HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a treia)

14 iunie 2023(*)

[Text îndreptat prin Ordonanța din 30 noiembrie 2023]

„Contracte de achiziții publice de servicii – Procedură de cerere de ofertă – Prestarea de servicii de formare lingvistică pentru instituțiile, organismele și agențiile Uniunii – Clasarea unui ofertant în procedura în cascadă – Obligația de motivare – Elemente ale ofertei accesibile printr‑un hiperlink – Erori vădite de apreciere – Abuz de putere”

În cauza T‑376/21,

Instituto Cervantes, cu sediul în Madrid (Spania), reprezentat de E. van Nuffel d’Heynsbroeck, avocat,

reclamant,

susținut de

Regatul Spaniei, reprezentat de I. Herranz Elizalde, în calitate de agent,

intervenient,

împotriva

Comisiei Europene, reprezentată de M. Ilkova, în calitate de agent,

pârâtă,

TRIBUNALUL (Camera a treia),

compus din domnii F. Schalin, președinte, I. Nõmm și D. Kukovec (raportor), judecători,

grefier: doamna H. Eriksson, administratoare,

având în vedere faza scrisă a procedurii,

în urma ședinței din 13 decembrie 2022,

pronunță prezenta

Hotărâre

1        Prin acțiunea întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamantul, Instituto Cervantes, solicită anularea Deciziei Comisiei Europene din 19 aprilie 2021 prin care aceasta din urmă a atribuit lotul nr. 3 (limba spaniolă) al contractului privind contractele‑cadru pentru formare lingvistică în favoarea instituțiilor, organismelor și agențiilor Uniunii Europene (HR/2020/OP/0014) grupului CLL Centre de Langues‑Allingua (denumit în continuare „grupul CLL”), clasat pe primul loc, și reclamantului, clasat pe al doilea loc (denumită în continuare „decizia atacată”).

 Istoricul litigiului

2        La 20 noiembrie 2020, printr‑un anunț de participare publicat în Suplimentul la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO 2020/S, 227-555213), Comisia a lansat, potrivit procedurii deschise, cererea de ofertă HR/2020/OP/0014, intitulată „Contracte‑cadru pentru formare lingvistică în favoarea instituțiilor, organismelor și agențiilor Uniunii Europene”. Contractul era împărțit în opt loturi, printre care lotul nr. 3, intitulat „Formare lingvistică în limba spaniolă (ES)”.

3        Caietul de sarcini al cererii de ofertă în litigiu indica faptul că, pentru atribuirea contractului, autoritatea contractantă se va întemeia pe oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în funcție de criteriile de atribuire „Preț” (ponderat la 30 %) și „Calitate” (ponderată global la 70 %).

4        Criteriul de atribuire „Calitate” era compus din două criterii, și anume criteriul nr. 1, intitulat „Calitatea cursurilor propuse”, și criteriul nr. 2, intitulat „Controlul calității și monitorizarea activității”. Caietul de sarcini prevedea printre altele că nota pentru calitatea totală maximă este de 100 de puncte.

5        Cele două criterii se articulau, fiecare, în trei subcriterii, care erau de asemenea ponderate, după cum urmează:

Criteriul 1: Calitatea cursurilor propuse (70 de puncte)	Criteriul 2: Controlul calității și monitorizarea activității (30 de puncte)
Subcriteriul 1.1: Conținut (30 de puncte) Subcriteriul 1.2: Pedagogie (30 de puncte) Subcriteriul 1.3: Platforme online (10 puncte)	Subcriteriul 2.1: Metoda de selecție a personalului (6 puncte) Subcriteriul 2.2: Controlul calității (15 puncte) Subcriteriul 2.3: Gestionarea procedurii (9 puncte)

6        Caietul de sarcini prevedea de asemenea că ofertele trebuiau să obțină cel puțin nota minimă pentru fiecare criteriu și subcriteriu, și anume 70 % din punctele atribuite pentru respectivul criteriu sau subcriteriu. Astfel, ofertele trebuiau să obțină cel puțin un număr total de puncte egal cu 70 din 100.

7        În ceea ce privește modalitățile de depunere a unei oferte, caietul de sarcini prevedea printre altele că ofertele trebuie depuse prin intermediul aplicației eSubmission.

8        Șase ofertanți, printre care și reclamantul, au depus o ofertă pentru lotul nr. 3.

9        La 10 martie 2021, raportul de evaluare a ofertelor a fost întocmit în conformitate cu articolul 168 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO 2018, L 193, p. 1, denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Contractanții propuși pentru lotul nr. 3 erau grupul CLL, în calitate de prim contractant în cascadă, și reclamantul, în calitate de al doilea contractant în cascadă.

10      Din caietul de sarcini rezultă că ofertele sunt clasate potrivit celui mai bun raport calitate/preț.

11      Potrivit caietului de sarcini, contractul este atribuit celor două oferte clasate primele care, în primul rând, respectă cerințele minime precizate în documentele contractului și sunt depuse de ofertanți care au acces la procedura de atribuire a contractului, în al doilea rând, nu se află într‑o situație de excludere și, în al treilea rând, îndeplinesc criteriile de selecție. Clasamentul stabilește ordinea în care contractele specifice sunt oferite contractanților în cursul executării contractului‑cadru.

12      La 19 aprilie 2021, Comisia a adoptat decizia atacată potrivit recomandărilor Comitetului de evaluare (denumit în continuare „comitetul”). Astfel, Comisia a atribuit lotul nr. 3 (limba spaniolă) al contractului privind contractele‑cadru pentru formare lingvistică în favoarea instituțiilor, organismelor și agențiilor Uniunii (HR/2020/OP/0014) grupului CLL, clasat pe primul loc, și reclamantului, clasat pe al doilea loc.

13      În aceeași zi, Comisia a trimis reclamantului o scrisoare de notificare prin care îl informa cu privire la rezultatele sale la finalul procedurii. Această scrisoare îl informa în special că oferta sa pentru lotul nr. 3 fusese declarată câștigătoare pentru atribuirea unui contract‑cadru și că era clasat pe a doua poziție, cu un punctaj calitativ de 82 de puncte din 100, un preț al ofertei de 2 670 560 de euro și un punctaj total de 87,40 puncte din 100. Anexa 1 la această scrisoare preciza de asemenea motivele aprecierii ofertei sale în raport cu criteriile de calitate enunțate în caietul de sarcini. În sfârșit, în această scrisoare, Comisia a precizat că decizia poate face obiectul unei căi de atac în fața Tribunalului și că se va aplica termenul de așteptare de zece zile înainte de semnarea contractului.

14      În aceeași zi, după ce a primit scrisoarea de notificare, reclamantul a solicitat Comisiei să îi comunice identitatea, caracteristicile și avantajele entității cel mai bine clasate.

15      Prin e‑mailul din 26 aprilie 2021, ca răspuns la această cerere, Comisia l‑a informat pe reclamant cu privire la identitatea ofertantului clasat pe primul loc pentru atribuirea contractului‑cadru, precum și cu privire la punctajul calitativ de 94 puncte din 100, la prețul ofertei (3 469 020 de euro) și la punctajul total de 88,89 puncte din 100 al acestuia din urmă, la finalul evaluării.

16      Din comunicările din 19 și 26 aprilie 2021 reiese că atribuirea punctelor la nivelul subcriteriilor criteriului de atribuire „Calitate” se prezintă după cum urmează:

	Grupul CLL	Instituto Cervantes
Subcriteriul 1.1	28 de puncte din 30	22 de puncte din 30
Subcriteriul 1.2	27 de puncte din 30	21 de puncte din 30
Subcriteriul 1.3	10 puncte din 10	10 puncte din 10
Subcriteriul 2.1	6 puncte din 6	6 puncte din 6
Subcriteriul 2.2	14 puncte din 15	15 puncte din 15
Subcriteriul 2.3	9 puncte din 9	8 puncte din 9

17      Prin e‑mailul din 10 mai 2021, ca răspuns la o cerere a reclamantului din 1 mai 2021, care menționa o comunicare insuficientă în raport cu cerințele articolului 170 alineatul (3) din Regulamentul financiar, Comisia a comunicat motivele aprecierii ofertei grupului CLL în raport cu criteriile de calitate. Acest e‑mail conținea în anexă grila de evaluare a ofertei grupului CLL care relua comentariile comitetului pentru fiecare dintre criteriile și subcriteriile de atribuire, astfel cum au fost anunțate în caietul de sarcini. În e‑mailul menționat, Comisia s‑a angajat de asemenea să respecte un nou termen de așteptare de zece zile calendaristice, înainte de semnarea contractului‑cadru, începând din ziua următoare datei de trimitere a acestui răspuns.

18      Prin scrisoarea din 25 mai 2021, Comisia a mai furnizat explicații făcând trimitere la informațiile și la explicațiile deja transmise și a indicat că termenul de așteptare expirase în acel moment.

19      În procedura aflată la originea prezentului litigiu, reclamantul a depus pe platforma eSubmission anumite elemente care ilustrează propunerea tehnică descrisă în oferta sa, care erau accesibile numai prin hiperlinkuri integrate în ofertă. În grila de evaluare, comunicată la 19 aprilie 2021, precum și în e‑mailurile din 10 și 25 mai 2021, menționate mai sus, Comisia l‑a informat pe reclamant cu privire la faptul că a respins elementele respective și nu le‑a evaluat, pentru motivul că acestea din urmă nu erau conforme cu caietul de sarcini și că exista un risc de modificare a ofertei prin intermediul hiperlinkurilor menționate, după data‑limită de depunere a ofertelor. Astfel, Comisia a considerat că documentele accesibile numai prin intermediul hiperlinkurilor menționate lipseau (în continuare, „lipsa documentelor”).

20      La 7 iunie 2021, Comisia a semnat contractul‑cadru HR/2020/OP/0014 – lotul nr. 3 cu grupul CLL în calitate de prim contractant în cascadă. În aceeași zi, Comisia a semnat contractul‑cadru cu numărul de referință HR/2020/OP/0014 – lotul nr. 3 cu reclamantul în calitate de al doilea contractant în cascadă.

 Concluziile părților

21      Comisia, susținută de Regatul Spaniei, solicită Tribunalului:

–        anularea deciziei atacate;

–        obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

22      Comisia solicită Tribunalului:

–        respingerea acțiunii;

–        obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

 În drept

 Cu privire la admisibilitate

23      Prin înscris separat depus la grefa Tribunalului la 29 septembrie 2021, Comisia a invocat, în temeiul articolului 130 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, o excepție de inadmisibilitate pentru motivul tardivității acțiunii.

24      Comisia susține că termenul de introducere a acțiunii împotriva deciziei atacate, care a fost notificată reclamantului la 19 aprilie 2021, a expirat la 29 iunie 2021, în timp ce acțiunea a fost introdusă la 2 iulie 2021.

25      Comisia contestă argumentul reclamantului potrivit căruia acesta din urmă nu dispunea încă, la data notificării deciziei atacate, de informații suficiente pentru a exercita acțiunea.

26      În această privință, Comisia amintește că termenul de introducere a acțiunii prevăzut la articolul 263 al șaselea paragraf TFUE este de ordine publică și că asigură atât claritatea, cât și securitatea situațiilor juridice și permite evitarea tratamentului arbitrar în administrarea justiției.

27      În special, Comisia susține, întemeindu‑se pe Ordonanța din 12 septembrie 2013, Ellinika Nafpigeia și 2. Hoern/Comisia (C‑616/12 P, nepublicată, EU:C:2013:884), că reiese din jurisprudență că o pretinsă lipsă de claritate sau de motivare a unui act ține de controlul legalității acestui act, iar nu de identificarea momentului de la care începe să curgă termenul de introducere a acțiunii. În plus, din această ordonanță ar reieși că momentul de la care începe să curgă termenul de introducere a acțiunii trebuie stabilit în mod obiectiv, pe baza cunoștințelor dobândite cu privire la decizie astfel cum a fost adoptată, fără luarea în considerare a unor elemente subiective, precum afirmații privind pretinse vicii de care ar fi afectată această decizie.

28      Astfel, Comisia contestă argumentul reclamantului potrivit căruia termenul de introducere a acțiunii nu poate începe să curgă atât timp cât autoritatea contractantă nu a explicat în mod inteligibil din punct de vedere obiectiv motivele alegerii sale.

29      Reclamantul contestă argumentele Comisiei invocate în cadrul excepției de inadmisibilitate și solicită respingerea acesteia din urmă.

30      În această privință, trebuie amintit că, în temeiul articolului 263 al șaselea paragraf TFUE, o acțiune în anulare trebuie formulată în termen de două luni, după caz, de la publicarea actului atacat, de la notificarea acestuia reclamantului sau, în lipsă, de la data la care reclamantul a luat cunoștință de actul respectiv.

