Language of document :

Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesarbeitsgericht (Germania) la 10 martie 2022 – IK/KfH Kuratorium für Dialyse und Nierentransplantation e.V.

(Cauza C-184/22)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesarbeitsgericht

Părțile din procedura principală

Reclamantă: IK

Pârâtă: KfH Kuratorium für Dialyse und Nierentransplantation e.V.

Întrebările preliminare

Articolul 157 TFUE, precum și articolul 2 alineatul (1) litera (b) și articolul 4 prima teză din Directiva 2006/54/CE1 trebuie interpretate în sensul că o reglementare națională privind un contract colectiv, care stipulează că plata unor sporuri pentru ore suplimentare este prevăzută doar pentru orele de muncă lucrate peste programul de lucru normal al unui lucrător cu normă întreagă, conține o diferență de tratament între lucrătorii cu normă întreagă și lucrătorii cu fracțiune de normă?

În cazul unui răspuns afirmativ al Curții la prima întrebare:

Articolul 157 TFUE, precum și articolul 2 alineatul (1) litera (b) și articolul 4 prima teză din Directiva 2006/54/CE trebuie interpretate în sensul că, într-un astfel de caz, pentru a aprecia că diferența de tratament afectează un număr considerabil mai ridicat de femei decât de bărbați, nu este suficient ca în rândul lucrătorilor cu fracțiune de normă să existe un număr considerabil mai ridicat de femei decât de bărbați, ci trebuie ca, în rândul lucrătorilor cu normă întreagă, să existe un număr considerabil mai ridicat de bărbați sau o proporție semnificativ mai importantă de bărbați?

În ceea ce priveşte articolul 157 TFUE și Directiva 2006/54/CE, rezultă alte concluzii din considerațiile Curții de Justiție din Hotărârea din 26 ianuarie 2021, Szpital Kliniczny im. dra J. Babińskiego Samodzielny Publiczny Zaktad Opieki Zdrowotnej w Krakowie1 , potrivit cărora și o diferență de tratament, existentă în interiorul unui grup de persoane afectate de un handicap, poate intra sub incidența „conceptului de discriminare” prevăzut la articolul 2 din Directiva 2000/78/CE2 ?

În cazul în care Curtea de Justiție răspunde afirmativ la prima întrebare, iar la întrebările de la punctele 2a) și 2b) răspunsul este că, într-un caz precum cel din litigiul principal, s-ar putea aprecia că diferența de tratament în ceea ce privește remunerația vizează considerabil mai multe femei decât bărbați, atunci articolul 157 TFUE, precum și articolul 2 alineatul (1) litera (b) și articolul 4 prima teză din Directiva 2006/54/CE trebuie interpretate în sensul că poate constitui un scop legitim faptul că părțile semnatare ale unui contract colectiv urmăresc, printr-o reglementare - precum cea menționată la prima întrebare -, pe de o parte, obiectivul de a descuraja angajatorul să dispună prestarea de ore suplimentare și să compenseze prestarea de către lucrători a unui volum de muncă mai mare de cât cel convenit cu plata unui spor pentru ore suplimentare, dar și, pe de altă parte, obiectivul de a împiedica un tratament nefavorabil al lucrătorilor cu normă întreagă față de lucrătorii cu fracțiune de normă și de aceea să reglementeze că sporurile se datorează doar pentru orele suplimentare prestate în plus peste programul de lucru al unui lucrător cu normă întreagă într-o lună calendaristică?

Clauza 4 punctul 1 din Acordul-cadru cu privire la munca pe fracțiune de normă din anexa la Directiva 97/81/CE1 trebuie interpretată în sensul că o reglementare națională privind un contract colectiv, care stipulează că plata unor sporuri pentru ore suplimentare este prevăzută doar pentru orele de muncă lucrate peste programul de lucru normal al unui lucrător cu normă întreagă, conține o diferență de tratament între lucrătorii cu normă întreagă și lucrătorii cu fracțiune de normă?

În cazul unui răspuns afirmativ al Curții la a patra întrebare, atunci clauza 4 punctul 1 din Acordul-cadru cu privire la munca pe fracțiune de normă din anexa la Directiva 97/81/CE trebuie interpretată în sensul că poate constitui un motiv obiectiv faptul că părțile semnatare ale unui contract colectiv urmăresc, printr-o reglementare - precum cea menționată la a patra întrebare -, pe de o parte, obiectivul de a descuraja angajatorul să dispună prestarea de ore suplimentare și să compenseze prestarea de către lucrători a unui volum de muncă mai mare de cât cel convenit cu plata unui spor pentru ore suplimentare, dar și, pe de altă parte, obiectivul de a împiedica un tratament nefavorabil al lucrătorilor cu normă întreagă față de lucrătorii cu fracțiune de normă și de aceea să reglementeze că sporurile se datorează doar pentru orele suplimentare prestate în plus peste programul de lucru al unui lucrător cu normă întreagă într-o lună calendaristică?

____________

1     Directiva Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (reformă) (JO 2006, L 204, p. 23, Ediție specială, 05/vol. 8, p. 262).

1     Hotărârea din 26 ianuarie 2021 (C-16/19, EU:C:2021:64).

1     Directiva Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO 2000, L 303, p. 16, Ediție specială, 05/vol. 6, p. 7).

1     Directiva Consiliului din 15 decembrie 1997 privind acordul-cadru cu privire la munca pe fracțiune de normă, încheiat de UCIPE, CEIP și CES (JO 1998, L 14, p. 9, Ediție specială, 05/vol. 5, p. 35).