HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera de recursuri)

13 octombrie 2015

(Cauza T‑103/13 P)

Comisia Europeană

împotriva

Giorgio Cocchi

și

Nicola Falcione

„Recurs – Recurs incident – Funcție publică – Funcționari – Pensii – Transfer al drepturilor de pensie naționale – Propuneri privind sporul de ani de plată a contribuțiilor – Act care nu lezează – Inadmisibilitatea acțiunii în primă instanță – Articolul 11 alineatul (2) din anexa VIII la statut”

Obiectul:      Recurs formulat împotriva Hotărârii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera întâi) din 11 decembrie 2012, Cocchi și Falcione/Comisia (F‑122/10, RepFP, EU:F:2012:180), și prin care se urmărește anularea acestei hotărâri

Decizia:      Anulează Hotărârea Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera întâi) din 11 decembrie 2012, Cocchi și Falcione/Comisia (F‑122/10), în măsura în care aceasta declară admisibilă și întemeiată cererea în anularea actelor (calificate, în această hotărâre, drept „decizii”) din 12 și din 23 februarie 2010, adresate de Comisia Europeană domnului Nicola Falcione și, respectiv, domnului Giorgio Cocchi, în măsura în care prin aceste acte au fost retrase propunerile, făcute domnului Cocchi și domnului Falcione, care indicau rezultatul în ani suplimentari de plată a contribuțiilor la sistemul de pensii pe care l‑ar genera un eventual transfer al drepturilor lor de pensie. Respinge recursul incident. Respinge acțiunea formulată de domnii Cocchi și Falcione în fața Tribunalului Funcției Publice în cauza F‑122/10, în măsura în care aceasta privește anularea actelor din 12 și din 23 februarie 2010, adresate de Comisie domnului Falcione și, respectiv, domnului Cocchi, în măsura în care prin aceste acte au fost retrase propunerile, făcute domnului Cocchi și domnului Falcione, care indicau rezultatul în ani suplimentari de plată a contribuțiilor la sistemul de pensii pe care l‑ar genera un eventual transfer al drepturilor lor de pensie. Domnii Cocchi și Falcione suportă propriile cheltuieli de judecată aferente prezentei proceduri, precum și pe cele efectuate de Comisie și aferente recursului incident. Comisia suportă propriile cheltuieli de judecată aferente recursului. Domnii Cocchi și Falcione, precum și Comisia suportă fiecare propriile cheltuieli de judecată aferente procedurii în primă instanță.

Sumarul hotărârii

1.      Acțiune introdusă de funcționari – Act care lezează – Noțiune – Propunere privind sporul de ani de plată a contribuțiilor la sistemul de pensii în vederea transferului în sistemul Uniunii al drepturilor de pensie dobândite anterior intrării în serviciul Uniunii – Excludere – Decizie de recunoaștere a anilor de plată a contribuțiilor la sistemul de pensii în urma transferului capitalului reprezentând drepturile de pensie dobândite – Includere

[Statutul funcționarilor, art. 91 alin. (1) și anexa VIII, art. 11 alin. (2)]

2.      Acțiune introdusă de funcționari – Competența instanței Uniunii – Aviz consultativ – Excludere

[art. 270 TFUE; Statutul funcționarilor, art. 91 alin. (1)]

3.      Funcționari – Pensii – Drepturi de pensie dobândite anterior intrării în serviciul Uniunii – Transfer în sistemul Uniunii – Posibilitate conferită persoanei interesate de a efectua un transfer al drepturilor de pensie dobândite – Propunere de spor de ani de plată a contribuțiilor la sistemul de pensii care nu constituie un act care lezează – Lipsa incidenței

[Statutul funcționarilor, anexa VIII, art. 11 alin. (2)]

4.      Acțiune introdusă de funcționari – Act care lezează – Noțiune – Propunere de rambursare a unei părți din capital care reprezintă drepturile de pensie dobândite și transferate în sistemul Uniunii – Excludere

[Statutul funcționarilor, art. 91 alin. (1) și anexa VIII, art. 11 alin. (2)]

1.      O propunere de spor de ani de plată a contribuțiilor la sistemul de pensii, comunicată unui funcționar în vederea transferului în sistemul de pensii al Uniunii Europene al drepturilor de pensie dobândite în cadrul altui sistem, nu produce efecte juridice obligatorii care afectează direct și imediat situația juridică a destinatarului său, modificând în mod distinct situația sa juridică. Prin urmare, aceasta nu constituie un act care lezează, în sensul articolului 91 alineatul (1) din statut.