31      Este necesar să se arate de la bun început că jurisprudența invocată de Comisie în susținerea excepției de inadmisibilitate (a se vedea punctul 27 de mai sus), care privește acțiunea formulată împotriva unei scrisori a Comisiei referitoare la recuperarea ajutoarelor de stat, nu este relevantă, întrucât normele aplicabile în contextul procedurilor de cerere de ofertă urmează o logică de o natură diferită de normele referitoare la recuperarea ajutoarelor de stat.

32      Astfel, potrivit unei jurisprudențe constante, în contextul procedurilor de cerere de ofertă, termenul de introducere a acțiunii prevăzut la articolul 263 al șaselea paragraf TFUE împotriva unei decizii de respingere a ofertei unui ofertant sau, precum în speță, a unei decizii de clasare a acestei oferte pe o poziție mai puțin favorabilă decât prima poziție începe să curgă numai de la momentul notificării deciziei motivate, cu condiția ca ofertantul să fi introdus cererea vizând obținerea unei decizii motivate într‑un termen rezonabil după ce a luat cunoștință de respingerea ofertei sale sau, precum în speță, de clasarea ofertei sale pe o poziție mai puțin favorabilă decât prima poziție (a se vedea în acest sens Hotărârea din 20 septembrie 2011, Evropaïki Dynamiki/BEI, T‑461/08, EU:T:2011:494, punctul 107 și jurisprudența citată).

33      În special, termenul de introducere a acțiunii nu începe să curgă decât odată cu comunicarea caracteristicilor și a avantajelor ofertei cel mai bine clasate, informația furnizată într‑o primă etapă cu privire la respingerea ofertei ofertantului în cauză neincluzând nicio informație referitoare la oferta cel mai bine clasată (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 octombrie 2015, Direct Way și Direct Way Worldwide/Parlamentul, T‑126/13, EU:T:2015:819, punctele 34-36, și Ordonanța din 15 noiembrie 2018, Intercontact Budapest/CdT, T‑809/17, nepublicată, EU:T:2018:794, punctele 19-24).

34      Pentru a exercita în mod util dreptul la o cale de atac, un reclamant are nevoie de un minim de informații care să îi permită să identifice o eventuală neregularitate săvârșită în ceea ce privește alegerea autorității contractante sau, dacă informația furnizată ca urmare a unei cereri rămâne lacunară, să invoce o critică întemeiată pe un viciu de motivare (a se vedea în acest sens Ordonanța din 15 noiembrie 2018, Intercontact Budapest/CdT, T‑809/17, nepublicată, EU:T:2018:794, punctul 25).

35      În speță, este necesar să se constate că decizia atacată, care a fost comunicată reclamantului la 19 aprilie 2021, se limitează să îl informeze pe acesta din urmă cu privire la faptul că oferta sa a fost clasată pe a doua poziție și să îi comunice notele care i‑au fost atribuite și evaluarea ofertei asociate (a se vedea punctul 13 de mai sus). În schimb, decizia atacată nu conține nicio informație referitoare la oferta clasată înaintea celei a reclamantului și nicio motivare care să evidențieze motivele pentru care oferta acestuia din urmă a fost clasată pe o poziție mai puțin favorabilă decât prima poziție. Întrucât actul atacat nu conține nicio comunicare a caracteristicilor și a avantajelor ofertei cel mai bine clasate, acesta nu a putut să determine curgerea termenului de introducere a acțiunii, conform jurisprudenței citate la punctele 32 și 33 de mai sus.

36      Același lucru este valabil și pentru scrisoarea din 26 aprilie 2021, prin care Comisia a comunicat reclamantului numai numele ofertantului câștigător, precum și prețul ofertei sale, nota pe care acesta a obținut‑o în ceea ce privește criteriile de calitate și nota sa finală.

37      După cum reiese din cuprinsul punctelor 11-17 de mai sus, reclamantul a obținut numai prin comunicarea din 10 mai 2021 informații referitoare la evaluarea calităților ofertei grupului CLL, ceea ce i‑a permis să își exercite în mod util dreptul la o cale de atac. Astfel, termenul a început să curgă de la 10 mai 2021.

38      Prin urmare, trebuie să se constate că, întrucât a fost introdusă la 2 iulie 2021, acțiunea trebuie declarată admisibilă, așa încât se impune respingerea excepției de inadmisibilitate invocate de Comisie.

 Cu privire la fond

39      În susținerea acțiunii formulate, reclamantul invocă cinci motive.

40      Prin intermediul primului motiv, reclamantul reproșează Comisiei un viciu de motivare a deciziei atacate, în sensul articolului 170 alineatul (3) din Regulamentul financiar, întrucât nu ar fi posibil să se cunoască avantajele relative ale ofertei câștigătoare.

41      Prin intermediul celui de al doilea motiv, reclamantul susține că Comisia a săvârșit o încălcare a articolului 167 alineatul (4) din Regulamentul financiar prin faptul că nu a efectuat decât o comparație izolată a ofertelor în raport cu caietul de sarcini, în loc să le compare și pe plan tehnic.

42      Prin intermediul celui de al treilea motiv, reclamantul susține că, atunci când a exclus elementele accesibile printr‑un hiperlink integrat în ofertă, Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere.

43      În continuare, reclamantul invocă un al patrulea motiv, cu titlu subsidiar în raport cu primul motiv. Acest motiv se împarte în trei aspecte:

–        prin intermediul primului aspect, acesta invocă un viciu de motivare în cadrul evaluării individuale a ofertei sale, întrucât nu ar fi posibil să se înțeleagă corelația dintre comentariile în mare măsură pozitive și nota atribuită, precum și o eroare vădită de apreciere, din cauza caracterului ilogic al legăturii dintre evaluare și nota atribuită, în cadrul subcriteriilor 1.1 și 1.2;

–        prin intermediul celui de al doilea aspect, acesta invocă o eroare vădită de apreciere, întrucât Comisia a acordat o importanță disproporționată lipsei documentelor;

–        prin intermediul celui de al treilea aspect, acesta examinează același impact pretins disproporționat din perspectiva principiului transparenței și arată că Comisia ar fi creat o nouă regulă de evaluare a posteriori.

44      Prin intermediul celui de al cincilea și ultimul motiv, reclamantul invocă o încălcare a principiilor fundamentale ale dreptului achizițiilor publice (deschiderea piețelor spre o concurență cât se poate de extinsă, transparență și egalitate), precum și a articolului 160 și a articolului 167 alineatul (3) din Regulamentul financiar, în măsura în care Comisia a atribuit toate loturile aceluiași ofertant, și anume grupului CLL.

45      Mai întâi, Tribunalul consideră oportun să examineze primul motiv împreună cu al patrulea motiv, sub primul său aspect, întrucât acestea țin de problema obligației de motivare. În continuare, vor fi analizate al patrulea motiv, sub primul, al doilea și al treilea său aspect și, în sfârșit, al treilea, al doilea și, respectiv, al cincilea motiv, care privesc temeinicia deciziei atacate.

 Cu privire la primul motiv și la cel de al patrulea motiv, sub primul său aspect, referitoare la încălcarea obligației de motivare

46      Prin intermediul primului motiv și al celui de al patrulea motiv, sub primul său aspect, reclamantul reproșează Comisiei necomunicarea unor motive suficiente în sensul articolului 170 alineatul (3) din Regulamentul financiar în ceea ce privește, pe de o parte, analiza comparativă a avantajelor relative ale ofertelor și, pe de altă parte, analiza individuală a ofertei sale. Reclamantul se concentrează pe criteriul 1 „Calitatea cursurilor propuse”, mai precis pe evaluările efectuate în cadrul subcriteriilor 1.1 „Conținut” și 1.2 „Pedagogie”.

47      În primul rând, prin intermediul primului motiv, reclamantul reproșează Comisiei faptul că motivele comunicate nu identifică în mod clar caracteristicile și avantajele ofertei grupului CLL, în măsura în care, pe de o parte, aprecierea ofertei grupului CLL și a celei a reclamantului pune în evidență calități în esență echivalente sau foarte apropiate ori chiar identice sau similare, dacă nu chiar superioare în ceea ce privește oferta reclamantului, în timp ce, pe de altă parte, oferta reclamantului face obiectul unei notări care relevă, dimpotrivă, diferențe semnificative de calitate.

48      În această privință, motivele comunicate de Comisie nu ar pune în evidență o carență calitativă semnificativă privind un element esențial al criteriului sau acumularea unor carențe calitative care ar putea justifica o notare abia satisfăcătoare a ofertei reclamantului. De asemenea, nici faptul că anumite documente din oferta sa nu au fost evaluate de comitet pentru motivul că accesul la acestea a fost asigurat prin hiperlinkuri nu ar permite să se înțeleagă diferența semnificativă de notare, întrucât precizarea respectivă din grila de evaluare nu ar apărea ca un element distinctiv și nu ar privi decât elemente limitate ale ofertei, și anume conținutul exercițiilor.

49      În al doilea rând, în măsura în care al patrulea motiv, sub primul său aspect, vizează o încălcare a obligației de motivare, reclamantul susține că nota foarte scăzută atribuită în cadrul subcriteriilor în cauză nu este coerentă cu aprecierea sa privită în mod izolat, care este în mare măsură pozitivă pentru fiecare dintre elementele care compun aceste subcriterii. În acest sens, nu ar fi posibil să se identifice, în motivele comunicate de Comisie, o carență calitativă specială care să poată justifica o deducere de puncte semnificativă.

50      Reclamantul contestă faptul că lipsa documentelor poate constitui o carență calitativă susceptibilă să explice deducerea de puncte. Pe de o parte, acesta arată că, pentru subcriteriul 2.3, evaluarea menționează de asemenea lipsa documentelor, exprimată în termeni identici cu cei referitori la subcriteriul 1.1, dar că la evaluarea ofertei nu ar fi fost depunctat decât cu puțin mai mult de o zecime de punct (la 8 puncte din 9) pentru acest subcriteriu. Pe de altă parte, reclamantul susține că, în cadrul subcriteriilor 1.1 și 1.2, Comisia a tratat lipsa documentelor ca pe o lipsă deosebit de importantă care ar justifica în sine aprecierea negativă privind oferta, întrucât Comisia nu ar putea explica incidența diferită a lipsei documentelor asupra celorlalte subcriterii și nici incidența relativă a celorlalte elemente slabe sau negative asupra notării subcriteriilor 1.1 și 1.2.

51      În această privință, reclamantul susține că evaluarea efectuată de Comisie a fost defalcată pentru fiecare dintre elementele și subelementele descrise în raport cu fiecare subcriteriu. În special, lipsa documentelor ar fi avut incidență doar asupra unuia dintre subelementele identificate atât pentru subcriteriul 1.1, cât și pentru subcriteriul 1.2, având astfel o incidență pretins marginală. Reclamantul apreciază că, deși elementele și subelementele lor referitoare la subcriterii nu sunt ponderate, aceasta nu ar însemna însă că ele ar putea avea o pondere relativă semnificativ diferită pentru evaluarea ofertelor, fără ca acest lucru să fi fost anunțat în documentele contractului. Pe de altă parte, acest lucru ar înșela așteptările legitime ale ofertanților. Cu toate acestea, incidența lipsei documentelor ar rămâne în continuare nedeterminabilă, întrucât nu ar fi posibil să se înțeleagă dacă lipsa documentelor a afectat toate elementele sau unele dintre acestea.

52      În plus, reclamantul susține că, pentru subcriteriile 1.3, 2.1, 2.2 și 2.3, oferta sa a primit aprecieri echivalente sau similare în expresiile lor cu aprecierile efectuate pentru subcriteriile 1.1 și 1.2. Oferta sa a primit însă numărul maxim de puncte sau aproape maxim în cadrul acestor patru subcriterii.

53      Regatul Spaniei, intervenient în susținerea concluziilor reclamantului, împărtășește pe deplin argumentele acestuia din urmă.

54      În ceea ce privește primul aspect al celui de al patrulea motiv, Regatul Spaniei susține, în plus, că este imposibil să se cunoască motivele exacte pentru care a fost dedus un număr specific de puncte, în lipsa evaluării „anumitor documente”.

55      Regatul Spaniei subliniază că lipsa de transparență, care disimulează caracterul arbitrar al motivării, constă în faptul că este imposibil să se cunoască, primo, ce aspecte specifice ale documentelor ofertei accesibile prin hiperlinkuri nu au fost evaluate de Comisie, secundo, în ce măsură aceste aspecte nu se găsesc în oferta depusă și, tertio, motivul pentru care faptul de a nu putea avea acces la conținutul exercițiilor online implică în mod concret o pierdere de puncte. Cu alte cuvinte, ar fi imposibil să se cunoască motivul pentru care reclamantul este penalizat prin retragerea a 8 puncte în cadrul subcriteriului 1.1, în loc, de exemplu, de 5 puncte sau de 12 puncte.

