HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a opta)
25 iunie 2010(*)
„Marcă comunitară – Procedură de opoziție – Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative Metromeet – Marcă națională verbală anterioară meeting metro – Motiv relativ de refuz – Risc de confuzie – Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]”
În cauza T‑407/08,
MIP Metro Group Intellectual Property GmbH & Co. KG, cu sediul în Düsseldorf (Germania), reprezentată de J.‑C. Plate și de R. Kaase, avocați,
reclamantă,
împotriva
Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), reprezentat de domnul S. Schäffner, în calitate de agent,
pârât,
cealaltă parte în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI fiind
CBT Comunicación Multimedia, SL, cu sediul în Getxo (Spania),
având ca obiect o acțiune introdusă împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 12 iunie 2008 (cauza R 387/2007‑1) privind o procedură de opoziție între MIP Metro Group Intellectual Property GmbH & Co. KG și CBT Comunicación Multimedia, SL,
TRIBUNALUL (Camera a opta),
compus din doamna M. E. Martins Ribeiro (raportor), președinte, domnii S. Papasavvas și A. Dittrich, judecători,
grefier: domnul E. Coulon,
având în vedere cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 22 septembrie 2008,
având în vedere memoriul în răspuns al OAPI depus la grefa Tribunalului la 9 ianuarie 2009,
având în vedere că nicio cerere de stabilire a unei ședințe de judecată nu a fost formulată de părți în termenul de o lună de la comunicarea terminării procedurii scrise și hotărând, prin urmare, pe baza raportului judecătorului raportor și în temeiul articolului 135a din Regulamentul de procedură al Tribunalului, să se pronunțe fără parcurgerea fazei orale a procedurii,
având în vedere răspunsul reclamantei din 16 decembrie 2009 la întrebarea adresată în scris de Tribunal la 9 decembrie 2009,
pronunță prezenta
Hotărâre
Istoricul cauzei
1 La 30 martie 2004, CBT Comunicación Multimedia, SL, a formulat o cerere de înregistrare a unei mărci comunitare la Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (JO 1994, L 11, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 146), cu modificările ulterioare [înlocuit prin Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1)].
2 Marca a cărei înregistrare a fost solicitată este următorul semn figurativ:
3 Produsele și serviciile pentru care s‑a solicitat înregistrarea, după restrângerea intervenită în cursul procedurii care s‑a aflat pe rolul OAPI, fac parte din clasele 9, 16, 35 și 41 în sensul Aranjamentului de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor din 15 iunie 1957, cu revizuirile și modificările ulterioare, și corespund, pentru fiecare dintre aceste clase, următoarei descrieri:
– clasa 9: „Publicații descărcabile pe suporturi de date magnetice, referitoare exclusiv la probleme de metrologie”;
– clasa 16: „Publicații, cărți, reviste, ziare, anuare și cataloage; material didactic sau pentru învățământ (cu excepția aparatelor); toate referitoare exclusiv la probleme de metrologie”;
– clasa 35: „Publicitate; conducerea afacerilor; administrarea afacerilor; lucrări de birou; organizarea și conducerea de expoziții, în scopuri comerciale și/sau publicitare; publicare de texte publicitare; toate referitoare exclusiv la probleme de metrologie”;
– clasa 41: „Educație; instruire; divertisment; activități culturale; organizarea și conducerea de prezentări în scopuri educative sau culturale; organizarea și conducerea de seminarii, de simpozioane, de congrese și de colocvii; editare de texte (cu excepția textelor publicitare); toate referitoare exclusiv la probleme de metrologie”.
4 Cererea de înregistrare a mărcii comunitare a fost publicată în Buletinul mărcilor comunitare nr. 3/2005 din 17 ianuarie 2005.
5 La 15 aprilie 2005, reclamanta, MIP Metro Group Intellectual Property GmbH & Co. KG, a formulat opoziție la cererea de înregistrare a mărcii solicitate, invocând riscul de confuzie în sensul articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009].
