Acțiune introdusă la 9 iunie 2011 - Republica Elenă/Comisia Europeană
(Cauza T-294/11)
Limba de procedură: greaca
Părțile
Reclamantă: Republica Elenă (reprezentanți: I. K. Chalkias, S. Papaïoannou, agenți)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
admiterea acțiunii;
anularea Deciziei de punere în aplicare a Comisiei din 15 aprilie 2011 de excludere de la finanțarea din fondurile Uniunii Europene a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul secțiunii Garantare a Fondului european de orientare și garantare agricolă (FEOGA), în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), în partea referitoare la corecțiile financiare în sarcina Republicii Elene, sau, în subsidiar, modificarea acesteia.
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Republica Elenă solicită prin intermediul acțiunii formulate anularea Deciziei de punere în aplicare a Comisiei din 15 aprilie 2011 de excludere de la finanțarea din fondurile Uniunii Europene a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul secțiunii Garantare a Fondului european de orientare și garantare agricolă (FEOGA), în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), notificată cu numărul C(2011) 2517 și publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 102/33/16.04.2011 (JO L 102, p. 33) sub numărul 2011/244/UE, în partea referitoare la corecțiile financiare în sarcina Republicii Elene în sectoarele (a) ajutoarelor pentru producția uleiului de măsline, (b) cheltuielilor de înființare a GIS pentru culturile de măslini [Registrul culturilor de măslini - Sistemul de informații geografice], și (c) ajutoarelor directe (culturi arabile).
În ceea ce privește corecția pentru sectorul ajutoarelor la producția de ulei de măsline, reclamanta susține, în primul rând, că Comisia a apreciat în mod eronat împrejurările de fapt în măsura în care controalele fundamentale ale schemei se desfășoară în mod regulat cu deficiențe minime, care nu justifică o corecție de 10% și respectiv de 15%, cu atât mai mult cu cât de la 1 noiembrie 2003 este deja în vigoare Sistemul de informații geografice, funcțional și credibil, pentru sectorul oleicol din Grecia (GIS pentru culturile de măslini), ca instrument fundamental de control al întregului sistem de ajutoare la producția de ulei de măsline, și în măsura în care declarațiile de cultivare sunt minuțios controlate, astfel cum sunt controlate și producția măslinilor și întreaga funcționare a preselor.
În al doilea rând, reclamanta arată că: (a) decizia Comisiei nu este susținută de un temei juridic valid și real pentru creșterea corecției pentru încălcări repetate; înțelesul pe care Comisia îl atribuie unei asemenea sintagme este eronat, dat fiind faptul că este evident că nu există deficiențe repetate; noțiunea de încălcări repetate, pe care Comisia o consideră aplicabilă, se întemeiază pe o premisă greșită deoarece Comisia atribuie unui asemenea termen un înțeles eronat și din aceasta rezultă o apreciere vădit eronată a presupuselor deficiențe repetate, din moment ce de acum este în vigoare structura fundamentală de control a sistemului, GIS-ul pentru culturile de măslini și (b) Comisia a apreciat în mod eronat împrejurările de fapt în măsura în care, în orice caz, creșterea corecției de la 10% în perioada 2003-2004 la 15% în perioada 2004-2005 este nelegală și nejustificată, dat fiind faptul că în perioada menționată au existat numeroase îmbunătățiri și perfecționări continue ale GIS-ului pentru culturile de măslini și, prin urmare, sistemul de control nu s-a înrăutățit, ci s-a ameliorat în mod substanțial.
În ceea ce privește corecția pentru sectorul cheltuielilor de înființare a GIS-ului pentru culturile de măslini, reclamanta susține, în primul rând, că nu există un temei juridic valid pentru corecția financiară a cheltuielilor referitoare la procedura de înființare a GIS-ului pentru culturile de măslini, deoarece fondurile alocate creării sale erau deduse din ajutoarele datorate producătorilor greci iar nerecunoașterea cheltuielilor constituie o îmbogățire fără justă cauză din partea FEOGA precum și o dublă sancțiune financiară, în timp ce în orice caz toate cheltuielile efectuate sunt admisibile, din moment ce nu excedează bugetului aprobat de Comisie și sumei totale deduse de la producătorii greci în timp ce momentul critic pentru evaluarea împrejurării dacă anumite cheltuieli sunt mai mult sau mai puțin legale este momentul asumării obligației juridice sau momentul executării sale, iar nu momentul la care se declară acele cheltuieli.
În al doilea rând, reclamanta invocă: (a) încălcarea principiului proporționalității pentru cheltuielile de 2.920.191,03 rezultate din contracte suplimentare și (b) greșita apreciere a faptelor pentru cheltuielile care decurg din contractul 5190/ES/2003.
În ceea ce privește corecția pentru sectorul ajutoarelor directe (culturi arabile), reclamanta susține, în primul rând, că: (a) nu există un temei juridic valid pentru aplicarea unor orientări desuete care prevedeau procentaje fixe de corecție forfetară la noua PAC, la noul sistem de plăți unice a ajutoarelor iar (b) aplicarea acestora aduce o atingere gravă principiului proporționalității.
În al doilea rând, reclamanta invocă greșita apreciere a faptelor: (a) în ceea ce privește pretinsele deficiențe ale LPIS [Sisteme informatice pentru agricultură]-GIS (b) în ceea ce privește demonstrarea faptului că din confruntarea datelor LPIS-GIS utilizată pentru anul prezentării cererilor 2007, cu datele LPIS-GIS din 2009, complete și credibile, astfel cum a constatat Comisia cu ocazia unui control la fața locului, rezultă că diferențele și deficiențele sunt minime și nu depășesc 2% și, prin urmare, nicio corecție nu ar trebui să depășească această cifră și (c) în ceea ce privește pretinsele deficiențe ale controalelor administrative, încrucișate și la fața locului și calitatea lor și, în special, în ceea ce privește pretinsa lipsă a măsurării pășunilor și pretinsa efectuare tardivă a controalelor la fața locului, din moment ce multitudinea de îmbunătățiri survenite în anul prezentării cererilor 2007 ar trebui să conducă Comisia la soluția de a nu impune nicio corecție.
În ultimul rând, reclamanta invocă greșita interpretare și aplicare a articolului 33 din Regulamentul nr. 1290/05
1 în ceea ce privește corecția pentru cheltuielile referitoare la măsuri de dezvoltare rurală.