56      Comisia contestă atât argumentele reclamantului, cât și pe cele ale Regatului Spaniei și concluzionează în sensul respingerii primului motiv, precum și a celui de al patrulea motiv sub primul său aspect.

57      În această privință, trebuie arătat că, prin intermediul primului motiv, reclamantul susține în esență că nu este posibil să se înțeleagă pe baza căror elemente specifice din propunerea sa tehnică oferta grupului CLL a fost evaluată ca fiind superioară ofertei sale.

58      În plus, în măsura în care al patrulea motiv, sub primul său aspect, vizează o încălcare a obligației de motivare, reclamantul susține că nu este posibil să se înțeleagă legătura dintre deducerea semnificativă de puncte și aprecierea destul de pozitivă a ofertei sale și în special în ce măsură lipsa documentelor implică în mod concret o pierdere de puncte.

59      Pe de altă parte, reclamantul și Regatul Spaniei susțin în esență că motivarea insuficientă ar împiedica orice control jurisdicțional al evaluării efectuate de Comisie.

60      În speță, revine Tribunalului sarcina de a examina dacă motivarea furnizată de Comisie este suficientă.

61      Trebuie arătat de la bun început că părțile nu contestă că grilele de evaluare conțin o motivare. În această privință, este necesar să se arate că reclamantul admite, la punctul 11 din replică, că poate, fără îndoială, să înțeleagă că oferta sa a fost considerată de o calitate inferioară în ceea ce privește diferite criterii de atribuire.

–       Cu privire la pretinsa imposibilitate de a cunoaște avantajele relative ale ofertei câștigătoare

62      Mai întâi, este necesar, într‑o primă etapă, să se prezinte principiile jurisprudențiale referitoare la întinderea obligației de motivare a Comisiei în domeniul contractelor de achiziții publice de servicii și, într‑o a doua etapă, să se verifice dacă Comisia a aplicat în mod corect aceste principii în speță.

63      În această privință, rezultă din jurisprudența Tribunalului că, atunci când, precum în speță, instituțiile Uniunii dispun de o marjă largă de apreciere, respectarea garanțiilor conferite de ordinea juridică a Uniunii în cadrul procedurilor administrative are, cu atât mai mult, o importanță fundamentală. Printre aceste garanții figurează în special obligația instituției competente de a‑și motiva suficient deciziile (Hotărârea din 17 septembrie 2015, Ricoh Belgium/Consiliul, T‑691/13, nepublicată, EU:T:2015:641, punctul 33, și Hotărârea din 10 februarie 2021, Sophia Group/Parlamentul, T‑578/19, nepublicată, EU:T:2021:77, punctul 162).

64      În schimb, nu se poate impune autorității contractante să transmită unui ofertant a cărui ofertă nu a fost declarată câștigătoare, pe de o parte, în afară de motivele de respingere a acesteia, un rezumat minuțios al modului în care fiecare detaliu din oferta sa a fost luat în considerare pentru evaluarea acesteia și, pe de altă parte, în cadrul comunicării caracteristicilor și a avantajelor relative ale ofertei câștigătoare, o analiză comparativă minuțioasă a acesteia și a ofertei ofertantului necâștigător (Hotărârea din 3 mai 2018, EUIPO/European Dynamics Luxembourg și alții, C‑376/16 P, EU:C:2018:299, punctul 57, Hotărârea din 14 octombrie 2020, Close și Cegelec/Parlamentul, C‑447/19 P, nepublicată, EU:C:2020:826, punctul 37, și Hotărârea din 6 octombrie 2021, Global Translation Solutions/Comisia, T‑404/20, nepublicată, EU:T:2021:654, punctul 126).

65      După cum a arătat Tribunalul la punctul 50 din Hotărârea din 5 martie 2019, Eurosupport – Fineurop support/EIGE (T‑450/17, nepublicată, EU:T:2019:137), nota atribuită unei oferte pe baza căreia aceasta va fi clasată trebuie în principiu să reflecte punctele forte și punctele slabe identificate de evaluatori în comentariile lor. Cu toate acestea, nu se poate impune autorității contractante să indice atât puncte slabe, cât și puncte forte. În special, se poate deduce din cuprinsul punctului 49 din Hotărârea din 15 octombrie 2013, European Dynamics Belgium și alții/EMA (T‑638/11, nepublicată, EU:T:2013:530), că Comisia nu este în mod necesar obligată să prezinte comentarii specifice negative, ci este suficient ca ofertantul necâștigător să poată înțelege motivul pentru care oferta câștigătoare este superioară ofertei necâștigătoare.

66      Aceasta trebuie să permită instanței Uniunii să verifice, în temeiul caietului de sarcini și al motivării deciziei de atribuire, ponderea respectivă a diferitelor criterii și subcriterii tehnice de atribuire în evaluare, cu alte cuvinte în calculul punctajului total, precum și numărul minim și maxim de puncte pentru fiecare dintre aceste criterii sau subcriterii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 octombrie 2012, Evropaïki Dynamiki/Comisia, C‑629/11 P, nepublicată, EU:C:2012:617, punctele 21 și 29, și Hotărârea din 27 aprilie 2016, European Dynamics Luxembourg și alții/EUIPO, T‑556/11, EU:T:2016:248, punctul 250).

67      În special, s‑a statuat că, în principiu, Comisia este obligată să explice atribuirea punctelor la nivelul subpărților din subcriterii atunci când caietul de sarcini prevede o pondere numerică specifică pentru aceste subpărți (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 octombrie 2012, Evropaïki Dynamiki/Comisia, C‑629/11 P, nepublicată, EU:C:2012:617, punctul 29, și Hotărârea din 27 aprilie 2016, European Dynamics Luxembourg și alții/EUIPO, T‑556/11, EU:T:2016:248, punctul 250).

68      Astfel, comentariile comitetului comunicate reclamantului trebuie, pe de o parte, să permită să se deducă numărul de puncte obținute comparativ de acesta și de ofertantul câștigător, defalcate de fiecare dată pe subcriterii, precum și ponderea fiecăruia dintre subcriterii în evaluarea globală și, pe de altă parte, să explice, pentru fiecare criteriu de atribuire, pe baza căror subcriterii Comisia a considerat că oferta ofertantului câștigător sau cea a reclamantului în cauză era cea mai bună (Hotărârea din 4 octombrie 2012, Evropaïki Dynamiki/Comisia, C‑629/11 P, nepublicată, EU:C:2012:617, punctele 21 și 29, și Hotărârea din 27 aprilie 2016, European Dynamics Luxembourg și alții/EUIPO, T‑556/11, EU:T:2016:248, punctele 250 și 251).

69      În lumina acestor principii jurisprudențiale, trebuie să se examineze dacă, în speță, Comisia și‑a respectat obligația de motivare.

70      În primul rând, înainte de a proceda la analiza grilelor de evaluare, trebuie să se examineze dispozițiile relevante din caietul de sarcini. Contractul‑cadru din speță se referă la formarea lingvistică pentru instituțiile, organismele și agențiile Uniunii. În ceea ce privește criteriul 1 „Calitatea cursurilor propuse”, caietul de sarcini prevede că ofertantul trebuie să prezinte, pornind de la un studiu de caz, descrierea unui curs standard conceput pentru autoritatea contractantă. Calitatea este evaluată pe baza subcriteriilor de calitate aplicate răspunsului la studiul de caz pe care ofertanții trebuie să îl depună împreună cu oferta lor.

71      Subcriteriul 1.1 „Conținutul” cuprinde patru subpuncte, care trebuie luate în considerare de comitet la evaluare. Primul subpunct, „A. Obiective”, se referă în special la aspectele legate de competențele vizate de curs și la măsura în care obiectivele cursului propus sunt legate de cerințele privind competențele specifice. Al doilea subpunct, „B. Publicul‑țintă”, urmărește să verifice în ce măsură cursul propus răspunde nevoilor publicului specific. Al treilea subpunct, „C. Organizarea conținutului”, privește în esență repartizarea conținutului în unități gestionabile, secvențele și conținutul lor. Al patrulea și ultimul subpunct, „D. Calitatea resurselor pedagogice”, se referă în special la măsura în care resursele pedagogice corespund obiectivelor, sunt concepute pentru adulți și nu conțin erori. Astfel, fiecare subpunct cuprinde anumite paragrafe, cu alte cuvinte elemente care trebuie luate în considerare în cadrul evaluării.

72      Subcriteriul 1.2 „Pedagogie” cuprinde la rândul său trei subpuncte descriptive. Primul, intitulat „A. Rolul formatorilor”, urmărește să stabilească calitățile pozitive ale formatorilor. Al doilea, „B. Evaluare”, se referă în special la măsura în care remarcile constructive și o evaluare continuă fac parte din lecție. Ultimul, „C. Metodologie”, se referă în special la măsura în care metodologia este cooperativă și comunicativă și dacă favorizează angajamentul față de limbă.

73      Celelalte criterii și subcriterii, care nu sunt vizate de prezenta acțiune, sunt, pe de o parte, subcriteriul 1.3 „Platforme online”, referitor la funcționarea și la utilitatea platformelor de formare online propuse de ofertanți, și, pe de altă parte, criteriul 2 „Controlul calității și monitorizarea activității”, care este împărțit în trei subcriterii, și anume subcriteriile 2.1 „Metoda de selecție a personalului”, 2.2 „Controlul calității” și 2.3 „Gestionarea procedurii”.

74      În al doilea rând, trebuie examinate scrisorile Comisiei din 19 aprilie și 10 mai 2021, trimise reclamantului ca urmare a cererii sale de obținere a unor informații suplimentare cu privire la respingerea ofertei sale, pentru a stabili dacă acesta a putut efectiv, în lumina principiilor expuse la punctele 62-68 de mai sus, să înțeleagă punctele forte și punctele slabe ale ofertei sale și ale ofertei grupului CLL, în cadrul subcriteriilor 1.1 și 1.2.

75      În ceea ce privește, mai întâi, subcriteriul 1.1 „Conținut”, reclamantul a obținut ca notă 22 de puncte din 30. Oferta reclamantului este descrisă ca fiind bună și corespunzătoare așteptărilor pentru majoritatea aspectelor. Grupul CLL, la rândul său, a obținut ca notă 28 de puncte din 30. Oferta sa este prezentată ca excelentă și peste așteptări pentru majoritatea aspectelor, incluzând de asemenea aspecte foarte importante și relevante.

76      În ceea ce privește obiectivele cursului, comitetul a apreciat că oferta grupului CLL este mai bună decât oferta reclamantului, în măsura în care este descrisă ca incluzând o „listă foarte pertinentă de teme socioculturale”. Din punctul de vedere al organizării conținutului, comitetul a considerat că oferta grupului CLL este mai bună, deoarece propune o secvență foarte bună a acestui conținut, care include formarea la distanță pentru a consolida și a pregăti lecțiile cu prezență fizică. Potrivit comitetului, studiul de caz asigură de asemenea echilibrul „adecvat” dintre teorie și practică. În plus, comitetul a subliniat că studiul de caz include elemente inovatoare. În continuare, comitetul a arătat că planul lecțiilor este foarte detaliat, iar structura sa este foarte clară. În sfârșit, comitetul a indicat că modelul cursului este foarte pertinent. În ceea ce privește, în schimb, calitatea resurselor pedagogice, comitetul s‑a limitat să indice că acestea corespund așteptărilor autorității contractante și că ele conțin o componentă online care cuprinde „multe” resurse suplimentare.

77      În paralel, în ceea ce privește oferta reclamantului, comitetul a constatat că aceasta conține o descriere pertinentă a diferitelor tipuri de resurse pedagogice și că reclamantul propune un manual accesibil online, acordând de asemenea acces la o platformă care cuprinde mai multe resurse. Potrivit comitetului, reclamantul enumera de asemenea mai multe instrumente digitale pentru a încuraja autoformarea. În ceea ce privește restul resurselor pedagogice, comitetul a considerat că nu poate evalua conținutul resurselor pedagogice în versiune electronică din oferta reclamantului.