6 Opoziția s‑a întemeiat pe o parte din produsele și serviciile acoperite de înregistrarea nr. 30348717 din Germania a mărcii figurative următoare, cu indicarea culorilor albastru și galben:
7 Marca națională figurativă anterioară METRO a fost depusă la 22 septembrie 2003 și înregistrată la 27 aprilie 2004, între altele, pentru următoarele produse și servicii:
– clasa 9: „Aparate de prelucrare a datelor și calculatoare; suporturi de stocare electronice, magnetice și optice; suporturi de stocare ROM, PROM, EAROM și EPROM, suporturi de stocare CD‑ROM, cipuri (circuite integrate), dischete, discuri magnetice; tablouri de repartiție electrice cu memorie, toate produsele menționate cu și fără informații înregistrate; microprocesoare; programe de calculator, baze de date”;
– clasa 16: „Hârtie și carton (în măsura în care sunt incluse în clasa 16); produse din aceste materiale, respectiv prosoape din hârtie, șervețele de hârtie, filtre din hârtie, batiste din hârtie, hârtie de toaletă, scutece din hârtie, containere pentru ambalaj, saci pentru ambalaj, imprimate; articole de papetărie, albume foto; material didactic și pentru învățământ (cu excepția aparatelor) sub formă de imprimate; clasoare cu inele, mape pentru conferințe, truse pentru corespondență, mape pentru documente, caiete de scriere, de calcul, de muzică, de vocabular și pentru teme”;
– clasa 35: „Publicitate; marketing, consiliere în marketing și în domeniul achizițiilor, studiul pieței și analiza pieței, relații publice; conducerea afacerilor; administrarea afacerilor; consiliere privind conducerea întreprinderilor, privind organizarea, privind personalul și privind gestionarea unei întreprinderi; lucrări de birou”;
– clasa 41: „Educație; instruire; divertisment, activități sportive și culturale; organizarea și conducerea de conferințe, de congrese și de simpozioane, închirierea de aparate audio și video; servicii de jocuri on‑line; publicare și editare de cărți, ziare și reviste”.
8 Opoziția s‑a întemeiat de asemenea pe înregistrarea nr. 30235327 din Germania a mărcii verbale meeting metro depusă la 22 iulie 2002 și înregistrată la 18 februarie 2003, între altele, pentru următoarele produse și servicii:
– clasa 9: „Aparate de prelucrare a datelor și calculatoare, suporturi de date (de asemenea furnizate împreună cu programe de citire), programe pentru prelucrarea datelor”;
– clasa 16: „Imprimate, prospecte, reviste, ziare, cărți, artă grafică, imagini, fotografii; material didactic și pentru învățământ (cu excepția aparatelor), produsele din hârtie și din carton (în măsura în care sunt incluse în clasa 16); hârtie, carton”;
– clasa 35: „Publicitate; conducerea afacerilor; lucrări de birou; administrarea afacerilor și consiliere privind conducerea întreprinderilor; plasare și închiriere de personal; consiliere privind gestionarea personalului, selectarea și recrutarea de personal, în special căutarea și selectarea de specialiști și de cadre și organizarea de evenimente legate de recrutare; birouri de plasare; punere la dispoziție de forță de muncă temporară”;
– clasa 41: „Educație; instruire, formare, perfecționare și orientare profesională; organizarea de seminarii și de congrese, precum și cursuri prin corespondență; publicare și editare de cărți, ziare și reviste; divertisment; activități sportive și culturale”.
9 Opoziția era îndreptată împotriva tuturor produselor și serviciilor vizate de marca solicitată.
10 Prin decizia din 23 ianuarie 2007, divizia de opoziție a admis opoziția în întregime în temeiul mărcii verbale meeting metro, întrucât exista un risc de confuzie în ceea ce privește toate produsele și serviciile în cauză. Divizia de opoziție a constatat identitatea sau similitudinea produselor și serviciilor în cauză și a subliniat că semnele meeting metro și Metromeet sunt similare deoarece conțineau elementele „metro” și „meet” și că respectiva componentă „meeting” nu era decât forma gerunzială a elementului „meet”. Ordinea inversată a elementelor „metro”, pe de o parte, și a elementului „meet” sau „meeting”, pe de altă parte, nu ar compensa similitudinile vizuală și fonetică dintre semne. Din punct de vedere conceptual, semnele în cauză ar transmite același mesaj.
