Language of document :

Acțiune introdusă la 18 iunie 2012 - Makro autoservicio mayorista/Comisia

(Cauza T-269/12)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Makro autoservicio mayorista, SA (Madrid, Spania) (reprezentanți: P. De Baere și P. Muñiz, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea Deciziei (2010) 22 final a Comisiei din 18 ianuarie 2010 prin care constată că înscrierea ulterioară în evidența contabilă a taxelor la import este justificată și că nu se justifică remiterea acestor taxe într-un caz particular, decizie comunicată reclamantei la 19 aprilie 2012 și

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.

Primul motiv:

Taxele la import au fost înscrise în evidența contabilă cu încălcarea articolului articolul 220 alineatul (2) litera (b) din Codului vamal comunitar, întrucât pârâta a considerat în mod eronat că reglementările antidumping adoptate împotriva importurilor din țări terțe sunt aplicabile în mod automat bunurilor aflate în liberă circulație în uniunea vamală UE-Turcia și, în consecință, nu a informat comercianții că Regulamentul antidumping era, de asemenea, aplicabil bunurilor aflate în liberă circulație în uniunea vamală UE-Turcia. În subsidiar, autoritățile din Turcia au confirmat în mod greșit că obligațiile antidumping impuse bunurilor din tări terțe nu erau aplicabile bunurilor aflate în liberă circulație în uniunea vamală UE-Turcia. În plus, reclamanta arată că autoritățile vamale spaniole au presupus în mod greșit că bunurile însoțite de un certificat de origine nu pot fi supuse unor taxe suplimentare ori unor măsuri de protecție comercială, și nu au informat operatorii economici că importurile din Turcia pot fi supuse măsurilor comerciale, chiar dacă asemenea bunuri se află în liberă circulație.

Al doilea motiv:

Eroarea săvârșită de autoritățile vamale competente nu ar fi putut fi descoperită în mod rezonabil de către debitor, care a acționat cu bună-credință și a respectat toate dispozițiile legislației în vigoare în ceea ce privește declarația vamală.

Al treilea motiv:

Reclamanta susține că se află într-o situație specială în sensul articolului 239 din Codul vamal comunitar și că nu i se poate imputa nicio înșelăciune sau o neglijență vădită în temeiul acestei dispoziții legale.

____________

1 - Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 302, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 5, p. 58)