Cauzele conexate T‑229/11 și T‑276/11

Lord Inglewood și alții

împotriva

Parlamentului European

„Norme privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților în Parlamentul European – Sistem de pensii suplimentare – Decizii de respingere a cererilor de a beneficia de dispozițiile în vigoare înainte de modificarea sistemului de pensii suplimentare în anul 2009 – Excepție de nelegalitate – Drepturi dobândite – Încredere legitimă – Proporționalitate – Egalitate de tratament”

Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a patra) din 13 martie 2013

1.      Acte ale instituțiilor – Decizie de modificare a normelor privind sistemul facultativ de pensie suplimentară al deputaților în Parlamentul European – Publicare – Comunicare prin site‑ul intranet al instituției – Inaccesibilitate pentru foștii deputați – Opozabilitatea deciziei supuse unei publicări pe internet

2.      Parlamentul European – Norme privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților – Sistemul facultativ de pensie suplimentară – Condiții de acordare – Caracter cumulativ

3.      Parlamentul European – Norme privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților – Sistemul facultativ de pensie suplimentară – Caracter necontractual

4.      Parlamentul European – Norme privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților – Sistemul facultativ de pensie suplimentară – Înlăturarea posibilității de plată a unei părți a pensiei sub forma unei sume forfetare – Încălcarea principiului protecției încrederii legitime – Inexistență

5.      Parlamentul European – Norme privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților – Sistemul facultativ de pensie suplimentară – Înlăturarea posibilității de plată a unei părți a pensiei sub forma unei sume forfetare și a posibilității de pensionare anticipată – Încălcarea principiului proporționalității – Inexistență

6.      Parlamentul European – Norme privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților – Sistemul facultativ de pensie suplimentară – Introducerea de modificări care vizează restabilirea echilibrului financiar al sistemului – Admisibilitate

[art. 232 alin. (1) TFUE]

7.      Dreptul Uniunii Europene – Principii – Egalitate de tratament – Noțiune – Control jurisdicțional – Limite

8.      Parlamentul European – Norme privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților – Sistemul facultativ de pensie suplimentară – Creșterea vârstei de pensionare – Încălcarea principiului egalității de tratament ca urmare a neadoptării unor măsuri tranzitorii precum cele prevăzute pentru funcționarii Uniunii – Inexistență

(Regulamentul nr. 723/2004 al Consiliului)

9.      Parlamentul European – Norme privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților – Sistemul facultativ de pensie suplimentară – Modificare – Obligația de consultare prealabilă a secretarului general al Parlamentului și a Colegiului chestorilor – Inexistență

[Regulamentul de procedură al Parlamentului European, art. 21 alin. (2)]

1.      În calitate de act cu aplicabilitate generală, care nu se adresează unui destinatar, o decizie a Biroului Parlamentului European de modificare a normelor privind sistemul (facultativ) de pensie suplimentară al deputaților, care figurează în anexa VII la Normele privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților, nu necesită o notificare individuală, dar trebuie să fie publicată pentru a intra în vigoare. Astfel, un principiu fundamental al ordinii juridice a Uniunii impune ca un act care emană de la autorități publice să nu fie opozabil justițiabililor înainte ca aceștia să aibă posibilitatea de a lua cunoștință de el.

Întrucât nu este vorba despre un act pentru care articolul 254 CE prevedea o publicare în Jurnalul Oficial, orice altă formă utilă de publicare trebuie considerată ca fiind suficientă. Astfel, întrucât decizia respectivă constituie un act de organizare internă, trebuie să se admită că aceasta este adusă la cunoștința celor interesați potrivit regulilor stabilite în cadrul instituției în ceea ce privește astfel de măsuri. În această privință, o publicare pe intranetul Parlamentului European, în conformitate cu uzanțele practicate de Parlamentul European, este suficientă în ceea ce privește deputații în funcție. În schimb, întrucât foștii deputați nu mai au acces la intranetul Parlamentului European, în privința acestora era necesară o publicare pe internet.

Or, în calitate de act cu aplicabilitate generală, această decizie trebuia să intre în vigoare la același moment pentru toți justițiabilii a căror situație juridică o afectează, atât pentru rațiuni de securitate juridică, cât și pentru rațiuni legate de principiul egalității de tratament. În plus, întrucât existența posibilității justițiabilului de a lua cunoștință de un act este o condiție a opozabilității acestuia, în acest sens trebuie reținută data la care această posibilitate exista pentru ultimul dintre justițiabilii în cauză.

(a se vedea punctele 32-34 și 37)

2.      Rezultă cu claritate din articolul 1 alineatul (1) din Normele privind sistemul (facultativ) de pensie suplimentară al deputaților în Parlamentul European, care figurează în anexa VII la Normele privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților, că, pentru a dobândi dreptul la pensia suplimentară, un deputat trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, toate condițiile menționate în cuprinsul acestuia, și anume, în primul rând, să fi contribuit cel puțin doi ani la sistemul de pensii suplimentare, în al doilea rând, să fi încetat exercitarea funcției, iar în al treilea rând, să aibă vârsta de pensionare (60 de ani înainte de 14 iulie 2009, 63 de ani după această dată). Pentru un deputat sau un fost deputat, îndeplinirea ultimei dintre aceste condiții, oricare ar fi aceasta, constituie, așadar, faptul generator al dreptului său la pensia suplimentară.