Conform articolului 11 alineatul (2) din anexa VIII la statut, stabilirea efectivă a numărului de ani de plată a contribuțiilor recunoscut funcționarului care a solicitat transferul în sistemul de pensii al Uniunii al drepturilor sale de pensie dobândite anterior într‑un alt sistem are loc în mod obligatoriu după realizarea concretă a acestui transfer, „pe baza capitalului transferat”. Prin urmare, nu se poate considera că o propunere de stabilire a anilor de plată a contribuțiilor la sistemul de pensii care, prin natura sa, este comunicată înaintea acestui transfer poate efectua o astfel de stabilire.

Numărul de ani de plată a contribuțiilor care trebuie recunoscut rezultă din aplicarea metodei de conversie în ani de plată a capitalului reprezentând drepturile anterioare, prevăzută de dispozițiile generale de aplicare adoptate de instituția în cauză conform articolului 11 alineatul (2) din anexa VIII la statut.

Astfel, decizia adoptată după realizarea transferului de capital reprezentând drepturile de pensie dobândite de persoana interesată anterior intrării sale în funcție este cea care constituie un act care lezează și care poate face obiectul unei acțiuni în anulare în conformitate cu articolul 91 alineatul (1) din statut.

(a se vedea punctele 60, 62, 65 și 66)

2.      Articolul 270 TFUE nu conferă instanței Uniunii competența de a da un aviz consultativ, ci doar aceea să se pronunțe asupra oricărui litigiu dintre Uniune și agenții acesteia, în limitele și condițiile stabilite prin statut.

Or, chiar statutul prevede, la articolul 91 alineatul (1), că o acțiune în anulare nu poate viza decât un act care lezează. Dacă actul împotriva căruia a fost formulată acțiunea nu îl lezează pe reclamant, acțiunea este inadmisibilă. Interesul eventual al reclamantului de a vedea soluționată pe fond problema ridicată în acțiunea sa este, în această privință, lipsit de relevanță.

(a se vedea punctele 70 și 71)

3.      Admiterea faptului că o propunere de stabilire a anilor de ani de plată a contribuțiilor în vederea transferului în sistemul Uniunii al drepturilor de pensie dobândite anterior intrării în serviciul Uniunii nu reprezintă un act care lezează nu înseamnă că funcționarul vizat este lipsit de posibilitatea de a efectua transferul care îi este recunoscută de articolul 11 alineatul (2) din anexa VIII la statut. Aceasta înseamnă doar că acest funcționar trebuie să aleagă dacă dorește sau nu dorește să exercite dreptul care îi este recunoscut de această dispoziție, fără a putea să solicite instanței Uniunii în prealabil să se pronunțe cu privire la interpretarea și la aplicarea, în cazul său, a acestei dispoziții și a dispozițiilor generale de aplicare adoptate în vederea punerii în aplicare a acesteia.

(a se vedea punctul 85)

4.      În cadrul unei proceduri de transfer al drepturilor de pensie, prevăzută la articolul 11 alineatul (2) din anexa VIII la statut, o propunere de rambursare a unei părți din capital care reprezintă drepturile de pensie dobândite în alt sistem și care este transferat în sistemul de pensii al Uniunii nu este un act care lezează întrucât vizează rambursarea către persoana interesată a excedentului capitalului care va fi transferat.

Astfel, eventualul excedent rambursabil este în funcție de numărul de ani de plată a contribuțiilor care vor fi recunoscuți persoanei interesate și de rata de conversie a capitalului în ani de plată.

(a se vedea punctul 100)