11 La 14 martie 2007, CBT Comunicación Multimedia a formulat o cale de atac la OAPI împotriva deciziei diviziei de opoziție, în temeiul articolelor 57-62 din Regulamentul nr. 40/94 (devenite articolele 58-64 din Regulamentul nr. 207/2009).
12 Prin decizia din 12 iunie 2008 (denumită în continuare „decizia atacată”), Camera întâi de recurs a admis calea de atac și, în consecință, a anulat decizia diviziei de opoziție. În particular, aceasta a apreciat, pe de o parte, că produsele și serviciile vizate de marca solicitată și cele vizate de mărcile anterioare sunt fie identice, fie similare și, pe de altă parte, că semnele în conflict sunt ușor similare. Camera de recurs a exclus totuși orice risc de confuzie întrucât elementul comun „metro” ar fi imediat înțeles de publicul vizat drept o aluzie la metrologie sau la „Metrologie” în germană. Publicul în cauză, constituit din specialiști deosebit de atenți în momentul în care cumpără produsele sau serviciile respective, ar percepe legătura cu metrologia. În plus, diferențele vizuale dintre mărcile în cauză ar fi semnificative.
Concluziile părților
13 Reclamanta solicită Tribunalului:
– anularea deciziei atacate și respingerea cererii de înregistrare nr. 3740529 a mărcii comunitare Metromeet;
– obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor efectuate în legătură cu procedura de opoziție și cu calea de atac care s‑au aflat pe rolul camerei de recurs.
14 OAPI solicită Tribunalului:
– respingerea acțiunii;
– obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Cu privire la admisibilitatea unui document prezentat pentru prima dată în fața Tribunalului
15 Reclamanta înțelege să se întemeieze pe un sondaj efectuat de un institut de sondaj în toamna anului 2007 din care ar rezulta că 70 % dintre persoanele intervievate în Germania ar asocia cuvântul „metro” cu reclamanta și 10 % dintre acestea cu un sistem de transport subteran din străinătate.
16 În această privință, trebuie amintit că acțiunea introdusă la Tribunal vizează controlul legalității deciziilor camerelor de recurs ale OAPI, în sensul articolului 63 din Regulamentul nr. 40/94 (devenit articolul 65 din Regulamentul nr. 207/2009). În consecință, rolul Tribunalului nu este a reexamina împrejurările de fapt în lumina probelor prezentate pentru prima dată în fața sa. Astfel, admiterea acestor probe este contrară articolului 135 alineatul (4) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, potrivit căruia memoriile părților nu pot modifica obiectul litigiului care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs [Hotărârea Tribunalului din 6 martie 2003, DaimlerChrysler/OAPI (Calandru), T‑128/01, Rec., p. II‑701, punctul 18, și Hotărârea Tribunalului din 19 noiembrie 2008, Rautaruukki/OAPI (RAUTARUUKKI), T‑269/06, nepublicată în Repertoriu, punctul 20].
17 În aceste condiții, trebuie să se declare inadmisibilă anexa la cererea introductivă de care reclamanta înțelege să se prevaleze în prezenta cauză, din moment ce aceasta nu a fost examinată de camera de recurs.
Cu privire la fond
18 Cu titlu prealabil, trebuie subliniat că reclamanta a solicitat în cererea introductivă, astfel cum rezultă din cuprinsul punctului 13 de mai sus, anularea deciziei atacate și respingerea cererii de înregistrare nr. 3740529 a mărcii comunitare Metromeet. În răspunsul la întrebarea adresată de Tribunal, reclamanta a precizat că interpretarea concluziilor sale trebuie realizată în sensul că solicită Tribunalului respingerea cererii de înregistrare și, în subsidiar, anularea deciziei atacate și trimiterea cauzei la OAPI spre rejudecare.
19 Potrivit articolului 44 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, cererea introductivă trebuie să cuprindă, printre altele, concluziile reclamantului. În speță, trebuie să se constate că acest caracter subsidiar al cererii de anulare în raport cu cererea de respingere a cererii de înregistrare nu a fost indicat în cererea introductivă, ci în răspunsul reclamantei la o măsură de organizare a procedurii. Rezultă că această modificare a unui capăt de cerere făcută în cadrul unei măsuri de organizare a procedurii trebuie respinsă ca inadmisibilă (a se vedea în acest sens Ordonanța Tribunalului din 14 februarie 2005, Ravailhe/Comitetul Regiunilor, T‑406/03, RecFP, p. I‑A‑19 și II‑79, punctul 53).