(a se vedea punctele 40 și 56)

3.      Sistemul (facultativ) de pensie suplimentară al deputaților în Parlamentul European, care figurează în anexa VII la Normele privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților, intră exclusiv în prerogativele de autoritate publică cu care este învestit Parlamentul European pentru a îndeplini misiunea care îi este încredințată prin tratate. În consecință, drepturile și obligațiile care decurg din acest sistem pentru Parlamentul European și pentru deputații afiliați se înscriu în cadrul legăturii statutare care îi unește și, prin urmare, nu sunt contractuale, ci fac parte din dreptul public, constatare care nu este repusă în discuție de faptul că persoana interesată s‑a afiliat în mod voluntar la sistemul menționat.

(a se vedea punctele 61 și 148)

4.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 66)

5.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 70-72, 93-95, 107 și 132)

6.      În exercitarea competenței sale de a reglementa sistemul de pensii suplimentare al deputaților care figurează în anexa VII la Normele privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților, Parlamentul European poate să prevadă în mod legitim modificări prin care să urmărească, printre altele, să se evite cât mai mult posibil orice impact financiar asupra contribuabililor europeni, să se asigure că toate costurile sunt repartizate în mod echitabil și ținând seama în mod corespunzător de necesitatea de a explica publicului deciziile și să se mențină cât mai mult posibil lichiditatea fondului de pensii. Astfel, dacă se adeverește, în acest sistem de pensii care se sprijină pe un calcul actuarial, în cadrul căruia totalitatea contribuțiilor anuale ale celor afiliați și ale Parlamentului European trebuie, în principiu, să acopere toate drepturile la pensie dobândite în același an, că previziunile de randament al activelor fondului, în funcție de care a fost stabilit cuantumul contribuțiilor, erau prea optimiste, trebuie să se concluzioneze că, în realitate, contribuțiile din trecut ale celor afiliați și ale Parlamentului European erau prea mici pentru a finanța drepturile la pensie corespunzătoare. Pentru a restabili echilibrul sistemului, este, așadar, în principiu, justificat ca atât persoanelor afiliate, cât și Parlamentului European să li se solicite contribuția.

În această privință, întrucât decizia de a crește vârsta de pensionare în cadrul sistemului de pensie suplimentară era, în principal, motivată de situația financiară dificilă a fondului de pensie suplimentară, este lipsit de relevanță argumentul potrivit căruia vârsta ar fi fost stabilită în funcție de considerații aplicabile sistemelor obligatorii de pensii.

(a se vedea punctele 73-75, 98 și 145)

7.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 112 și 113)

8.      În ceea ce privește modificarea sistemului de pensii suplimentare al deputaților care figurează în anexa VII la Normele privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților, împrejurarea că vârsta de pensionare a crescut în lipsa unor măsuri tranzitorii nu este discriminatorie prin simplul fapt că, pentru modificarea altor sisteme de pensie comunitare, au fost prevăzute astfel de dispoziții. Astfel, deputații, pe de o parte, și funcționarii Uniunii, pe de altă parte, se găsesc în situații juridice și factuale care prezintă diferențe esențiale, de natură să justifice aplicarea unui tratament diferit în ceea ce privește adoptarea măsurilor tranzitorii.

În ceea ce privește modificarea sistemului de pensii al funcționarilor Uniunii introdusă prin Regulamentul nr. 723/2004 de modificare a Statutului funcționarilor Comunităților Europene, precum și a regimului aplicabil celorlalți agenți ai comunităților, măsurile tranzitorii constau, pe de o parte, într‑o exceptare a anumitor funcționari în activitate la data intrării în vigoare a modificărilor și, pe de altă parte, într‑o aplicare eșalonată a modificărilor, în funcție de vârsta funcționarilor în activitate la data intrării în vigoare a acestora. În acest context, trebuie să se sublinieze că pensia pentru limită de vârstă la care se pot aștepta funcționarii Uniunii constituie, în majoritatea cazurilor, cea mai importantă, chiar singura componentă a venitului pentru limită de vârstă la care au dreptul în temeiul activității lor profesionale. În schimb, mandatul de deputat în Parlamentul European nu are, în general, caracterul unei activități profesionale unice. Acesta este exercitat, așadar, în mod normal, ulterior sau anterior altor perioade de activitate profesională a deputatului, chiar în paralel cu o astfel de activitate. În consecință, pensia suplimentară a deputaților în Parlamentul European nu constituie, ca regulă generală, decât o parte din veniturile pentru limită de vârstă ale foștilor deputați, întrucât aceștia au dobândit, în mod normal, alte drepturi de pensie în cadrul celorlalte activități profesionale. Prin urmare, o modificare a sistemului de pensie suplimentară nu poate afecta persoanele afiliate în același mod în care sunt afectați funcționarii Uniunii de o modificare a sistemului lor de pensii.

În plus, modificarea sistemului de pensii al funcționarilor Uniunii adoptată în temeiul Regulamentului nr. 723/2004 se sprijină pe motive diferite de cele invocate prin decizia de modificare a sistemului de pensii suplimentare al deputaților în Parlamentul European. Astfel, creșterea vârstei de pensionare a funcționarilor, precum și reducerea indicelui anual de acumulare a drepturilor de pensie constituiau o adaptare a sistemului de pensii la o evoluție progresivă a demografiei, iar nu o reacție la o criză profundă a respectivului sistem. În schimb, decizia de a modifica sistemul de pensii suplimentare al deputaților – și în special decizia de a crește vârsta de pensionare în cadrul acestui sistem – era motivată de situația de urgență specială, în ceea ce privește lichiditatea și gradul de acoperire a drepturilor de pensie.

(a se vedea punctele 114, 117-121, 123 și 124)

9.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 137 și 138)