Cauza C‑1/12

Ordem dos Técnicos Oficiais de Contas

împotriva

Autoridade da Concorrência

(cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal da Relação de Lisboa)

„Ordinul experților contabili – Reglementare privind sistemul de formare obligatorie pentru experții contabili – Articolul 101 TFUE – Asociere de întreprinderi – Restrângerea concurenței – Justificări – Articolul 106 alineatul (2) TFUE”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a doua) din 28 februarie 2013

1.        Concurență – Normele Uniunii – Întreprindere – Noțiune – Experți contabili – Includere

(art. 101 TFUE, 102 TFUE și 106 TFUE)

2.        Înțelegeri – Decizii ale unor asocieri de întreprinderi – Noțiune – Regulament privind sistemul de formare obligatorie pentru experții contabili adoptat de ordinul experților contabili dintr‑un stat membru – Includere

(art. 101 TFUE)

3.        Înțelegeri – Afectarea comerțului dintre statele membre – Criterii de apreciere

(art. 101 TFUE)

4.        Înțelegeri – Atingere adusă concurenței – Decizii ale unor asocieri de întreprinderi – Regulament privind sistemul de formare obligatorie pentru experții contabili, adoptat de ordinul experților contabili dintr‑un stat membru – Aprecierea efectelor anticoncurențiale de către instanța națională – Eliminarea concurenței pe o parte semnificativă a pieței în beneficiul ordinului respectiv și instituirea, pe cealaltă parte a pieței, a unor condiții discriminatorii în detrimentul concurenților – Încălcarea normelor de concurență ale Uniunii – Justificare determinată de necesitatea de a garanta calitatea serviciilor oferite de experții contabili – Inexistență

[art. 101 alin. (1) și (3) TFUE și art. 106 alin. (2) TFUE]

1.        Experții contabili, care oferă, în schimbul unei remunerații, servicii contabile constând în special în planificarea, organizarea și coordonarea contabilității entităților, semnarea situațiilor financiare și a declarațiilor fiscale ale acestora, consultanță în domeniile contabil, fiscal și al securității sociale, precum și reprezentarea contribuabililor a căror contabilitate o țin în etapa administrativă a procedurii fiscale și care își asumă, în calitate de membri ai unei profesii liberale, riscurile financiare aferente exercitării acestor activități, din moment ce, în caz de dezechilibru între venituri și cheltuieli, expertul contabil este obligat să suporte el însuși deficitul constatat, exercită o activitate economică și, prin urmare, sunt întreprinderi în sensul articolului 101 TFUE, fără ca natura complexă și tehnică a serviciilor pe care le furnizează și împrejurarea că exercitarea profesiei lor este reglementată să poată modifica o astfel de concluzie.

(a se vedea punctele 37 și 38)

2.        Un regulament precum cel privind obținerea de credite pentru formare (Regulamento da Formação de Créditos), adoptat de un ordin profesional precum Ordem dos Técnicos Oficiais de Contas (Ordinul experților contabili, denumit în continuare OTOC), trebuie considerat o decizie adoptată de o asociere de întreprinderi, în sensul articolului 101 alineatul (1) TFUE.

Astfel, în primul rând, nu se poate considera că un asemenea regulament nu aparține sferei activităților economice, întrucât OTOC însuși oferă acțiuni de formare destinate experților contabili, iar accesul altor prestatori care doresc să asigure o astfel de formare este supus normelor cuprinse în regulamentul în discuție. În plus, obligația expertului contabil de a urma o formare potrivit modalităților stabilite prin acest regulament este strâns legată de exercitarea activității sale profesionale, încălcarea acestei obligații putând să determine sancțiuni disciplinare precum suspendarea pentru o perioadă maximă de trei ani sau radierea din acest ordin profesional. Presupunând chiar că regulamentul menționat nu ar avea o influență directă asupra activității economice a experților contabili înșiși, această împrejurare nu ar fi de natură, în sine, să excludă o decizie a unei asocieri de întreprinderi din domeniul de aplicare al articolului 101 TFUE. Astfel, o asemenea decizie poate fi de natură să împiedice, să restrângă sau să denatureze concurența în sensul articolului 101 alineatul (1) TFUE nu numai pe piața pe care membrii unui ordin profesional își desfășoară activitatea, ci și pe o altă piață pe care acest ordin profesional desfășoară el însuși o activitate economică.

În al doilea rând, atunci când adoptă un regulament privind obținerea de credite pentru formare, un ordin profesional precum OTOC nu exercită prerogative tipice de putere publică, ci este mai curând organul de reglementare al unei profesii a cărei exercitare constituie de altfel o activitate economică.

Astfel, pe de o parte, cadrul juridic în care se încheie acorduri între întreprinderi și se adoptă decizii ale unor asocieri de întreprinderi, precum și calificarea juridică dată acestui cadru de diferitele ordini juridice naționale nu afectează aplicabilitatea normelor de concurență ale Uniunii și în special a articolului 101 TFUE. Pe de altă parte, în special, statutul OTOC nu îi acordă acestuia dreptul exclusiv de a asigura acțiuni de formare destinate experților contabili și nu prevede condițiile de acces al organizațiilor de formare pe piața formării obligatorii a experților contabili.

În sfârșit, împrejurarea potrivit căreia OTOC nu urmărește un scop lucrativ nu se opune ca entitatea care efectuează operațiuni pe piață să fie considerată obligatoriu o întreprindere, în condițiile în care oferta de servicii aferentă se află în concurență cu aceea a altor operatori care urmăresc un scop lucrativ.

(a se vedea punctele 41-46, 48, 51, 52, 56, 57 și 59 și dispozitiv 1)

3.        A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 65)

4.        Un regulament care instituie un sistem de formare obligatorie a experților contabili pentru a garanta calitatea serviciilor oferite de aceștia, precum Regulamentul privind obținerea de credite pentru formare, adoptat de un ordin profesional precum Ordem dos Técnicos Oficiais de Contas (Ordinul experților contabili, denumit în continuare OTOC), constituie o restrângere a concurenței interzisă de articolul 101 TFUE, în măsura în care, aspect care trebuie verificat de instanța de trimitere, acesta elimină concurența pe o parte semnificativă din piața relevantă în beneficiul acestui ordin profesional și impune, pe cealaltă parte a pieței menționate, condiții discriminatorii în detrimentul concurenților ordinului profesional respectiv.

Pe de altă parte, nu orice decizie a unei asocieri de întreprinderi care poate să restrângă libertatea de acțiune a părților intră în mod necesar în sfera interdicției prevăzute la articolul 101 alineatul (1) din tratat. Astfel, în scopul aplicării acestei dispoziții într‑o speță, este necesar să se țină cont de contextul global în care decizia asocierii de întreprinderi în cauză a fost adoptată sau își produce efectele și, în special, de obiectivele acesteia. În această privință, restricțiile privind concurența impuse de OTOC par să depășească ceea ce este necesar pentru a asigura calitatea serviciilor oferite de experții contabili.

În sfârșit, condițiile de aplicare, pe de o parte, a exceptării prevăzute la articolul 101 alineatul (3) TFUE și, pe de altă parte, a articolului 106 alineatul (2) TFUE nu sunt îndeplinite.

(a se vedea punctele 68-73, 93 și 97-108 și dispozitiv 2)