Cu privire la primul aspect al primului capăt de cerere, vizând anularea deciziei atacate
20 Reclamanta invocă un motiv unic, întemeiat pe încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94. Reclamanta consideră, în esență, că există, astfel cum a constatat divizia de opoziție, o similitudine vizuală, fonetică și conceptuală între semnele Metromeet și meeting metro, întrucât conțin ambele elemente „metro” și „meet”, sufixul „ing” care se regăsește la elementul „meeting” al mărcii verbale anterioare fiind doar constituentul formei gerunziale a verbului „meet”, care nu este de natură să genereze o diferență vizuală, fonetică sau conceptuală între semnele respective. Singura diferență ar fi inversarea celor două componente ale semnelor care, în definitiv, nu ar exclude similitudinea dintre acestea.
21 În opinia OAPI, nu există vreun risc de confuzie între semnele în discuție din cauza caracterului extrem de aluziv și ușor distinctiv al elementului „metro”. Profesioniștii specializați în domeniul metrologiei ar asocia elementul „metro” cu metrologia în momentul în care s‑ar confrunta cu produsele și serviciile având legătură cu acest domeniu specializat.
22 Potrivit articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94, la opoziția titularului unei mărci anterioare, se respinge înregistrarea mărcii solicitate atunci când, „din cauza identității sau asemănării sale cu marca anterioară și din cauza identității sau asemănării produselor sau serviciilor pe care le desemnează cele două mărci, există un risc de confuzie [în percepția publicului de] pe teritoriul în care este protejată marca anterioară; riscul de confuzie presupune riscul de asociere cu marca anterioară”.
23 Pe de altă parte, în temeiul articolului 8 alineatul (2) litera (a) punctele (i) și (ii) din Regulamentul nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (2) litera (a) punctele (i) și (ii) din Regulamentul nr. 207/2009], prin mărci anterioare trebuie să se înțeleagă mărcile comunitare, precum și mărcile înregistrate într‑un stat membru a căror dată de depunere este anterioară datei cererii de înregistrare a mărcii comunitare.
24 Potrivit unei jurisprudențe constante, constituie risc de confuzie riscul ca publicul să creadă că produsele sau serviciile în cauză provin de la aceeași întreprindere sau, eventual, de la întreprinderi legate din punct de vedere economic [a se vedea Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2008, Boston Scientific/OAPI – Terumo (CAPIO), T‑325/06, nepublicată în Repertoriu, punctul 70 și jurisprudența citată; a se vedea de asemenea, prin analogie, Hotărârea Curții din 29 septembrie 1998, Canon, C‑39/97, Rec., p. I‑5507, punctul 29, și Hotărârea Curții din 22 iunie 1999, Lloyd Schuhfabrik Meyer, C‑342/97, Rec., p. I‑3819, punctul 17].
25 În plus, riscul de confuzie în percepția publicului trebuie apreciat în mod global, ținând seama de toți factorii pertinenți din cauză (a se vedea Hotărârea CAPIO, punctul 24 de mai sus, punctul 71 și jurisprudența citată; a se vedea de asemenea, prin analogie, Hotărârea Curții din 11 noiembrie 1997, SABEL, C‑251/95, Rec., p. I‑6191, punctul 22, Hotărârea Canon, punctul 24 de mai sus, punctul 16, și Hotărârea Lloyd Schuhfabrik Meyer, punctul 24 de mai sus, punctul 18).
