționari – Concurs – Concurs pe bază de dosare și de examene – Conținutul probelor și punerea în aplicare a criteriilor de notare și a ponderii lor – Puterea de apreciere a comisiei de evaluare – Control jurisdicțional – Limite
(Statutul funcționarilor, anexa III)
3. Funcționari – Concurs – Comisie de evaluare – Respectarea secretului lucrărilor – Domeniu de aplicare – Criterii de corectare a probelor scrise și parametri de evaluare a probelor orale – Includere
(Statutul funcționarilor, anexa III, art. 6)
4. Funcționari – Concurs – Concurs pe bază de dosare și de examene – Desfăşurarea probelor – Date și conținut diferite ale probelor orale – Încălcarea principiului egalității de tratament – Lipsă
5. Funcționari – Concurs – Concurs pe bază de dosare și de examene – Evaluarea aptitudinilor candidaților – Puterea de apreciere a comisiei de evaluare – Control jurisdicțional – Limite
(Statutul funcționarilor, anexa III)
6. Funcționari – Concurs – Comisie de evaluare – Respingerea candidaturii – Obligația de motivare – Domeniu de aplicare – Respectarea secretului lucrărilor
(Statutul funcționarilor, art. 25; anexa III, punctul 6)
1. Nu se poate considera că prima etapă a unui concurs, și anume cea de preselecție pe baza testelor de acces, a fost organizată numai de Oficiul European pentru Selecția Personalului și în lipsa oricărei participări a comisiei de evaluare, având în vedere că au fost invitați la testele de acces ale concursului respectiv toți candidații care, în urma unui control preliminar privind eligibilitatea efectuat de comisia de evaluare, îndeplineau condițiile de eligibilitate din anunțul de concurs. Astfel, prin efectuarea controlului preliminar privind eligibilitatea candidaților care pot fi admiși la testele de acces, comisia de evaluare a fost în măsură să supravegheze, de la începutul procedurii de selecție, toate probele din cadrul concursului.
(a se vedea punctul 31)
2. Comisia de evaluare din cadrul concursului, care dispune de o largă putere de apreciere în ceea ce privește modalitățile și conținutul detaliat al probelor prevăzute în cadrul concursului, este, cu toate acestea, ținută de modul de redactare a anunțului de concurs. Nu este de competența instanței Uniunii să cenzureze conținutul probelor decât în cazul în care acesta depășește cadrul indicat în anunțul de concurs sau nu respectă finalitatea examenului sau a concursului. Rezultă că comisia de evaluare dispune de o largă putere de apreciere în ceea ce privește aspectul dacă criteriile de evaluare din anunțul de concurs sunt suficient de precise pentru a‑i permite să își îndeplinească misiunea sau dacă este necesar să stabilească, anterior probelor, criterii mai detaliate. Pe de altă parte, ea are posibilitatea să stabilească criteriile de evaluare, în cazul în care anunțul de concurs nu le prevede sau, dacă anunțul conține astfel de criterii, dar nu precizează ponderea lor, să determine această pondere. Tribunalul nu poate cenzura decizia adoptată de o comisie de evaluare din cadrul unui concurs în exercitarea acestei puteri de apreciere decât în măsura necesară pentru a garanta egalitatea de tratament dintre candidați.
(a se vedea punctele 46, 47 și 55)
Trimitere la:
Tribunalul de Primă Instanță: 14 iulie 1995, Pimley‑Smith/Comisia, T‑291/94, punctul 48; 5 aprilie 2005, Christensen/Comisia, T‑336/02, punctele 85 și 94
Tribunalul Funcției Publice: 8 iulie 2010, Wybranowski/Comisia, F‑17/08, punctul 32 și jurisprudența citată
3. Criteriile de corectare a probelor scrise, adoptate de comisia de evaluare din cadrul concursului anterior probelor menționate, fac parte integrantă din aprecierile de natură comparativă la care procedează comisia de evaluare din cadrul concursului cu privire la meritele fiecăruia dintre candidați. Aceste criterii urmăresc să asigure, în interesul acestora, o anumită omogeneitate a aprecierilor comisiei de evaluare, în special atunci când numărul candidaților este ridicat, și sunt supuse secretului deliberării, asemenea aprecierilor comisiei de evaluare. Același raționament trebuie aplicat parametrilor adoptați de comisia de evaluare înainte de proba orală pentru a‑i permite să aprecieze diferitele criterii de evaluare a probei respective stabilite prin anunțul de concurs.
În consecință, parametrii de evaluare stabiliți de comisia de evaluare pentru aprecierea răspunsurilor furnizate la proba orală, precum coerența internă a răspunsurilor menționate și modul de structurare a argumentației, nu pot, în mod evident, să figureze în anunțul de concurs.
(a se vedea punctele 68 și 69)
Trimitere la:
Curte: 4 iulie 1996, Parlamentul European/Innamorati, C‑254/95 P, punctul 29
4. Deși principiul egalității impune ca probele scrise să se desfășoare la aceeași dată pentru toți candidații, o astfel de condiție nu poate fi impusă pentru probele orale, care, prin natura lor, nu pot avea loc în același moment pentru toți candidații și care de altfel nu au în mod necesar același conținut pentru toți candidații.
