Language of document :

Recurs introdus la 28 noiembrie 2023 de PB împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a zecea) din 20 septembrie 2023 în cauza T-293/22, PB/SRB

(Cauza C-727/23 P)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: PB (reprezentant: N. de Montigny, avocată)

Cealaltă parte din procedură: Comitetul unic de rezoluție (SRB)

Concluziile recurentului

Recurentul solicită Curții:

admiterea recursului și anularea hotărârii atacate;

judecarea cauzei și, procedând astfel cum ar fi trebuit să procedeze Tribunalul, anularea deciziei din 16 iulie 2021, în măsura în care nu include numele recurentului pe lista agenților a căror încadrare a fost modificată în cadrul exercițiului 2021;

obligarea celeilalte părți din procedură la plata cheltuielilor de judecată suportate de recurent în cadrul prezentei proceduri și al procedurii din primă instanță.

Motivele și principalele argumente

Recurentul invocă următoarele obiecții, care sunt grupate pe tip de motive:

în măsura în care a respins ca inadmisibile anumite anexe depuse de recurent în cursul procedurii, Tribunalul a săvârșit erori vădite în examinarea pertinenței lor pentru examinarea motivelor pe fond;

în măsura în care nu a dedus nicio consecință din faptul că, în cursul ședinței, SRB a recunoscut că a luat în considerare doar ultimul raport de evaluare în cadrul examinării modificării încadrării în litigiu, Tribunalul a omis să se pronunțe, deși recurentul a reacționat în mod contradictoriu cu privire la această recunoaștere în cadrul pledoariilor;

deși recurentul a invocat încălcarea mediilor statutare și a cotelor stabilite pe această bază prin intermediul dispozițiilor generale de executare (denumite în continuare „DGE”), Tribunalul a omis să se pronunțe asupra unui aspect esențial de nelegalitate care viciază întreaga procedură de modificare a încadrării și îl prejudiciază pe recurent independent de examinarea individuală a fiecărui grad, încălcându-se totodată principiul egalității de tratament;

în cadrul examinării anexelor, a faptelor și a datelor transmise în cursul procedurii, Tribunalul a denaturat în mod vădit anumite elemente sau a concluzionat în mod contradictoriu și, în mod inechitabil și cu încălcarea normelor aferente sarcinii probei, precum și aplicării prezumției de nelegalitate de care beneficiază administrația, a plasat în mod sistematic în sarcina recurentului sarcina probei unui fapt negativ sau a interpretat foarte restrictiv principiul răsturnării sarcinii probei, încălcând astfel în același timp dreptul la o procedură echitabilă și la egalitatea armelor de care trebuie să poată beneficia orice recurent;

în mod contradictoriu, Tribunalul a aplicat inechitabil normele în materia administrării sarcinii probei elementelor de apărare prezentate de părți, pretinzând recurentului să producă proba unui fapt negativ, în condițiile în care acesta s-a întemeiat pe simpla afirmație a SRB a unui fapt negativ pentru a considera că SRB nu a aplicat DGE ale acesteia atunci când rezulta că acestea erau nelegale, cu încălcarea prezumției conform căreia se consideră că administrația respectă normele pe care și le-a impus ea însăși. De asemenea, în mai multe rânduri, Tribunalul a omis, în cadrul examinării normelor aplicabile SRB, să țină seama de modul în care erau puse în mod efectiv în aplicare aceste norme și s-a întemeiat pe simple afirmații lipsite de substanță făcute de SRB, procedând atât la o denaturare a elementelor de probă, cât și la o încălcare a articolului 54 din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene (denumit în continuare „RAA”) și a DGE aplicabile;

în cadrul aplicării articolului 54 din RAA în cazul SRB și al examinării primului, al celui de al treilea, al celui de al patrulea și al celui de al cincilea motiv, Tribunalul a constatat în mod nelegal existența unei „largi marje de apreciere” în favoarea SRB în organizarea exercițiului său de modificare a încadrării și pentru a decide încadrările modificate, interpretând o astfel de marjă de apreciere cu încălcarea articolului 110 alineatul (2) din Statutul funcționarilor Uniunii Europene, a mediilor și a cotelor stabilite statutar și reproduse în DGE aplicabile și cu excluderea oricărui viciu și a oricărei neregularități și nelegalități care decurge din aplicarea concretă a normelor menționate;

în ceea ce privește examinarea lipsei de motivare a deciziei atacate, Tribunalul s-a contrazis și a încălcat noțiunea de motivare individuală, suficientă și necontradictorie, apreciind în același timp că o trimitere, în cadrul unei decizii de respingere a unei reclamații, la avizul neindividualizat și necircumstanțiat al unui comitet paritar de modificare a încadrării (denumit în continuare „CP”) era suficient și putea fi completat ulterior în procedura contencioasă; Tribunalul a confundat de asemenea temporalitatea cunoașterii de către recurent a elementelor de motivare, referindu-se la anexe depuse în cursul procesului și pretinzând că, pe această bază, recurentul ar fi trebuit să deducă motivarea individuală care îl vizează;

în mod eronat, Tribunalul a respins argumentația întemeiată pe eroarea vădită de apreciere considerând-o inadmisibilă pentru nerespectarea principiului concordanței, deși reclamația cuprindea elemente care se refereau la o astfel de eroare;

tot cu încălcarea normelor de procedură referitoare la admisibilitatea unui motiv și la caracterul operant al acestuia, Tribunalul a respins motivul întemeiat pe lipsa de publicare a unui raport de închidere de către CP, apreciind în mod nelegal că această nepublicare ar fi putut fi compensată prin cererea de acces la documente, deși procedurile corespund unor obiective și unor norme diferite și nu se aplică acelorași documente;

în sfârșit, Tribunalul, în mod vădit eronat, cu încălcarea principiilor aplicabile obligației de a plăti cheltuielile de judecată, dintre care cel al echității pe baza căruia cheltuielile de judecată sunt repartizate, a pus în sarcina recurentului ansamblul cheltuielilor de judecată ale părților, fără a ține seama de încălcarea de către SRB a obiectivului fazei precontencioase, de recunoașterea unei neregularități procedurale intervenită în cadrul ședinței de audiere a pledoariilor și de depunerea, la sfârșitul procedurii contencioase, a unor elemente pe baza cărora Tribunalul s-a concentrat în mare măsură să motiveze hotărârea atacată;

în mod transversal, Tribunalul afectează unicitatea jurisprudenței în examinarea diferitelor probleme de drept care i-au fost supuse judecății.

____________