26 Această apreciere globală implică o anumită interdependență între factorii luați în considerare și, în special, între similitudinea mărcilor și cea a produselor sau serviciilor desemnate. Astfel, un grad scăzut de similitudine între produsele sau serviciile acoperite poate fi compensat printr‑un grad ridicat de similitudine între mărci și invers [Hotărârea Curții din 13 septembrie 2007, Il Ponte Finanziaria/OAPI, C‑234/06 P, Rep., p. I‑7333, punctul 48, Hotărârea Tribunalului din 23 octombrie 2002, Matratzen Concord/OAPI – Hukla Germany (MATRATZEN), T‑6/01, Rec., p. II‑4335, punctul 25; a se vedea de asemenea, prin analogie, Hotărârea Canon, punctul 24 de mai sus, punctul 17]. Interdependența dintre acești factori își găsește expresia în al șaptelea considerent al Regulamentului nr. 40/94, potrivit căruia noțiunea de similitudine trebuie interpretată în relație cu riscul de confuzie, a cărui apreciere depinde de numeroși factori, în special de cunoașterea mărcii pe piață, de asocierea care poate fi făcută cu semnul folosit sau înregistrat, de gradul de asemănare între marcă și semn și între produsele sau serviciile desemnate (a se vedea Hotărârea CAPIO, punctul 24 de mai sus, punctul 72 și jurisprudența citată).
27 Pe de altă parte, aprecierea globală trebuie să se întemeieze, în ceea ce privește similitudinea vizuală, fonetică sau conceptuală dintre mărcile în conflict, pe impresia de ansamblu produsă de acestea, ținând cont în special de elementele lor distinctive și dominante. Astfel, din modul de redactare a articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94, potrivit căruia „există un risc de confuzie [în percepția publicului]”, rezultă că percepția asupra mărcilor pe care o are consumatorul mediu al produselor sau serviciilor în cauză are un rol determinant în aprecierea globală a riscului de confuzie. Or, consumatorul mediu percepe o marcă în mod normal ca pe un tot și nu face o examinare a diferitelor detalii ale acesteia (a se vedea Hotărârea CAPIO, punctul 24 de mai sus, punctul 73 și jurisprudența citată; a se vedea de asemenea, prin analogie, Hotărârea SABEL, punctul 25 de mai sus, punctul 23).
28 În vederea aprecierii globale a riscului de confuzie, consumatorul mediu al produselor vizate este prezumat a fi normal informat și suficient de atent și de avizat. Pe de altă parte, trebuie să ia în considerare împrejurarea că numai rareori consumatorul mediu are posibilitatea să compare în mod direct diferitele mărci, trebuind să se bazeze pe imaginea imperfectă a acestora pe care a păstrat‑o în memorie. Trebuie ținut seama și de faptul că nivelul de atenție a consumatorului mediu poate varia în funcție de categoria de produse sau servicii în cauză [Hotărârea Tribunalului din 23 octombrie 2002, Oberhauser/OAPI – Petit Liberto (Fifties), T‑104/01, Rec., p. II‑4359, punctul 28, și Hotărârea Tribunalului din 30 iunie 2004, BMI Bertollo/OAPI – Diesel (DIESELIT), T‑186/02, Rec., p. II‑1887, punctul 38; a se vedea de asemenea, prin analogie, Hotărârea Lloyd Schuhfabrik Meyer, punctul 24 de mai sus, punctul 26].
29 În speță, mărcile anterioare sunt mărci naționale înregistrate în Germania, cu privire la care a fost adoptată decizia atacată. Prin urmare, astfel cum rezultă din cuprinsul punctelor 34 și 49 din decizia atacată, examinarea trebuie să se limiteze la teritoriul german.
30 Trebuie de asemenea constatat că publicul relevant este constituit, astfel cum a subliniat în mod întemeiat camera de recurs la punctul 22 din decizia atacată, din profesioniști în metrologie și din prestatori de servicii din acest domeniu în măsura în care produsele și serviciile în cauză privesc exclusiv metrologia. Contrar celor pretinse de reclamantă, nu se poate susține în mod valabil că produsele și serviciile în cauză se adresează marelui public, din moment ce acesta ar utiliza zilnic instrumente de măsură precum ceasurile de mână, metre pliante, cântare, recipiente gradate sau termometre. Astfel, niciunul dintre produsele și serviciile menționate în cererea de înregistrare a mărcii comunitare nu vizează instrumentele de măsură invocate de reclamantă.
31 Este necesar să se examineze aprecierea riscului de confuzie între semnele în conflict efectuată de camera de recurs în lumina considerațiilor care precedă.