78      Pe de altă parte, în ceea ce privește elementul publicului‑țintă, oferta reclamantului este descrisă în termeni mai pozitivi decât cea a grupului CLL, în măsura în care grila de evaluare arată că oferta aplică valori similare publicului‑țintă și că este utilizată pentru a preda subiecte specifice, precum și subiecte de cultură și de civilizație. În plus, în ceea ce privește organizarea conținutului, oferta reclamantului este considerată de o calitate mai puțin bună, în măsura în care propune o descriere „scurtă, dar clară” a conținutului său în ceea ce privește lecțiile cu prezență fizică. În plus, comitetul a subliniat că nu este indicat conținutul pentru autoformare și că poate observa elemente inovatoare „din loc în loc”. În sfârșit, în ceea ce privește calitatea resurselor pedagogice, comitetul a arătat că nu a putut evalua conținutul exercițiilor, care sunt accesibile prin intermediul hiperlinkurilor. Cu toate acestea, el a observat că conceptul conține o listă de instrumente digitale care încurajează autoformarea.

79      După cum reiese din cuprinsul punctelor 75-78 de mai sus, referitoare la subcriteriul 1.1 „Conținut”, trebuie să se observe că comitetul a indicat atât aspecte în mai mare măsură pozitive ale ofertei grupului CLL, cât și puncte slabe sau deficiențe ale ofertei reclamantului.

80      În ceea ce privește subcriteriul 1.2 „Pedagogie”, trebuie să se arate că reclamantul a obținut ca notă 21 de puncte din 30. Oferta sa este prezentată ca fiind bună și conformă așteptărilor. Grupul CLL a obținut ca notă 27 de puncte din 30. Oferta grupului CLL este descrisă ca excelentă și peste așteptări cu privire la mai multe aspecte și ar prezenta de asemenea câteva aspecte suplimentare și importante.

81      În ceea ce privește rolul formatorilor, comitetul a arătat că, în oferta grupului CLL, rolul lor este „deosebit de” bine definit și clar. Formatorii ar utiliza strategii directe și indirecte pentru a‑i ajuta pe participanți să dobândească autonomie lingvistică. În plus, formatorul ar crea condițiile pertinente pentru o experiență de formare sigură. În ceea ce privește elementul de evaluare, comitetul a observat că grupul CLL asigură evaluarea continuă „în mod foarte profesional” și definește „foarte bine” metodele de evaluare, care ar fi „foarte” pertinente și corecte.

82      Pe de altă parte, în ceea ce privește evaluarea, comitetul a arătat că oferta reclamantului prezintă un singur aspect superior, și anume faptul că evaluarea și retroacțiunea (feedback‑ul) constante în oferta sa „permit adaptarea conținutului la nevoile” cursanților pentru a „ghida și a favoriza” motivarea și autonomia. Cu toate acestea, comitetul a remarcat că oferta reclamantului definește metodele în mod „succint” și că acestea din urmă nu sunt decât „pertinente și corecte”. În plus, comitetul a observat că evaluările sumative finale și criteriile evaluărilor referitoare la formări sunt prezentate într‑o versiune online și nu au putut fi evaluate. În ceea ce privește elementul final privind metodologia, evaluările sunt identice, cu excepția observației referitoare la oferta reclamantului, potrivit căreia „[o]fertantul descrie în detaliu metodele de formare”.

83      Trebuie să se constate că, deși evaluările privind subcriteriile 1.1 și 1.2 sunt succinte, mai întâi, este posibil să se înțeleagă, în lumina jurisprudenței prezentate la punctul 65 de mai sus, că oferta grupului CLL prezintă mai multe calități care le depășesc pe cele ale ofertei reclamantului, prezentate la punctele 76 și 81 de mai sus. În continuare, este posibil să se cunoască nivelul de calitate a ofertei reclamantului, care este mai puțin ridicat. În sfârșit, nu se poate ignora faptul că lipsa documentelor care privește un element important al unui curs de limbă, și anume exercițiile, este prezentată ca un punct slab al ofertei reclamantului, care determină o pierdere de puncte. Așadar, trebuie respins argumentul reclamantului întemeiat pe imposibilitatea de a cunoaște avantajele relative ale ofertei câștigătoare.

84      Pentru același motiv, trebuie respins argumentul reclamantului potrivit căruia Comisia nu a identificat exact propunerea tehnică precisă care ar justifica aprecierea „excelent” și care ar distinge o ofertă de alta.

85      În această privință, întrucât comitetul a constatat că, sub mai multe aspecte, oferta câștigătoare este superioară din punct de vedere calitativ, trebuie respins și argumentul reclamantului potrivit căruia lipsa documentelor ar fi singurul motiv pentru care Comisia a preferat oferta grupului CLL.

–       Cu privire la pretinsa obligație a Comisiei de a explica incidența lipsei documentelor asupra deducerii punctelor

86      În continuare, trebuie analizat al patrulea motiv, sub primul său aspect, referitor la imposibilitatea de a cunoaște numărul precis de puncte care a fost dedus din cauza lipsei documentelor.

87      În această privință, este necesar să se respingă de la bun început trimiterea la jurisprudența invocată de reclamant referitoare la Hotărârea din 5 martie 2019, Yellow Window/EIGE (T‑439/17, nepublicată, EU:T:2019:136, punctele 73 și 74), și la Hotărârea din 5 martie 2019, Eurosupport – Fineurop support/EIGE (T‑450/17, nepublicată, EU:T:2019:137, punctele 49 și 50), potrivit căreia trebuie să existe o corelație între comentariile care identifică punctele forte și punctele slabe, pe de o parte, și notele atribuite în raport cu aceste criterii și subcriterii, pe de altă parte. Astfel, aceste trimiteri jurisprudențiale nu sunt relevante, în măsura în care se referă la împrejurări specifice, diferite de speță. Aceste trimiteri privesc în special o situație în care comentariile Comitetului de evaluare nu indică în mod clar dacă aceeași deficiență a justificat deducerea punctelor în raport cu criteriul sau cu subcriteriul specific pentru care a fost efectuată această deducere, ceea ce, în mod evident, nu este cazul în speță, întrucât există o legătură între lipsa documentelor și evaluarea în această privință.

88      Pentru aceleași motive, trebuie de asemenea înlăturată trimiterea la jurisprudența invocată de reclamant referitoare la Hotărârea din 27 aprilie 2016, European Dynamics Luxembourg și alții/EUIPO (T‑556/11, EU:T:2016:248), potrivit căreia corelația dintre comentariile negative specifice și deducerea punctelor trebuie explicată atunci când autoritatea contractantă, pe de o parte, a precizat, în cadrul condițiilor contractului, criteriile și subcriteriile de atribuire pe care urmează să le aplice, precum și elementele sau punctele care urmează să fie luate în considerare și, pe de altă parte, evaluează în mod specific modul în care oferta îndeplinește aceste criterii, subcriterii sau elemente.

89      Nici această jurisprudență nu este relevantă, întrucât împrejurările de fapt care au stat la baza acesteia sunt diferite de cele din prezenta cauză. În speță, autoritatea contractantă i‑a comunicat reclamantului toate punctele care i‑au fost atribuite, defalcate pe subcriterii, însoțite de comentarii specifice. În schimb, în cauza precedentă, pe de o parte, autoritatea contractantă aplicase o formulă matematică atribuind fracțiuni de punct pe subcriteriu sau pe subpunct și formulând aprecieri negative specifice în această privință, în timp ce, pe de altă parte, ea nu comunicase numărul de puncte, însoțite de o defalcare pe subcriteriu, obținute de reclamant și de ofertanții câștigători.

90      În speță, trebuie constatat că, după cum susține în mod întemeiat Comisia la punctele 56 și 57 din duplică, caietul de sarcini nu stabilește nicio ponderare între diferitele elemente care fac parte din descrierea fiecărui subcriteriu, întrucât nu este vorba despre „sub‑subcriterii” destinate să fie evaluate separat, ci despre o descriere a conținutului fiecărui subcriteriu. Rezultă că, în final, nu este necesar ca fiecărui comentariu pozitiv sau negativ din evaluare să i se acorde o pondere specifică, ci mai degrabă ca reclamantul să poată înțelege motivele care au determinat Comisia să atribuie ofertei sale nota pe care a primit‑o pentru fiecare subcriteriu, ceea ce a fost efectiv în măsură să facă.

91      În consecință, trebuie să se concluzioneze că comitetul a indicat avantajele relative ale ofertei câștigătoare în cadrul fiecărui subcriteriu și că nu se poate impune Comisiei în speță să acorde o pondere specifică fiecărui comentariu pozitiv sau negativ referitor la anumite subpuncte descriptive.

–       Cu privire la pretinsa imposibilitate ca Tribunalul să efectueze controlul evaluării

92      În sfârșit, trebuie analizat argumentul reclamantului întemeiat în esență pe principiile rezultate din jurisprudența citată la punctul 88 de mai sus și argumentul Regatului Spaniei, astfel cum a fost prezentat la punctul 55 de mai sus, întemeiat pe o pretinsă imposibilitate ca Tribunalul să își efectueze controlul, în lumina principiului protecției jurisdicționale efective prevăzut la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”).

93      În primul rând, Regatul Spaniei arată că utilizarea repetată și deliberată a unor expresii pretins imprecise, precum „anumite părți din conținut” sau „anumite elemente ale ofertei” și, într‑un sens mai larg, o motivare prea laconică fac imposibil orice control al evaluării efectuate de Comisie.

94      În această privință, ținând seama de obligația care revine instanței Uniunii de a controla dacă deciziile instituțiilor au fost luate în mod arbitrar, nu este suficient să se susțină doar că reclamantul a putut înțelege efectiv că respingerea unei părți a ofertei sale l‑a privat de atribuirea contractului de achiziții publice, așa cum susține în esență Comisia în răspunsul său referitor la primul motiv. Dimpotrivă, motivarea trebuie să fie pertinentă și coerentă pentru ca instanța Uniunii să îi poată controla temeinicia.

95      Mai întâi, trebuie amintit că s‑a constatat, la punctul 83 de mai sus, că evaluările nu sunt identice, ci conțin diferențe clare și neechivoce, care indică avantajele relative ale ofertei câștigătoare, în pofida caracterului lor succint.

96      În continuare, nici diferența care nu este neglijabilă dintre notele atribuite ofertelor tehnice, și anume o diferență de 12 puncte, nu militează în favoarea unei obligații de motivare mai amplă, așa cum rezultă din Hotărârea din 17 septembrie 2015, Ricoh Belgium/Consiliul (T‑691/13, nepublicată, EU:T:2015:641, punctul 63), și din Hotărârea din 14 decembrie 2017, European Dynamics Luxembourg și Evropaïki Dynamiki/Parlamentul (T‑164/15, nepublicată, EU:T:2017:906, punctul 50).

97      În sfârșit, trebuie amintit de asemenea că fostul articol 113 alineatul (2) din Regulamentul financiar, care corespunde actualului articol 170 alineatul (3) din Regulamentul financiar, impune autorității contractante să furnizeze ofertantului necâștigător motivele veritabile ale respingerii ofertei sale. În plus, motivarea furnizată trebuie să reflecte desfășurarea reală a procedurii de evaluare. O motivare care nu identifică adevăratul temei al deciziei de respingere a unei oferte și care nu reflectă în mod fidel modul în care a fost evaluată oferta respinsă nu este transparentă și nu îndeplinește obligația de motivare prevăzută la fostul articol 113 alineatul (2) din Regulamentul financiar (a se vedea în acest sens Hotărârea din 10 septembrie 2008, Evropaïki Dynamiki/Curtea de Justiție, T‑272/06, EU:T:2008:334, punctele 42 și 43 și jurisprudența citată, și Hotărârea din 17 septembrie 2015, Ricoh Belgium/Consiliul, T‑691/13, nepublicată, EU:T:2015:641, punctul 39).

98      În această privință, reclamantul și Regatul Spaniei nu au demonstrat că motivarea nu reflecta desfășurarea reală a procedurii de evaluare. De asemenea, trebuie amintit, după cum s‑a constatat la punctul 83 de mai sus, că decizia atacată cuprinde o motivare privind identificarea adevăratului său temei.

99      Prin urmare, trebuie respins argumentul reclamantului și al Regatului Spaniei potrivit căruia motivarea în cauză ar împiedica orice control jurisdicțional.

100    În al doilea rând, reclamantul, subliniind defalcarea fiecărui subcriteriu în subpuncte și subpărți, arată că Comisia nu putea acorda unui element al ofertei o pondere relativă semnificativ diferită pentru evaluarea ofertelor fără ca această pondere specială să fi fost anunțată în caietul de sarcini. Reclamantul arată că Comisia a înșelat astfel așteptările legitime ale ofertanților, așa încât o pondere specială a unui element al ofertei a putut influența evaluarea ofertei fără să fi fost anunțată în documentele menționate.

