Language of document :

Cerere de decizie preliminară introdusă de Amtsgericht München (Germania) la 11 martie 2022 – SO/Scalable Capital GmbH

(Cauza C-189/22)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Amtsgericht München

Părțile din procedura principală

Reclamant: SO

Pârâtă: Scalable Capital GmbH

Întrebările preliminare

1)    Articolul 82 din Regulamentul general privind protecția datelor1 trebuie interpretat în sensul că dreptul la despăgubiri, inclusiv în cadrul stabilirii întinderii sale, nu are caracterul unei sancțiuni, neavând în special o funcție disuasivă generală sau specifică, ci dreptul la despăgubiri are doar o funcție de compensare și, în anumite cazuri, o funcție de satisfacție?

2.a)    În vederea aprecierii dreptului la despăgubiri pentru prejudiciul moral, trebuie să se considere că dreptul la despăgubiri are de asemenea o funcție de satisfacție individuală – înțeleasă în acest caz ca fiind interesul rămas în sfera privată a persoanei vătămate de a vedea sancționat comportamentul cauzator al prejudiciului – sau dreptul la despăgubiri are doar o funcție de compensare, înțeleasă în acest caz ca urmărind să compenseze atingerile suferite?

2.b.1)        Dacă este necesar să se considere că dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul moral are atât o funcție de compensare, cât și o funcție de satisfacție, în cadrul aprecierii sale, trebuie să se considere că funcția de compensare are o prioritate structurală sau, cel puțin, se află într-un raport de tip regulă-excepție față de funcția de satisfacție? Aceasta are drept consecință faptul că o funcție de satisfacție nu poate fi luată în considerare decât în cazul unor încălcări săvârșite în mod intenționat sau din neglijență gravă?

2.b.2)        În cazul în care dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul moral nu are o funcție de satisfacție, în cadrul aprecierii sale, numai încălcările protecției datelor săvârșite în mod intenționat sau din neglijență gravă prezintă o importanță suplimentară în ceea ce privește evaluarea contribuțiilor la cauzarea prejudiciului?

3)    În vederea înțelegerii despăgubirilor pentru prejudiciul moral, în cadrul aprecierii acestora trebuie să se pornească de la premisa unei ierarhii structurale sau, cel puțin, a unei ierarhii de tip regulă-excepție, în care experiența atingerii aduse de o încălcare a datelor prezintă o importanță mai redusă decât experiența atingerii și a durerii legate de o vătămare corporală?

4)    Atunci când se presupune că există un prejudiciu, o instanță națională are posibilitatea, având în vedere lipsa de gravitate, de a nu acorda decât despăgubiri materiale minore și, prin urmare, în anumite cazuri, care sunt percepute de către partea vătămată sau în general ca fiind doar simbolice?

5)    În vederea înțelegerii despăgubirilor pentru prejudiciul moral, în cadrul aprecierii consecințelor acestuia, trebuie să se considere că există un furt de identitate în sensul considerentului (75) al Regulamentului general privind protecția datelor numai în cazul în care un infractor și-a asumat în mod efectiv identitatea persoanei vizate, cu alte cuvinte, s-a prezentat, sub o formă sau alta, ca fiind persoana vizată, sau există deja un asemenea furt de identitate în împrejurarea în care infractorul dispune între timp de date care permit identificarea persoanei vizate?

____________

1     Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO 2016, L 119, p. 1).