Acțiune introdusă la 14 martie 2011 - Carbunión/Consiliul

(Cauza T-176/11)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Federación Nacional de Empresarios de Minas de Carbón (Carbunión) (Madrid, Spania) (reprezentanți: K. Desai, Solicitor, S. Cisnal de Ugarte și M. Peristeraki, lawyers)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

constatarea faptului că acțiunea în anulare este admisibilă;

constatarea faptului că acțiunea în anulare este fondată și în consecință, anularea articolului 3 alineatul (1) literele (a), (b) și (f) și a articolului 3 alineatul (3) din Decizia 2010/787/UE a Consiliului din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive¹;

obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în cadrul prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șapte motive.

Primul motiv, întemeiat pe erori manifeste de apreciere a faptelor pertinente, întrucât pârâtul și-a întemeiat decizia atacată pe următoarele constatări:

contribuția cărbunelui la aprovizionarea cu energie a Uniunii Europene este restrânsă;

închiderea minelor necompetitive și renunțarea la producția de cărbune în Uniune vor încuraja sursele regenerabile de energie;

în perspectivă, producția de cărbune în Uniune și în special cea din Spania nu vor deveni competitive până în anul 2018.

Al doilea motiv, întemeiat pe lipsa motivării, întrucât Consiliul:

nu a luat în considerare numeroasele dovezi și argumente care i-au fost prezentate în cursul procedurii pregătitoare de alte instituții și persoane interesate și care demonstrează importanța industriei cărbunelui din Uniune pentru securitatea aprovizionării cu energie în Uniune;

nu a arătat motivele care l-au determinat (i) să se îndepărteze de cadrul și respectiv, de politicile privind ajutoarele de stat instituite prin Regulamentul din 2002 privind cărbunele², act întemeiat pe considerații legate de securitatea aprovizionării cu energie, și (ii) să adopte în schimb decizia atacată, exclusiv pe baza unor considerații referitoare la competitivitate.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului securităţii juridice și a principiului încrederii legitime, întrucât decizia atacată:

constituie o modificare drastică și neașteptată a poziției Uniunii față de sectorul producției interne a cărbunelui din Uniune și în special din Spania;

încalcă principiul încrederii legitime, întrucât nu prevede o perioadă de tranziție care să permită reclamantei să se adapteze la această modificare importantă a politicii în discuție.

4.    Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului proporționalității, întrucât decizia atacată impune restricții nejustificate și excesive privind funcționarea minelor interne de cărbune din Spania, care nu corespund obiectivelor Consiliului. Mai concret, în opinia reclamantei, măsurile adoptate prin decizia atacată nu răspund preocupărilor legate de mediu invocate de Consiliu, întrucât centralele electrice din Uniune vor continua să "ardă" cărbune importat. În realitate decizia atacată impune reclamantei sarcini excesiv de oneroase și care sunt complet străine de obiectivul protecției mediului. În plus, preocuparea arătată în decizie față de consecințele subvenționării cărbunelui din producția internă asupra concurenței este de asemenea exagerată.

5.    Al cincilea motiv, întemeiat pe un abuz de putere, întrucât în această privinţă, reclamanta susţine că efectele negative ale măsurilor adoptate prin decizia atacată asupra sectorului extracției de cărbune din Uniune fac ca acestea să nu corespundă scopurilor strategice și obiectivelor politicilor pe care Uniunea trebuie să le urmărească potrivit articolului 194 TFUE. Decizia atacată pune în pericol funcționarea adecvată a pieței energiei în Uniune, precum și securitatea aprovizionării cu energie în Uniune și în special în Spania. Prin urmare, Consiliul a abuzat de puterea sa atunci când a adoptat decizia atacată, care are ca scop eliminarea uneia din cele mai importante materii prime interne pentru asigurarea aprovizionării cu energie în Uniune.

6.    Al șaselea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului egalității de tratament și a principiului nediscriminării. Potrivit reclamantei, decizia atacată discriminează producătorii interni de cărbune atât în raport cu importatorii de cărbune din Uniune, cât și în raport cu alte forme de energie.

7.    Al șaptelea motiv, bazat pe fundamentarea deciziei atacate pe un temei legal eronat. Reclamanta susține că decizia atacată se întemeiază doar pe articolul 107 alineatul (3) litera (e) TFUE, cu toate că ar fi trebuit să fie adoptată și în temeiul articolului 109 TFUE și potrivit procedurii stabilite prin acel articol.

____________

¹ - JO 2010 L 336, p. 24.

² - Regulamentul (CE) nr. 1407/2002 al Consiliului din 23 iulie 2002 privind ajutorul de stat pentru industria cărbunelui, JO 2002 L 205, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 124.