101    Mai întâi, trebuie respins de la bun început argumentul reclamantului întemeiat pe o pretinsă încălcare a așteptărilor sale legitime, în susținerea căruia acesta nu furnizează nici explicații, nici elemente de probă.

102    În aceeași ordine de idei, în ceea ce privește aspectul dacă Comisia a acordat unui element al ofertei o pondere specială fără să fi anunțat aceasta în prealabil în caietul de sarcini, este necesar a se limita la constatarea că ponderea unui subpunct nu a fost prescrisă de caietul de sarcini în cauză. Prin urmare, reclamantul nu se poate prevala de o încălcare a obligației de motivare ca urmare a faptului că Comisia nu a explicat ponderea pe care a acordat‑o unui element al ofertei. Astfel, subpunctele prevăzute în caietul de sarcini indică numai, în mod descriptiv, aspectele propunerii tehnice pe care comitetul le‑a luat în considerare pentru a atribui o notă globală, iar nu ponderea lor specifică în cadrul unui subcriteriu. Așadar, este necesar să se respingă argumentul întemeiat pe lipsa de transparență în ceea ce privește atribuirea punctelor la nivelul subpunctelor din subcriterii.

103    De asemenea, deși Comisia a admis implicit temeinicia acestei poziții a reclamantului, în măsura în care a arătat că documentele au fost importante, adăugând totodată că lipsa documentelor nu a avut același impact în cadrul celorlalte subcriterii, trebuie amintit că, potrivit jurisprudenței citate la punctul 64 de mai sus, nu se poate impune Comisiei să explice modul în care a evaluat fiecare element al ofertei.

104    În consecință, se impune respingerea ca nefondate a primului motiv și a celui de al patrulea motiv, sub primul său aspect, în măsura în care vizează o încălcare a obligației de motivare.

 Cu privire la restul celui de al patrulea motiv, întemeiat pe o eroare vădită de apreciere, din cauza caracterului ilogic, disproporționat și netransparent al legăturii dintre evaluare și nota atribuită în cadrul subcriteriilor 1.1 și 1.2

105    În măsura în care restul primului aspect al celui de al patrulea motiv vizează o eroare vădită de apreciere, reclamantul susține că nu există o legătură logică între evaluare și nota atribuită în ceea ce privește aprecierile efectuate de Comisie în cadrul subcriteriilor 1.1 și 1.2, care ar fi în mare măsură pozitive.

106    Prin intermediul celui de al doilea aspect al celui de al patrulea motiv, reclamantul susține că impactul pretinsei lipse a documentelor asupra notei atribuite în cadrul subcriteriilor 1.1 și 1.2 este disproporționat în raport cu termenii utilizați în evaluare.

107    [Astfel cum a fost îndreptat prin Ordonanța din 30 noiembrie 2023] Pe de o parte, reclamantul arată că evaluarea ofertei sale, prin termenii utilizați, este mai degrabă pozitivă pentru fiecare dintre cele patru subpărți ale subcriteriului 1.1. Pe de altă parte, acesta susține că nota constând în 22 de puncte din 30 în ceea ce privește subcriteriul în discuție este abia superioară pragului de 70 %, cu alte cuvinte cerinței de calitate minimă, în pofida aprecierilor în foarte mare măsură pozitive cu privire la propunerea tehnică, potrivit cărora propunerea tehnică ar depăși astfel cerința minimă.

108    Această diferență între evaluare și nota atribuită acestui subcriteriu pare justificată numai de lipsa documentelor și de incidența parțială pe care a putut‑o avea asupra verificării anumitor propuneri tehnice. Cu toate acestea, reclamantul arată că nu poate înțelege modul în care lipsa documentelor ar putea în final reduce calitatea de la ridicată la satisfăcătoare, întrucât lipsa documentelor nu privește decât elemente ilustrative ale propunerii tehnice, care a făcut obiectul unor aprecieri pe de altă parte pozitive în cadrul evaluării celor două subpărți ale subcriteriului 1.1.

109    În continuare, reclamantul prezintă aceeași analiză în ceea ce privește subcriteriul 1.2, ale cărui trei componente ar fi de asemenea evaluate pozitiv, lipsa documentelor privind doar una dintre aceste trei părți. Deși această lipsă a documentelor poate, din punct de vedere tehnic, să afecteze o treime din ponderare, iar aprecierea acestei părți este în mare măsură pozitivă, oferta ar fi obținut totuși 21 de puncte din 30, respectiv pragul minim pentru o propunere tehnică cel mult satisfăcătoare.

110    Prin intermediul celui de al treilea aspect al celui de al patrulea motiv, reclamantul susține că Comisia a încălcat principiul transparenței, întrucât ponderea specifică acordată unui element al criteriului afectat de lipsa documentelor nu a fost anunțată în documentele contractului.

111    Regatul Spaniei împărtășește argumentele reclamantului referitoare la restul primului aspect al celui de al patrulea motiv, după cum s‑a arătat la punctul 55 de mai sus.

112    Comisia contestă aceste argumente și solicită respingerea celui de al patrulea motiv.

113    În speță, cu titlu introductiv, trebuie să se constate că reclamantul a transformat primul aspect al celui de al patrulea motiv, inițial referitor la o încălcare a obligației de motivare, într‑o invocare a unei erori vădite de apreciere. Astfel, în cererea introductivă, reclamantul susține că legătura logică dintre aprecieri și nota atribuită nu este suficient motivată. În schimb, în replică, el susține că incoerența acestei legături dintre apreciere și nota atribuită constituie o eroare vădită de apreciere. De altfel, acest lucru a fost confirmat de reclamant în ședință în urma unei întrebări adresate de Tribunal.

114    În ceea ce privește admisibilitatea acestei noi argumentații referitoare la primul aspect al celui de al patrulea motiv, invocată în cadrul replicii, trebuie analizat dacă ea constituie dezvoltarea unui motiv enunțat anterior, direct sau implicit, în cererea de sesizare a instanței și care prezintă o legătură strânsă cu acesta, în sensul articolului 84 alineatul (1) din Regulamentul de procedură. Potrivit jurisprudenței, pentru a putea fi privit ca o dezvoltare a unui motiv sau a unei critici enunțate anterior, un argument nou trebuie să prezinte, cu motivele sau cu criticile expuse inițial în cererea introductivă, o legătură suficient de strânsă pentru a se putea considera că rezultă din evoluția normală a dezbaterii în cadrul unei proceduri contencioase (a se vedea Hotărârea din 13 iulie 2022, Delifruit/Comisia, T‑629/20, EU:T:2022:448, punctul 20 și jurisprudența citată).

115    În speță, trebuie să se constate că noul argument este strâns legat de al doilea aspect al celui de al patrulea motiv, care privește chestiunea legăturii dintre apreciere și atribuirea punctelor, precum și, în sens larg, de al treilea motiv, întemeiat de asemenea pe o eroare vădită de apreciere. Prin urmare, acesta trebuie considerat admisibil.

116    În ceea ce privește temeinicia celui de al patrulea motiv, sub primul său aspect, trebuie amintit că s‑a constatat la punctul 83 de mai sus că Comisia a explicat atât avantajele și caracteristicile relative ale ofertei grupului CLL, cât și deficiențele ofertei reclamantului. Astfel, s‑a stabilit că lipsa documentelor nu era singura deficiență care justifica pierderea de puncte în evaluarea ofertei reclamantului. În consecință, din moment ce Comisia a menționat mai multe deficiențe în oferta reclamantului, deducerea punctelor efectuată nu poate fi calificată drept vădit incoerentă cu deficiențele identificate. Prin urmare, primul aspect al celui de al patrulea motiv trebuie respins în măsura în care vizează o eroare vădită de apreciere.

117    În plus, în ceea ce privește al doilea și al treilea aspect ale celui de al patrulea motiv, trebuie amintit că, după cum reiese din cuprinsul punctului 90 de mai sus, caietul de sarcini nu prevedea o ponderare numerică specifică pentru fiecare subcriteriu sau pentru fiecare element al unui subcriteriu.

118    Astfel, importanța specifică acordată unui element al ofertei și atribuirea de puncte pentru fiecare sub‑subcriteriu sau pentru fiecare element al unui subcriteriu țin de marja largă de apreciere a Comisiei. Așadar, Tribunalul nu poate controla, ca atare, importanța acordată anumitor elemente în cadrul unui sub‑subcriteriu, ci se limitează să controleze dacă s‑a dovedit existența unei erori vădite de apreciere. În speță, reclamantul nu a demonstrat o asemenea eroare, din moment ce s‑a constatat la punctele 83 și 90 de mai sus că lipsa documentelor identificată de Comisie privea un element important al unui curs de limbă și putea determina în mod legitim o deducere de puncte, fără să se fi demonstrat că respectiva deducere de puncte ar fi vădit eronată. Se impune, așadar, constatarea că al doilea și al treilea aspect ale celui de al patrulea motiv trebuie înlăturate.

119    Prin urmare, se impune respingerea în rest ca nefondat a celui de al patrulea motiv în totalitate.

 Cu privire la al treilea motiv, întemeiat pe o eroare vădită de apreciere, ca urmare a respingerii elementelor ofertei accesibile printr‑un hiperlink

120    Prin intermediul celui de al treilea motiv, reclamantul reproșează Comisiei că a săvârșit o eroare vădită de apreciere prin faptul că a respins elementele ofertei accesibile printr‑un hiperlink.

121    În primul rând, reclamantul susține că putea depune pe eSubmission elemente ale ofertei accesibile printr‑un hiperlink, întrucât, pe de o parte, dispoziția din caietul de sarcini în cauză nu conține o interdicție explicită în această privință și, pe de altă parte, utilizarea hiperlinkurilor permite o mai bună vizualizare a funcționării propunerii tehnice și a tuturor potențialităților sale.

122    În al doilea rând, dat fiind că regula nu ar fi clară și că reclamantul ar fi putut considera în mod rezonabil că documentul accesibil printr‑un hiperlink integrat în ofertă va fi luat în considerare, acesta din urmă susține că Comisia ar fi trebuit să îi solicite să justifice procedeul și, dacă estima că este util, să îi solicite să efectueze o depunere suplimentară.

123    În această privință, primo, reclamantul apreciază că riscul de modificare a ofertei, pe baza căruia Comisia a decis să nu evalueze anumite documente, era ipotetic. Potrivit reclamantului, ar fi demonstrabil din punct de vedere tehnic că nu a fost adusă nicio modificare documentelor, în măsura în care ar fi fost toate blocate la data depunerii lor. Astfel, pentru a‑și exercita efectiv puterea de apreciere, reclamantul consideră că Comisia trebuia să verifice dacă elementele în litigiu fuseseră modificate sau să îl chestioneze cu privire la data la care elementul accesibil prin hiperlink fusese depus pe platformă, prin analogie cu regimul aplicabil ofertelor imprecise sau incomplete, în loc să prezume reaua‑credință a reclamantului. În această privință, reclamantul invocă jurisprudența potrivit căreia autoritatea contractantă ar putea solicita comunicarea unui document a cărui existență înainte de data stabilită pentru depunerea ofertei este „verificabilă în mod obiectiv”.

124    Secundo, reclamantul arată că, în cadrul unei proceduri anterioare de atribuire a unui contract privind organizarea unor teste lingvistice (nr. de ref. HR/2020/OP/0004), la care a participat de asemenea și în cadrul căreia prevederile referitoare la depunerea dosarului erau formulate în termeni identici, comitetul însărcinat cu evaluarea ofertelor pentru Comisie a acceptat utilizarea hiperlinkurilor în oferta reclamantului. Întrucât decizia de atribuire a acestui contract a fost notificată reclamantului înainte de data stabilită pentru depunerea ofertelor pentru atribuirea contractului care face obiectul prezentului litigiu, reclamantul apreciază că a putut considera în mod legitim că hiperlinkul integrat în ofertă va fi acceptat de Comisie. Abordarea inversă adoptată pentru atribuirea prezentului contract ar fi înșelat, așadar, așteptările sale legitime și ar avea un caracter arbitrar.

125    Pe de altă parte, reclamantul susține că argumentul Comisiei prin care se invocă normele referitoare la depunerea ofertelor pentru a justifica respingerea anumitor elemente ale ofertei a fost invocat a posteriori, în măsura în care se face referire la acesta pentru prima dată în scrisoarea din 25 mai 2021.

126    [Astfel cum a fost îndreptat prin Ordonanța din 30 noiembrie 2023] Astfel, regula menționată de depunere a ofertelor referitoare la utilizarea aplicației eSubmission ar funcționa ca un mecanism de excludere numai a ofertelor, iar nu a documentelor care fac parte din ofertă. Așadar, elementele în litigiu ar fi supuse cerințelor principiului egalității, iar nu acestui regim de excludere.