Cu privire la similitudinea produselor și a serviciilor
32 În această privință, trebuie apreciat că poziția camerei de recurs de la punctele 23-29 din decizia atacată cu privire la marca meeting metro și de la punctele 41-45 din aceeași decizie cu privire la marca METRO trebuie confirmată. De altfel, trebuie remarcat că reclamanta nu a exprimat nicio critică împotriva constatărilor efectuate de camera de recurs privind identitatea sau similitudinea produselor și a serviciilor în cauză.
Cu privire la similitudinea semnelor
33 Trebuie amintit faptul că, astfel cum s‑a menționat deja la punctul 27 de mai sus, aprecierea globală trebuie să se întemeieze, în ceea ce privește similitudinea vizuală, fonetică sau conceptuală dintre mărcile în conflict, pe impresia de ansamblu produsă de acestea, ținând cont în special de elementele lor distinctive și dominante [a se vedea Hotărârea Tribunalului din 14 octombrie 2003, Phillips‑Van Heusen/OAPI – Pash Textilvertrieb und Einzelhandel (BASS), T‑292/01, Rec., p. II‑4335, punctul 47, și Hotărârea CAPIO, punctul 24 de mai sus, punctul 88 și jurisprudența citată; a se vedea, prin analogie, Hotărârea SABEL, punctul 25 de mai sus, punctul 23].
34 Rezultă de asemenea din jurisprudență că două mărci sunt similare atunci când, din punctul de vedere al publicului relevant, există între ele o egalitate cel puțin parțială în ceea ce privește unul sau mai multe aspecte relevante (Hotărârea MATRATZEN, punctul 26 de mai sus, punctul 30, și Hotărârea CAPIO, punctul 24 de mai sus, punctul 89; a se vedea de asemenea, prin analogie, Hotărârea SABEL, punctul 25 de mai sus, punctul 23).
35 Mai întâi, semnele care trebuie comparate sunt următoarele:
Marca națională anterioară | Marca comunitară solicitată |
| 
|
36 În primul rând, referitor la compararea vizuală, trebuie constatat că marca solicitată este o marcă figurativă care conține un element verbal alcătuit din nouă litere al căror font este standard. Cu toate acestea, trebuie constatat că două litere „e” sunt poziționate mai jos decât celelalte litere și că ultima dintre acestea figurează în sens invers. În plus, deasupra ultimelor două litere „e” este amplasat un element figurativ alcătuit dintr‑un pătrat răsturnat cu un cerc în interior. Elementul „metro” al mărcii solicitate este subliniat. Marca verbală anterioară este alcătuită din două cuvinte de șapte și, respectiv, de cinci litere, având așadar în total douăsprezece litere.
37 Desigur, este exact faptul că marca solicitată este alcătuită din două elemente, respectiv „metro” și „meet”, care se regăsesc în ordine inversată la marca verbală anterioară, cuvântul „meeting” putând fi cu ușurință perceput de publicul vizat drept forma gerunzială a cuvântului „meet”.
38 În această privință, trebuie amintit că simpla inversiune a elementelor unei mărci nu poate permite constatarea inexistenței unei similitudini vizuale [Hotărârea Tribunalului din 11 iunie 2009, Hedgefund Intelligence/OAPI – Hedge Invest (InvestHedge), T‑67/08, nepublicată în Repertoriu, punctul 35].
39 Cu toate acestea, câteva deosebiri pot fi distinse din cauza prezenței elementului figurativ care este alcătuit dintr‑un pătrat, din dispunerea specială a ultimelor două litere „e” ale mărcii solicitate, precum și din existența unei anumite diferențe între elementele „meet” și „meeting”. Concluzia camerei de recurs de la punctul 30 din decizia atacată, potrivit căreia, în ansamblu, semnele nu sunt decât ușor similare pe plan vizual, trebuie, așadar, confirmată.