În această privință, faptul că probele orale s‑au desfășurat pe parcursul a 10 zile lucrătoare și că pe parcursul a 4 zile lucrătoare nu a avut loc nicio probă nu poate constitui o încălcare a principiului egalității de tratament dintre candidați. Astfel, o diferență de 4 zile lucrătoare pentru pregătirea probei orale din cadrul unui concurs care fusese publicat cu 10 luni înainte de desfășurarea probelor orale și care se adresa unor persoane cu cel puțin 15 ani de experiență profesională în funcțiile vizate este neglijabilă. Prin urmare, faptul de a fi fost convocat printre primii pentru a susține proba orală și de a fi avut cu câteva zile de pregătire mai puțin decât candidații convocați ulterior nu este de natură să dezavantajeze un candidat în raport cu ceilalți candidați cu încălcarea principiului egalității de tratament.
(a se vedea punctele 83 și 85)
Trimitere la:
Tribunalul de Primă Instanță: 16 octombrie 1990, Gallone/Consiliul, T‑132/89, punctul 36
5. Aprecierile la care procedează o comisie de evaluare din cadrul unui concurs atunci când evaluează cunoștințele și aptitudinile candidaților sunt de natură comparativă. Or, aceste aprecieri, precum și deciziile prin care comisia de evaluare constată că un candidat a eșuat la o probă constituie expresia unei judecăți de valoare privind prestația candidatului în cadrul probei, se încadrează în larga putere de apreciere de care dispune comisia de evalure și pot fi supuse controlului instanței Uniunii numai în cazul încălcării normelor care guvernează lucrările comisiei de evaluare.
Astfel, în materie de recrutare prin concurs, controlul instanței Uniunii se limitează la examinarea legalității procedurilor utilizate de administrație, la verificarea exactității materiale a elementelor de fapt pe care administrația s‑a întemeiat la luarea deciziei și, în sfârșit, pe constatarea lipsei unei erori vădite de drept și a unui abuz de putere care ar putea afecta decizia administrativă.
(a se vedea punctele 93 și 94)
Trimitere la:
Tribunalul de Primă Instanță: 23 ianuarie 2003, Angioli/Comisia, T‑53/00, punctele 91 și 92
6. Obligația de motivare a unei decizii care lezează are ca obiect, pe de o parte, să furnizeze suficiente informații părții interesate pentru a ști dacă decizia este sau nu este fondată și, pe de altă parte, să facă posibil controlul jurisdicțional. În ceea ce privește deciziile adoptate de către comisia de evaluare din cadrul unui concurs, această obligație trebuie totuși conciliată cu respectarea secretului care guvernează lucrările comisiei de evaluare în temeiul articolului 6 din anexa III la Statutul funcționarilor. Păstrarea acestui secret împiedică atât divulgarea pozițiilor adoptate de fiecare dintre membrii comisiilor de evaluare, cât și dezvăluirea oricărui element legat de aprecieri cu caracter personal sau comparativ făcute în ceea ce îi privește pe candidați. Cerința motivării deciziilor unei comisii de evaluare din cadrul unui concurs trebuie, în aceste condiții, să țină seama de natura lucrărilor în cauză, care cuprind, în general, cel puțin două etape distincte, și anume, în primul rând, examinarea candidaturilor pentru a face trierea candidaților admiși la concurs și, în al doilea rând, examinarea aptitudinilor candidaților la postul respectiv în vederea stabilirii unei liste de aptitudini.
A doua etapă a lucrărilor comisiei de evaluare a unui concurs este, înainte de toate, de natură comparativă și, prin urmare, este guvernată de secretul inerent al acestor lucrări. Parametrii de evaluare adoptați de comisia de evaluare anterior desfășurării probelor fac parte integrantă din aprecierile de natură comparativă făcute de comisia de evaluare cu privire la meritele fiecăruia dintre candidați. Așadar, aceste criterii sunt guvernate de secretul deliberărilor în aceeași măsură ca și aprecierile comisiei de evaluare. Aprecierile de natură comparativă efectuate de comisia de evaluare sunt reflectate de notele pe care aceasta din urmă le atribuie candidaților. Ținând seama de secretul care trebuie să caracterizeze lucrările comisiei de evaluare, comunicarea notelor obținute la diferitele probe constituie o motivare suficientă a deciziilor comisiei. O astfel de motivare nu lezează drepturile candidaților.
Pe de altă parte, având în vedere larga putere de apreciere de care dispune pentru evaluarea rezultatelor probelor, comisia de evaluare a unui concurs nu este obligată, atunci când motivează decizia sa de a nu admite un candidat la o probă, să precizeze răspunsurile candidatului care au fost considerate insuficiente sau să explice din ce cauză au fost considerate insuficiente aceste răspunsuri. Un astfel de grad de motivare nu este necesar pentru a permite instanței să își exercite controlul jurisdicțional și, în consecință, pentru a permite candidatului să aprecieze oportunitatea introducerii unei reclamații sau, eventual, a unei acțiuni.
(a se vedea punctele 106-109)
Trimitere la:
Curte: Parlamentul European/Innamorati, citată anterior, punctele 23-29 et 32
Tribunalul de Primă Instanță: Pimley‑Smith/Comisia, citată anterior, punctele 63 și 64: 19 februarie 2004, Konstantopoulou/Curtea de Justiție, T‑19/03, punctul 34
Tribunalul Funcției publice: 30 aprilie 2008, Dragoman/Comisia, F‑16/07, punctul 63 și jurisprudența citată