127    Pentru a demonstra că eroarea legitimă a reclamantului a fost împărtășită de ceilalți ofertanți, acesta din urmă solicită Tribunalului să oblige Comisia să prezinte informații privind, într‑o primă etapă, măsura în care ceilalți ofertanți din lotul nr. 3 și din celelalte loturi ale contractului au depus documente prin același procedeu în cadrul ofertelor lor și, într‑o a doua etapă, modul în care Comisia a tratat această eroare în cadrul evaluărilor respective.

128    Reclamantul a depus de asemenea la dosarul procedurii capturile de ecran ale tuturor documentelor accesibile printr‑un hiperlink, cu proprietățile lor.

129    Regatul Spaniei împărtășește argumentele reclamantului și adaugă elemente noi.

130    În primul rând, Regatul Spaniei prezintă noi elemente de fapt în sprijinul afirmației că caietul de sarcini nu conținea nicio interdicție, nici explicită, nici implicită, privind hiperlinkurile.

131    În această privință, primo, din moment ce Comisia ar fi avut în vedere utilizarea hiperlinkurilor în altă parte a caietului de sarcini, în special în ceea ce privește accesul la mandatul acordat semnatarului ofertei și elementele care se situează într‑un document înregistrat cu un cod ISBN (International Standard Book Number), Regatul Spaniei consideră că ea ar fi trebuit să excludă în mod expres utilizarea acestora în cadrul depunerii documentelor prin intermediul aplicației eSubmission.

132    Secundo, Regatul Spaniei arată că utilizarea unui hiperlink dintr‑un document depus prin intermediul eSubmission nu poate fi asimilată cu nedepunerea unui document, ceea ce ar fi evidențiat în special prin faptul că Comisia ar fi accesat conținutul documentelor accesibile prin hiperlinkuri, deși le‑a considerat „nedepuse”.

133    Tertio, Regatul Spaniei arată că Comisia dă dovadă de incoerență și acționează contrar propriilor acte. Mai întâi, Comisia ar include în mod firesc zeci de hiperlinkuri în documentele contractuale, dar ar rămâne surprinsă că ofertanții utilizează aceeași tehnică. În continuare, printre obiectivele autorității contractante ar figura adaptarea metodelor de lucru la finalitatea lor, în mod flexibil și constant îmbunătățit, exploatând avantajele rețelelor. În sfârșit, în cadrul evaluării subcriteriului 1.3, Comisia ar fi evaluat efectiv platforma după ce a utilizat un hiperlink, deși această platformă de formare online nu este găzduită de aplicația eSubmission.

134    În al doilea rând, Regatul Spaniei susține că Comisia a încălcat dreptul de a fi ascultat, consacrat la articolul 41 alineatul (2) litera (a) din cartă, întrucât nu a solicitat reclamantului să demonstreze că nu și‑a modificat oferta și a respins pur și simplu documentele în cauză.

135    Comisia contestă atât argumentele reclamantului, cât și pe cele ale Regatului Spaniei și concluzionează în sensul respingerii celui de al treilea motiv.

136    În această privință, trebuie arătat că, prin intermediul celui de al treilea motiv, reclamantul susține în esență că putea depune anumite documente care fac parte din ofertă prin utilizarea hiperlinkurilor și că Comisia trebuia să țină seama de aceste documente.

137    Primo, trebuie să se stabilească dacă reclamantul putea, în conformitate cu caietul de sarcini, să depună anumite părți ale ofertei sale prin utilizarea de hiperlinkuri care conduc către un document accesibil pe un site internet sub controlul ofertantului.

138    Caietul de sarcini prevede, la pagina 79, că „[o]fertele trebuie depuse prin intermediul aplicației eSubmission, urmând instrucțiunile indicate în invitația de participare la procedura de ofertare și în ghidul practic al sistemului eSubmission”. Se indică de asemenea că oferta tehnică „trebuie să furnizeze toate informațiile necesare” pentru a evalua conformitatea cu caietul de sarcini și cu criteriile de atribuire.

139    Utilizarea de către autoritatea contractantă a verbului „a depune” și a frazei „prin intermediul aplicației” înseamnă, atât din punct de vedere textual, cât și contextual, că „oferta” trebuie încărcată direct pe platforma eSubmission și că numai documentele care au urmat acestui proces fac parte din oferta menționată. Rezultă că hiperlinkurile, astfel cum au fost prezentate în oferta reclamantului, nu pot fi permise, întrucât nu respectă cerința citată anterior impusă prin caietul de sarcini. Așadar, nu se poate reproșa Comisiei că nu a luat în considerare documentele obținute prin intermediul hiperlinkurilor în discuție.

140    Trebuie precizat că această abordare este conformă cu obiectivul urmărit de aplicația eSubmission, care este de a facilita depunerea ofertelor prin intermediul unei aplicații securizate.

141    De asemenea, depunerea de oferte prin această aplicație securizată permite să se asigure respectarea principiului egalității de tratament al ofertanților prevăzut la articolul 160 alineatul (1) din Regulamentul financiar, în măsura în care garantează că autoritatea contractantă păstrează controlul documentelor care sunt depuse. Aceasta previne astfel orice risc de modificare a unor documente care nu ar fi accesibile decât prin intermediul unui hiperlink și care, așadar, nu ar fi fost încărcate direct în aplicația eSubmission.

142    În acest context, trebuie să se observe că un ofertant informat în mod rezonabil și care dă dovadă de o diligență normală este în măsură să știe că are obligația de a‑și depune oferta în termenul stabilit și că, după expirarea termenului respectiv, aceasta nu mai poate fi modificată. În consecință, un asemenea ofertant nu poate deduce din caietul de sarcini în cauză că ar fi permis să includă în oferta sa hiperlinkuri care conduc către un document accesibil pe un site internet sub controlul său. Astfel, acest mod de a proceda nu este autorizat de caietul de sarcini și, în plus, nu garantează că documentele vizate nu pot fi modificate după termenul de depunere a ofertelor.

143    Pe de altă parte, din moment ce includerea hiperlinkurilor în oferta reclamantului nu era permisă, Comisia nu era obligată să verifice dacă documentele în cauză fuseseră modificate și nici să le accepte.

144    De altfel și în orice caz, trebuie arătat că aceste documente se aflau pe un site internet sub controlul ofertantului și că elementele de probă furnizate de reclamant urmăresc să demonstreze faptul că documentele în cauză nu au fost modificate, iar nu faptul că nu puteau fi modificate. În special, nici declarațiile sau capturile de ecran ale proprietăților documentelor depuse de reclamant, nici posibilitatea de a lua în considerare certificatul invocat de Regatul Spaniei în concluziile sale nu sunt în măsură să demonstreze că documentele în cauză se aflau sub controlul Comisiei și, prin urmare, nu puteau fi modificate. Același lucru este valabil și pentru prezentarea efectuată de responsabilul informatic al reclamantului în ședință, în care acesta din urmă a subliniat de asemenea că documentele respective puteau fi modificate, dar că orice modificare ar fi lăsat o urmă în sistemul său informatic.

145    Pe de altă parte, în ceea ce privește argumentul Regatului Spaniei, expus la punctul 133 de mai sus, potrivit căruia Comisia ar fi dat dovadă de incoerență și ar acționa contrar propriilor acte, trebuie să se observe că, având în vedere faptul că reclamantul a primit maximul de puncte la subcriteriul 1.3, această pretinsă eroare a Comisiei nu poate avea vreo incidență în speță. În plus, trebuie să se constate că reclamantul nu a contestat acest subcriteriu. Prin urmare, acest argument trebuie să fie înlăturat.

146    Secundo, concluzia enunțată la punctul 143 de mai sus nu poate fi repusă în discuție de argumentul reclamantului potrivit căruia ar fi vorba despre un document „verificabil în mod obiectiv” și potrivit căruia Comisia ar fi trebuit, așadar, să îi solicite să depună din nou documentele care erau accesibile prin hiperlinkuri.

147    În această privință, trebuie arătat că Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova (C‑336/12, EU:C:2013:647), menționată de reclamant, se referă la posibilitatea de a corecta sau de a completa o ofertă pentru a efectua o simplă clarificare sau pentru a înlătura erori materiale vădite. În speță, nu este vorba despre o clarificare sau despre o corectare a documentelor, ci despre o nouă depunere a documentelor, care ar fi putut, de altfel, să fie modificate între timp. În special, reiese din jurisprudență că nu este permis în general unui ofertant să furnizeze documentele impuse prin caietul de sarcini și care nu au fost depuse în termenul acordat pentru depunerea ofertelor (Hotărârea din 11 mai 2017, Archus și Gama, C‑131/16, EU:C:2017:358, punctul 36). Prin urmare, având în vedere această jurisprudență, Comisia nu era obligată să solicite reclamantului să depună din nou documentele care fuseseră puse la dispoziție prin hiperlinkuri.

148    Tertio, trebuie analizate argumentele reclamantului întemeiate pe încălcarea încrederii sale legitime. Mai întâi, reclamantul nu a demonstrat existența unor asigurări concordante din partea Comisiei care ar permite utilizarea hiperlinkurilor. În orice caz, un operator economic nu se poate prevala de principiul încrederii legitime în cazul în care asigurările date nu ar fi conforme normelor aplicabile (a se vedea Hotărârea din 7 octombrie 2015, Accorinti și alții/BCE, T‑79/13, EU:T:2015:756, punctul 75 și jurisprudența citată, Hotărârea din 24 ianuarie 2017, Nausicaa Anadyomène și Banque d’escompte/BCE, T‑749/15, nepublicată, EU:T:2017:21, punctul 81). Prin urmare, este necesar să se respingă argumentele reclamantului întemeiate pe încălcarea încrederii sale legitime.

149    Quarto, în ceea ce privește pretinsa încălcare a dreptului de a fi ascultat, consacrat la articolul 41 alineatul (2) litera (a) din cartă, invocată de Regatul Spaniei în memoriul său în intervenție, trebuie să se arate că carta se aplică și procedurilor de atribuire a contractelor (a se vedea în acest sens Hotărârea din 3 iulie 2014, Kamino International Logistics și Datema Hellmann Worldwide Logistics, C‑129/13 și C‑130/13, EU:C:2014:2041, punctele 28-31). Astfel, ofertantului trebuie să i se dea posibilitatea să își prezinte în mod util punctul de vedere cu privire la elementele pe care administrația intenționează să își întemeieze decizia. Acest drept este asigurat în momentul depunerii ofertei sale, precum și prin posibilitatea ofertantului de a solicita clarificări cu privire la dispozițiile caietului de sarcini. Prin urmare, faptul că, după evaluarea ofertelor, nu este prevăzută nicio etapă ulterioară pentru a furniza explicații suplimentare nu poate constitui o încălcare a articolului 41 alineatul (2) litera (a) din cartă. În consecință, trebuie să se respingă argumentul referitor la încălcarea dreptului de a fi ascultat.

150    Pe de altă parte, după cum s‑a arătat la punctul 127 de mai sus, reclamantul a solicitat Tribunalului să adopte o măsură de cercetare judecătorească. Or, nu se impune să se dea curs acestei cereri, întrucât nu este necesară pentru soluționarea litigiului, în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, după cum reiese în special din cuprinsul punctelor 139-142. În ceea ce privește, în schimb, cererea de măsuri de cercetare judecătorească formulată de Regatul Spaniei, trebuie să se arate că, în conformitate cu articolul 88 din Regulamentul de procedură, o asemenea cerere nu poate fi formulată de Regatul Spaniei, care este intervenient, din moment ce este rezervată exclusiv părților principale. Astfel, nu se impune să se dea curs acestei cereri.

151    Prin urmare, al treilea motiv trebuie respins în totalitate ca nefondat.

 Cu privire la cel de al doilea motiv, întemeiat pe o încălcare a articolului 167 alineatul (4) din Regulamentul financiar

152    Prin intermediul celui de al doilea motiv, reclamantul reproșează Comisiei că a încălcat articolul 167 alineatul (4) din Regulamentul financiar, întrucât nu a comparat ofertele grupului CLL depuse separat pentru anumite loturi cu ofertele concurente, în funcție de criteriile de calitate, cu alte cuvinte prin compararea propunerilor lor tehnice. Așadar, aceasta nu și‑ar fi exercitat în mod efectiv puterea de apreciere.