40 În al doilea rând, referitor la compararea fonetică, trebuie subliniat că, prin inversiunea celor două elemente care compun semnele și prin faptul că termenul „meet” este reprodus ușor diferit în marca verbală anterioară (meeting), cele două semne se pronunță în mod diferit. Cu toate acestea, din cauza identității dintre ultimul element al mărcii verbale anterioare și primul element al mărcii solicitate, precum și a modului similar de pronunțare a elementelor „meet” și „meeting”, există o anumită similitudine fonetică între cele două semne luate în ansamblu. Faptul că elementele verbale se pronunță în ordine inversă nu poate împiedica posibilitatea ca semnele să fie în ansamblu similare (a se vedea în acest sens Hotărârea InvestHedge, punctul 38 de mai sus, punctul 39). Rezultă că nu poate fi confirmată concluzia camerei de recurs de la punctul 31 din decizia atacată, potrivit căreia mărcile în cauză nu sunt similare pe plan fonetic.
41 În al treilea rând, referitor la compararea conceptuală, se impune constatarea faptului că, aplicate la produse sau servicii care privesc metrologia și având în vedere publicul vizat alcătuit din specialiști din domeniul metrologiei, trebuie să se aprecieze că semnele în cauză vor fi înțelese de publicul respectiv, astfel cum rezultă din cuprinsul punctului 32 din decizia atacată, ca făcând referire la metrologie, dar și ca făcând referire, contrar a ceea ce rezultă din cuprinsul punctelor 33 și 34 din aceeași decizie, la întâlniri între persoane interesate de acest domeniu al științei, după cum a remarcat divizia de opoziție în decizia sa, întrucât cuvântul „meeting” face parte din vocabularul german curent, astfel încât publicul vizat ar înțelege termenul „meet”. Astfel, există o legătură evidentă între semnele în cauză, întrucât conceptele la care fac aluzie sunt identice.
Cu privire la riscul de confuzie
42 Trebuie amintit că există un risc de confuzie atunci când, în mod cumulativ, gradul de similitudine a mărcilor în cauză și gradul de similitudine a produselor sau a serviciilor desemnate de aceste mărci sunt suficient de ridicate (Hotărârea MATRATZEN, punctul 26 de mai sus, punctul 45).
43 În această privință, se impune constatarea faptului că elementul „metro”, fără a fi descriptiv, nu poate fi considerat ca având un puternic caracter distinctiv în raport cu produsele și serviciile care privesc metrologia și care se adresează unui public de specialiști în domeniu. Pe de altă parte, deși celălalt element al semnelor în cauză poate fi perceput ca având caracter distinctiv, se impune constatarea faptului că, deși nu sunt identice, cuvintele „meet” și „meeting” sunt similare, întrucât este vorba despre același cuvânt în două forme gramaticale diferite din cauza formei gerunziale existente la unul dintre semne.
44 Or, trebuie amintit că, chiar raportat la un public alcătuit din specialiști, este necesar să se țină cont de împrejurarea că nu există decât rareori posibilitatea pentru consumatorul mediu să compare în mod direct diferitele mărci, ci trebuie să se bazeze pe imaginea imperfectă a acestora pe care a păstrat‑o în memorie [Hotărârea Lloyd Schuhfabrik Meyer, punctul 24 de mai sus, punctul 26, și Hotãrârea Tribunalului din 12 noiembrie 2008, Shaker/OAPI – Limiñana y Botella (Limoncello della Costiera Amalfitana shaker), T‑7/04, Rep., p. II‑3085, punctul 30]. În plus, faptul cã produsele și serviciile în cauză nu sunt cumpărate sau, respectiv, furnizate zilnic ori săptămânal sporește posibilitățile ca publicul‑țintă să fie indus în eroare de o amintire imprecisă a configurației mărcilor [a se vedea în acest sens Hotărârea Tribunalului din 23 octombrie 2002, Institut für Lernsysteme/OAPI – Educational Serviciile (ELS), T‑388/00, Rec., p. II‑4301, punctul 76].
45 Pe de altă parte, trebuie amintit că recunoașterea unui caracter slab distinctiv al mărcii anterioare nu împiedică posibilitatea de a constata existența în speță a unui risc de confuzie. Astfel, deși caracterul distinctiv al mărcii anterioare trebuie luat în considerare în aprecierea riscului de confuzie, acesta nu este decât un element printre altele care intervine în cadrul acestei aprecieri. Astfel, chiar în prezența unei mărci anterioare cu slab caracter distinctiv poate exista un risc de confuzie, de exemplu, datorită similitudinii semnelor și a produselor sau serviciilor vizate [a se vedea Hotărârea Tribunalului din 13 decembrie 2007, Xentral/OAPI – Pages jaunes (PAGESJAUNES.COM), T‑134/06, Rep., p. II‑5213, punctul 70 și jurisprudența citată].
46 Având în vedere faptul că, pe de o parte, produsele și serviciile în cauză sunt, în parte, identice și, în parte, cel puțin similare și, pe de altă parte, că semnele în cauză prezintă similitudini vizuale și fonetice, deși sunt reduse, și o identitate conceptuală, trebuie să se constate că nu există o diferență suficientă între semnele respective care să permită evitarea oricărui risc de confuzie între mărci în percepția publicului.
47 Contrar aprecierilor camerei de recurs de la punctul 37 din decizia atacată, niciun element nu permite să se prezume că produsele în cauză sunt achiziționate în mod normal după studierea informațiilor legate de produsele și serviciile în cauză, astfel încât diferențele vizuale ar avea o mare importanță. Astfel, cumpărarea produselor sau prestarea serviciilor în discuție ar putea fi consecința unei recomandări verbale în acest sens, iar consumatorul care se confruntă cu cele două semne ar putea confunda cu ușurință, din cauza imaginii imperfecte păstrate în memorie, produsul sau serviciul care poartă marca recomandată și cele care poartă cealaltă marcă în discuție.
48 În aceste condiții, trebuie admis motivul unic și, pe cale de consecință, anulată decizia atacată fără a fi necesară pronunțarea cu privire la compararea mărcii solicitate cu marca anterioară METRO.
Cu privire la al doilea aspect al primului capăt de cerere, vizând respingerea cererii de înregistrare a mărcii solicitate
49 Referitor la al doilea aspect al primului capăt de cerere, trebuie să se aprecieze că interesele reclamantei sunt, în împrejurările din speță, suficient de protejate prin anularea deciziei atacate, fără a fi necesară pronunțarea asupra cererii reclamantei având ca obiect respingerea înregistrării mărcii solicitate. O astfel de cerere nu reprezintă decât consecința anulării deciziei menționate, astfel încât aceasta se înscrie în cadrul măsurilor pe care le implică executarea unei hotărâri a instanței Uniunii, potrivit articolului 63 alineatul (6) din Regulamentul nr. 40/94 [devenit articolul 65 alineatul (6) din Regulamentul nr. 207/2009] [a se vedea în acest sens Hotărârea Tribunalului din 27 februarie 2002, Streamserve/OAPI (STREAMSERVE), T‑106/00, Rec., p. II‑723, punctul 17, și Hotărârea din 12 ianuarie 2006, Devinlec/OAPI – TIME ART (QUANTUM), T‑147/03, Rec., p. II‑11, punctul 113].
Cu privire la cheltuielile de judecată
50 Potrivit articolului 87 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât OAPI a căzut în pretenții, se impune obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată, conform concluziilor reclamantei.
51 În plus, reclamanta a solicitat obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată efectuate de aceasta în legătură cu procedura de opoziție și cu calea de atac care s‑au aflat pe rolul camerei de recurs. În această privință, trebuie amintit că, în temeiul articolului 136 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, cheltuielile necesare efectuate de părți în legătură cu procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs sunt considerate cheltuieli de judecată recuperabile. Situația este însă diferită în ceea ce privește cheltuielile de judecată efectuate în legătură cu procedura care s‑a aflat pe rolul diviziei de opoziție. Prin urmare, cererea reclamantei prin care solicită obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii administrative în fața diviziei de opoziție trebuie declarată inadmisibilă [Hotărârea Tribunalului din 10 decembrie 2008, MIP Metro/OAPI – Metronia (METRONIA), T‑290/07, nepublicată în Repertoriu, punctul 60].
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera a opta)
declară și hotărăște:
1) Anulează Decizia Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 12 iunie 2008 (cauza R 387/2007‑1) privind o procedură de opoziție între MIP Metro Group Intellectual Property GmbH & Co. KG și CBT Comunicación Multimedia, SL.
2) Obligă OAPI la plata cheltuielilor de judecată.
Martins Ribeiro | Papasavvas | Dittrich |
Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 25 iunie 2010.
Semnături