153    În această privință, reclamantul observă că, în speță, nu există nicio diferență între aprecierea calităților ofertei grupului CLL pentru lotul nr. 3 și cea pentru lotul nr. 4, deși prima privește spaniola, iar cea de a doua franceza, aceste aprecieri fiind strict identice, pentru toate criteriile, cuvânt cu cuvânt și punct cu punct. Reclamantul arată că Comisia s‑a abținut să compare calitățile sau valorile obiective ale ofertei grupului CLL cu cele ale ofertelor concurente, în special cu oferta reclamantului, pentru a identifica caracteristicile și avantajele sale relative, și că aceasta nu a explicat motivul pentru care oferta grupului CLL era mai bună decât a sa.

154    [Astfel cum a fost îndreptat prin Ordonanța din 30 noiembrie 2023] Reclamantul susține că această obligație de a compara între ele ofertele tehnice prezentate pentru un lot reiese, pe de o parte, din considerentul (90) al Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO 2014, L 94, p. 65) și, pe de altă parte, din articolul 4.2 din caietul de sarcini, potrivit căruia ofertele tehnice trebuie depuse individual pentru fiecare lot, evaluarea fiind efectuată separat în cazul depunerii unei oferte pentru mai multe loturi. În plus, abordarea Comisiei ar fi constat în mod concret în extragerea ofertelor din sfera concurenței. În sfârșit, reclamantul invocă jurisprudența potrivit căreia este necesară o comparare efectivă a ofertelor.

155    Reclamantul susține că, în temeiul acestei obligații, valoarea relativă a ofertei grupului CLL ar trebui în mod necesar să varieze de la un lot la altul. Astfel, dat fiind că, într‑o primă etapă, fiecare ofertă tehnică a grupului CLL ar fi fost evaluată separat pentru fiecare lot și că, într‑o a doua etapă, oferta reclamantului pentru lotul nr. 3 ar fi fost diferită de cele depuse pentru celelalte loturi, aprecierea și notarea ofertei grupului CLL, rezultate dintr‑o corelare cu celelalte oferte pentru fiecare lot, ar trebui,, prin urmare să varieze de la un lot la altul. În orice caz, aprecierea ar trebui de asemenea să varieze în măsura în care comitetul ar fi diferit pentru fiecare dintre loturi.

156    În această privință, reclamantul contestă argumentul prin care Comisia a revendicat uniformitatea aprecierii ofertei grupului CLL pentru a exclude arbitrarul din decizia sa. În această privință, el arată că este vorba despre o denaturare a activității comitetului și, în consecință, despre o anomalie.

157    În acest sens, reclamantul solicită Tribunalului să oblige Comisia să prezinte, pe de o parte, metodologia decisă de comitet pentru aprecierea ofertelor și, pe de altă parte, evaluările efectuate de membrii săi pentru oferta grupului CLL referitoare la toate loturile și pentru oferta reclamantului.

158    Regatul Spaniei împărtășește argumentele reclamantului. În plus, acesta invocă de asemenea argumente cu privire la examinarea comparativă a ofertelor, dar din punctul de vedere al metodologiei de evaluare utilizate de Comisie în cadrul evaluării subcriteriilor 1.1, 1.3 și 2.3 din oferta reclamantului. Metodologia menționată ar fi diferită de cea utilizată în privința altor subcriterii, pe de o parte, și în cadrul evaluării acelorași subcriterii 1.1, 1.2 și 2.3 pentru oferta grupului CLL, pe de altă parte.

159    În această privință, Regatul Spaniei susține că Comisia a săvârșit o încălcare a principiilor nediscriminării și bunei administrări. Potrivit Regatului Spaniei, Comisia, pe de o parte, a evaluat negativ anumite elemente din conținutul ofertei reclamantului fără a evalua aceleași elemente ale ofertei grupului CLL și, pe de altă parte, a evaluat pozitiv anumite aspecte ale ofertei grupului CLL fără a furniza o evaluare a acelorași aspecte care figurează de asemenea în oferta reclamantului.

160    În consecință, în conformitate cu articolul 85 din Regulamentul de procedură coroborat cu articolul 88 alineatul (2) din același regulament, Regatul Spaniei solicită Tribunalului să oblige Comisia să prezinte, ca probă, evaluarea completă a subcriteriilor 1.1 și 1.2 din documentul care corespunde evaluării calitative a ofertei grupului CLL, atașată în anexa A.22 la cererea introductivă, pentru a demonstra că Comisia a evaluat instrumente digitale specifice depuse de grupul CLL fără a evalua instrumentele digitale depuse de reclamant.

161    Comisia contestă atât argumentele reclamantului, cât și pe cele ale Regatului Spaniei și concluzionează în sensul respingerii celui de al doilea motiv.

162    În această privință, trebuie arătat că, prin intermediul celui de al doilea motiv, reclamantul susține în esență că Comisia și‑a încălcat obligația de a compara propunerea tehnică a grupului CLL cu a sa, iar Regatul Spaniei susține că Comisia nu a utilizat aceeași metodologie pentru evaluarea anumitor subcriterii ale ofertei reclamantului și ale celei a grupului CLL.

163    Astfel, în primul rând, trebuie să se stabilească dacă autoritatea contractantă a încălcat articolul 167 alineatul (4) din Regulamentul financiar în măsura în care reiese în esență că aceasta a efectuat o comparație a ofertelor între ele pe baza notei lor globale care reflectă conceptul de „cel mai bun raport calitate/preț”.

164    Mai întâi, trebuie să se constate că din modul de redactare a articolului 167 alineatul (4) din Regulamentul financiar reiese că autoritatea contractantă determină oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic comparând în special rapoartele calitate/preț ale ofertelor respective. Această comparație implică evaluarea comparativă a calităților tehnice ale ofertelor în raport cu criteriile care figurează în caietul de sarcini.

165    În speță, nimic nu permite să se considere că Comisia nu s‑ar fi conformat cerinței de a identifica oferta „cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” pe baza unor criterii obiective care să asigure respectarea principiilor transparenței, nediscriminării și egalității de tratament, în scopul garantării unei comparații obiective a valorii relative a ofertelor. Evaluarea ofertei grupului CLL a fost efectuată de comitet în raport cu criteriile de atribuire tehnice care figurează în caietul de sarcini, la fel cum a fost efectuată evaluarea ofertei reclamantului.

166    În această privință, trebuie subliniat că, contrar celor susținute de reclamant atunci când invocă uniformitatea aprecierilor în ceea ce privește lotul nr. 3 și lotul nr. 4, faptul că în tabelele pentru două loturi diferite (franceză și spaniolă) figurează aprecieri identice nu constituie nicidecum o probă potrivit căreia Comisia s‑ar fi abținut să compare calitățile sau valorile obiective ale ofertei câștigătoare cu cele ale ofertelor concurente în cele două loturi. Similitudinea aprecierilor comitetului pentru aceste două loturi se poate explica prin faptul că este vorba despre loturi care privesc același tip de contract de servicii și prin faptul că conținutul prestațiilor propuse de grupul CLL pentru fiecare lot poate fi identic.

167    În plus, s‑a constatat la punctul 83 de mai sus că propunerile tehnice ale ofertelor aflate în concurență prezentau anumite diferențe, astfel încât puteau conduce la evaluări diferite în ceea ce privește capacitatea lor de a atinge cel mai bun raport calitate/preț.

168    Rezultă că nu se poate reproșa Comisiei, pe de o parte, că nu a evaluat comparativ propunerile tehnice și, pe de altă parte, că nu s‑a conformat cerințelor articolului 167 alineatul (4) din Regulamentul financiar cu ocazia comparării ofertelor.

169    În al doilea rând, trebuie analizate argumentele Regatului Spaniei privind pretinsa diferență de tratament între reclamant și grupul CLL cu ocazia aplicării metodologiei evaluării ofertelor lor.

170    Amintind totodată că grila de evaluare nu trebuie să constituie o prezentare exhaustivă a fiecărui detaliu al ofertei tehnice care a fost luat în considerare de comitet, trebuie să se analizeze dacă Comisia a evaluat oferta grupului CLL și cea a reclamantului în mod discriminatoriu.

171    În primul rând, Regatul Spaniei arată că, în ceea ce privește evaluarea conținutului exercițiilor în cadrul subcriteriului 1.1, Comisia nu a evaluat conținutul exercițiilor din oferta grupului CLL, ci a evaluat numai secvența acestor conținuturi, precizând că resursele care le erau afectate corespundeau așteptărilor autorității contractante. Pe de altă parte, în ceea ce privește oferta reclamantului, Comisia ar fi fost obligată să evalueze conținutul exercițiilor, însă, constatând în final că nu putea evalua exercițiile online din cauza riscului de modificare, ea ar fi indicat numai existența unei descrieri pertinente a diferitor tipuri de resurse, fără a evalua dacă acestea corespundeau așteptărilor autorității contractante.

172    În această privință, trebuie să se constate că, la evaluarea cele două oferte în cauză, Comisia a respectat principiul egalității de tratament sau nediscriminării. Astfel, pe de o parte, aceasta a evaluat materialele pedagogice din oferta grupului CLL și, pe de altă parte, nu a fost în măsură să evalueze conținutul acestor materiale pedagogice din oferta reclamantului, întrucât conținutul în cauză nu îi era accesibil decât prin intermediul unui hiperlink care conducea către un site internet sub controlul reclamantului, ceea ce implica un risc de modificare a ofertei. Prin urmare, nu este vorba despre două situații comparabile, care să impună ca ele să fie tratate în același mod.

173    Pe de altă parte, Comisia nu ar fi efectuat nici o evaluare specifică a conținutului autoformării din oferta grupului CLL, în timp ce, în ceea ce privește oferta reclamantului, Comisia ar fi indicat că nu este specificat conținutul autoformării.

174    În această privință, trebuie amintit, după cum s‑a arătat la punctele 165-168 de mai sus, că ofertele tehnice au fost comparate în raport cu caietul de sarcini, iar Comisia a evaluat comparativ propunerile tehnice. În acest sens, Comisia a constatat efectiv că oferta reclamantului prezintă o deficiență privind autoformarea. În speță, trebuie să se constate că oferta a fost evaluată ca fiind de o calitate mai puțin bună decât cea a grupului CLL, din moment ce aceasta nu a specificat autoformarea. În consecință, Comisia nu a încălcat articolul 167 alineatul (4) din Regulamentul financiar în această privință.

175    În plus, Regatul Spaniei arată că, în cadrul subcriteriului 1.2, Comisia nu a efectuat nicio apreciere specifică privind conținutul evaluărilor sumative finale și criteriile evaluărilor formative din oferta grupului CLL, în timp ce, în ceea ce privește oferta reclamantului, aceasta ar fi exprimat o evaluare negativă din cauza faptului că nu putea evalua aceleași aspecte, care erau disponibile prin hiperlinkuri.

176    În această privință, trebuie amintit că, în măsura în care una dintre ofertele în discuție prezenta anumite elemente pe care cealaltă nu le prezenta, Comisia nu a evaluat cele două oferte în mod discriminatoriu atunci când, pe de o parte, Comisia a indicat această deficiență a ofertei reclamantului, fără să furnizeze, pe de altă parte, comentarii mai precise cu privire la aceleași aspecte ale ofertei grupului CLL.

177    În al doilea rând, Regatul Spaniei susține că, în cadrul evaluării subcriteriului 1.2, Comisia a procedat la evaluarea metodelor de formare din oferta reclamantului fără să fi procedat în mod expres la o asemenea evaluare cu ocazia evaluării ofertei grupului CLL.

178    Acest argument nu poate fi admis, în măsura în care, în realitate, ar însemna să se acorde un tratament și mai favorabil reclamantului și, în ceea ce privește oferta acestuia din urmă, el constituie un comentariu pozitiv. Astfel, trebuie să se constate că nu a existat un tratament discriminatoriu.

179    În al treilea rând, în cadrul evaluării subcriteriului 1.1 privind activitățile și resursele digitale, Comisia ar fi menționat și ar fi evaluat instrumentele digitale propuse în oferta grupului CLL, afirmând că resursele pedagogice corespund așteptărilor autorității contractante. În schimb, în cadrul evaluării sale cu privire la oferta reclamantului, aceasta ar fi indicat numai că oferta conține o listă cu multe alte instrumente digitale care încurajează autoformarea, fără a le menționa sau a le evalua.

180    În această privință, trebuie să se constate că această afirmație a Comisiei referitoare la instrumentele digitale din oferta reclamantului constituie, în realitate, un comentariu pozitiv, echivalent cu afirmația referitoare la oferta grupului CLL. Astfel, nu a existat un tratament discriminatoriu.

181    În al patrulea rând, în ceea ce privește organizarea conținutului vizat la subcriteriul 1.1, Regatul Spaniei a arătat că Comisia a descris oferta grupului CLL ca fiind detaliată și dispunând de o structură foarte clară, dar că, în ceea ce privește oferta reclamantului care ar conține și un asemenea program, evaluarea calitativă a subcriteriului 1.1 nu ar conține nicio mențiune și nicio evaluare a programului de cursuri menționat.

182    În această privință, trebuie să se observe că, referitor la oferta reclamantului și contrar celor pretinse de Regatul Spaniei, Comisia a indicat efectiv că el propune o descriere scurtă, dar clară a conținutului cursului său, ceea ce constituie un comentariu mai puțin pozitiv decât cel privind oferta grupului CLL. În consecință, trebuie să se constate că Comisia a evaluat efectiv cele două oferte.

183    În lumina a ceea ce precedă, trebuie să se constate că nu a existat o diferență de tratament între cele două oferte în cauză, întrucât diferențele, așa cum au fost indicate de Regatul Spaniei, reflectă diferențele existente între ofertele menționate.

184    Pe de altă parte, trebuie arătat că reclamantul a solicitat Tribunalului să adopte o măsură de cercetare judecătorească. Or, nu se impune să se dea curs acestei cereri, întrucât ea nu este necesară pentru soluționarea litigiului, în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, după cum reiese în special din cuprinsul punctelor 168-183 de mai sus. În ceea ce privește, în schimb, cererea de măsuri de cercetare judecătorească formulată de Regatul Spaniei, trebuie să se arate că, în conformitate cu articolul 88 din Regulamentul de procedură, o asemenea cerere nu poate fi formulată de Regatul Spaniei, care este intervenient, din moment ce este rezervată exclusiv părților principale. Astfel, nu se impune să se dea curs acestei cereri.

185    În consecință, trebuie să se respingă al doilea motiv.

 Cu privire la al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului achizițiilor publice

186    Prin intermediul celui de al cincilea motiv, reclamantul susține că, prin faptul că a atribuit toate loturile contractului referitor la formările lingvistice unui singur prestator de servicii, și anume grupului CLL, Comisia a încălcat obiectivul urmărit de reglementarea privind achizițiile publice prin care se urmărea deschiderea piețelor instituțiilor Uniunii către cea mai largă concurență și accesul la aceste piețe al întreprinderilor mici și mijlocii.

187    Acesta amintește că reiese din jurisprudența Tribunalului și a Curții că autoritatea contractantă nu poate restrânge în mod artificial concurența. Ar fi vorba despre o obligație juridică dedusă din principiile generale de drept cărora le este supusă.

188    Astfel, el arată că puterea de apreciere a fost exercitată în mod concret pentru a atribui toate loturile contractului grupului CLL.

189    Pe de o parte, reclamantul reiterează argumentul prezentat în cadrul celui de al doilea motiv potrivit căruia Comisia nu a supus ofertele grupului CLL procesului de comparație cu ofertele concurente, eludând procedura de atribuire a unui contract de achiziții publice.

190    Pe de altă parte, acesta susține că practica anormală a Comisiei care constă în efectuarea unei aprecieri uniforme și cvasiechivalente a ofertelor grupului CLL, cu o pondere maximă pentru două treimi din criterii, semnalează, dimpotrivă, lipsa exercitării puterii de apreciere, dacă nu chiar neutralizarea criteriilor calitative.

191    În plus, reclamantul arată că practica Comisiei constă în prezent în excluderea împărțirii contractelor în loturi și, atunci când sunt împărțite, în atribuirea tuturor loturilor unui singur operator. În special, el atrage atenția asupra cererilor de ofertă pentru serviciile de organizare a testelor lingvistice, care au fost atribuite unui singur operator, pentru serviciile de organizare a testelor lingvistice la distanță, care figurau într‑un lot unic, și pentru serviciile de sprijin lingvistic online în cadrul programului Erasmus+, de asemenea fără împărțirea în diferite loturi pe limbi. În lumina acestor indicii, reclamantul arată că Comisia urmărește în prezent să centralizeze răspunsul la nevoile sale în domeniul limbilor la un singur prestator de servicii.

192    Regatul Spaniei susține acest motiv invocat de reclamant, dintr‑o perspectivă mai procedurală.

193    În special, Regatul Spaniei apreciază că principiul bunei administrări, prevăzut la articolul 41 din cartă, precum și principiul general al transparenței și obiectivității în ceea ce privește evaluarea ofertelor în cadrul unei proceduri de achiziții publice impun ca evaluarea care necesită judecăți de valoare să fie efectuată înaintea evaluărilor care sunt rezultatul aplicării unei formule matematice și să fie efectuată separat de acestea din urmă.

194    În această privință, Regatul Spaniei consideră că, atunci când efectuează împreună o evaluare care necesită judecăți de valoare (evaluarea ofertei tehnice) și o evaluare care este automată (cea a ofertei economice), procedura de evaluare pusă în aplicare de Comisie permite, cel puțin aparent, autorității contractante să fie tentată, chiar în mod inconștient, să adapteze evaluarea care depinde de judecăți de valoare așa încât aceasta să fie determinantă.

195    Astfel, în lipsa garanției că oferta tehnică a fost evaluată înainte și separat de oferta economică și atunci când Comisia nu detaliază ponderarea fiecăruia dintre elementele fiecărui subcriteriu, autoritatea contractantă poate fi întotdeauna suspectată, potrivit Regatului Spaniei, că a privilegiat, chiar în mod inconștient, oferta cea mai scumpă, fie și numai ca urmare a prejudecății generalizate potrivit căreia produsele de mai bună calitate au în mod normal un preț mai ridicat.

196    La rândul său, Comisia contestă argumentele reclamantului și ale Regatului Spaniei și solicită respingerea celui de al cincilea motiv.

197    În această privință, trebuie arătat că, prin intermediul celui de al cincilea motiv, reclamantul susține în esență că Comisia a pus în aplicare în mod abuziv o practică care a determinat‑o să încalce obiectivul urmărit de reglementarea privind achizițiile publice care vizează deschiderea piețelor instituțiilor Uniunii către cea mai largă concurență, atribuind toate loturile contractului referitor la formările lingvistice unui singur prestator de servicii, și anume grupului CLL.

198    În această privință, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, o decizie este afectată de abuz de putere numai dacă rezultă din indicii obiective, pertinente și concordante că a fost adoptată în scopul exclusiv sau cel puțin determinant de a atinge alte obiective decât cele invocate de instituție sau de a eluda o procedură special prevăzută de tratat pentru a răspunde circumstanțelor cauzei (a se vedea în acest sens Hotărârea din 15 mai 2008, Spania/Consiliul, C‑442/04, EU:C:2008:276, punctul 49 și jurisprudența citată, Hotărârea din 8 iulie 1999, Vlaamse Televisie Maatschappij/Comisia, T‑266/97, EU:T:1999:144, punctul 131, și Hotărârea din 13 ianuarie 2004, Thermenhotel Stoiser Franz și alții/Comisia, T‑158/99, EU:T:2004:2, punctul 164).

199    Nu aceasta este situația în speță.

200    În primul rând, în ceea ce privește obiectivul urmărit de procedurile de atribuire a contractelor, trebuie amintit că, în conformitate cu articolul 160 alineatul (2) din Regulamentul financiar, toate contractele se atribuie prin proceduri care să asigure o concurență cât mai largă.

201    De asemenea, principiul egalității de tratament între ofertanți, care are ca obiectiv favorizarea dezvoltării unei concurențe sănătoase și efective între întreprinderile participante la o achiziție publică, impune ca toți ofertanții să dispună de aceleași șanse în ceea ce privește formularea termenilor ofertelor lor și presupune, prin urmare, ca acestea să fie supuse acelorași condiții pentru toți competitorii (Hotărârea din 29 aprilie 2004, Comisia/CAS Succhi di Frutta, C‑496/99 P, EU:C:2004:236, punctul 110).

202    În lumina acestor considerații, o autoritate contractantă nu poate fi împiedicată să atribuie toate loturile unui contract de achiziții publice aceluiași ofertant, cu condiția ca ofertele sale să fi fost cele mai avantajoase din punct de vedere economic în raport cu toți ceilalți ofertanți și ca principiul egalității de tratament între ofertanți să fi fost respectat, în scopul asigurării unei concurențe sănătoase și efective între participanții la contractul menționat.

203    Prin urmare, trebuie să se constate că reclamantul nu furnizează niciun element de probă care să îi poată susține argumentația potrivit căreia obiectivul urmărit de procedura de achiziții în cauză nu a fost atins.

204    În al doilea rând, nu reiese nicidecum din înscrisurile din dosar că Comisia a urmărit un alt scop decât cel de a evalua cele două oferte, în conformitate cu competențele care i‑au fost conferite în acest scop. De asemenea, reclamantul nu furnizează niciun element concret care să demonstreze vreun favoritism din partea acesteia din urmă.

205    În al treilea rând, trebuie respins și argumentul reclamantului potrivit căruia criteriile calitative ar fi fost „neutralizate”. Reaua‑credință a autorității contractante în ceea ce privește aprecierea ofertei nu poate fi prezumată fără să se fi furnizat niciun element de probă în acest sens.

206    În al patrulea rând, în ceea ce privește indiciile întemeiate pe celelalte proceduri de cerere de ofertă, prezentate de reclamant, acestea nu au în mod vădit relevanță în cadrul prezentului litigiu, întrucât fiecare procedură are propriile caracteristici.

207    În cadrul acestui motiv, Regatul Spaniei arată că principiul bunei administrări, prevăzut la articolul 41 din cartă, ar impune ca evaluarea calității ofertei tehnice să fie efectuată înaintea evaluării prețului, întrucât, în caz contrar, autoritatea contractantă ar putea fi întotdeauna suspectată că a privilegiat oferta cea mai scumpă.

208    În această privință, primo, trebuie să se constate că Regatul Spaniei nu a furnizat nicio probă și niciun indiciu care să permită să se stabilească faptul că Comisia ar fi evaluat mai întâi prețul și în continuare calitatea ofertelor, pentru a privilegia în final oferta grupului CLL. Secundo, obligația de a efectua evaluarea calității ofertei tehnice înaintea evaluării prețului nu reiese nici din dispozițiile Regulamentului financiar, nici din jurisprudență. Tertio, Regatul Spaniei nu a prezentat niciun element de probă pertinent care să demonstreze că lipsa evaluării ofertelor în două etape ar fi condus la o încălcare a principiului egalității de tratament al ofertanților.

209    Este de asemenea necesar să se respingă argumentul întemeiat pe încălcarea articolului 41 din cartă. În această privință, trebuie amintit că cerința de imparțialitate în sensul acestei dispoziții acoperă două aspecte. Este vorba, pe de o parte, despre imparțialitatea subiectivă a membrilor unui organ, în sensul că niciunul dintre membrii organului în cauză nu trebuie să fie părtinitor sau să aibă prejudecăți personale, această imparțialitate fiind prezumată până la proba contrară, și, pe de altă parte, despre imparțialitatea obiectivă, în sensul că organul respectiv trebuie să ofere garanții suficiente pentru a exclude în această privință orice îndoială legitimă (a se vedea prin analogie Hotărârea din 1 iulie 2008, Chronopost și La Poste/UFEX și alții, C‑341/06 P și C‑342/06 P, EU:C:2008:375, punctul 54, și Hotărârea din 11 iulie 2013, Ziegler/Comisia, C‑439/11 P, EU:C:2013:513, punctul 155). În speță, trebuie să se constate că, pe de o parte, Regatul Spaniei nu a invocat parțialitatea subiectivă a membrilor comitetului și, pe de altă parte, nu a demonstrat că lipsa obligației de a efectua evaluarea calității ofertei tehnice înaintea evaluării prețului, care, de altfel, nu a fost preconizată de legiuitorul Uniunii, a condus printre altele, în speță, la o încălcare a principiului egalității de tratament. Prin urmare, trebuie să se constate că Regatul Spaniei nu a fost în măsură să demonstreze existența unei îndoieli legitime în această privință.

210    În consecință, și al cincilea motiv trebuie respins ca nefondat.

211    Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, acțiunea trebuie respinsă în totalitate.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

212    În temeiul articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât reclamantul a căzut în pretenții, se impune obligarea acestuia la suportarea propriilor cheltuieli de judecată, precum și a celor efectuate de Comisie, conform concluziilor acesteia din urmă.

213    Potrivit articolului 138 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, statele membre care intervin în litigiu suportă propriile cheltuieli de judecată. Prin urmare, Regatul Spaniei va suporta propriile cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera a treia)

declară și hotărăște:

1)      Respinge acțiunea.

2)      Obligă Instituto Cervantes să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisia Europeană.

3)      Regatul Spaniei va suporta propriile cheltuieli de judecată.

Semnături

*      Limba de procedură: franceza.