Acțiune introdusă la 7 noiembrie 2016 - Picard/Comisia

(Cauza T-769/16)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Maxime Picard (Hettange-Grande, Franța) (reprezentant: M.‑A. Lucas, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea deciziei de stabilire în mod anticipat a anumitor elemente ale drepturilor sale la pensie sau abținerea de a adopta o asemenea decizie impusă de statut rezultată din mesajul adresat la 4 ianuarie 2016 reclamantei de către un administrator din sectorul 001 „Pensii” al Unității 4 a PMO, indicându-i, ca răspuns la cererea sa din aceeași zi, că drepturile sale la pensie s-au modificat ca urmare a reangajării sale în cadrul grupei de funcții II de la 1 iunie 2014, vârsta la care ar avea dreptul la pensie pentru limită de vârstă ajungând la 66 de ani, iar rata de dobândire a drepturilor sale la pensie la 1,8 % începând cu 1 iunie 2014;

anularea în măsura în care este nevoie a deciziei din 26 iulie 2016 a directorului direcției E a Direcției Generale Resurse Umane a Comisiei, în măsura în care aceasta respinge ca inadmisibilă, în lipsa unui act care lezează, și cu titlu subsidiar ca nefondată, reclamația din 1 aprilie 2016 a reclamantei împotriva deciziei sau a lipsei unei decizii rezultate din mesajul din 4 ianuarie 2016;

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă un motiv unic, întemeiat pe o eroare de drept și pe încălcarea articolului 77 al doilea și al cincilea paragraf din Statutul funcționarilor (denumit în continuare „statutul”), precum și a articolului 21 al doilea paragraf și a articolului 22 alineatul (1) al doilea paragraf din anexa XIII la acesta, aplicabile în temeiul articolului 109 din Regimul aplicabil celorlalți agenți (RAA), de care ar fi afectat mesajul din 4 ianuarie 2016, în sensul că data încadrării în muncă luată în considerare pentru aplicarea acestor dispoziții statutare a fost cea din 1 iunie 2014, dată la care a intrat în vigoare contractul prin care reclamanta a avut acces la grupa de funcții II („GF II”) în temeiul articolului 87 alineatul (4) din RAA, în condițiile în care ar fi trebuit să se ia în considerare data de 1 iulie 2008, dată la care a intrat inițial în serviciul Comisiei, în calitate de agent contractual din grupa de funcții I.

Acest motiv se împarte în două aspecte:

Primul aspect, întemeiat pe faptul că sectorul 1 al Unității 4 a Oficiului pentru gestionarea și plata drepturilor bănești individuale („PMO”) și directorul direcției E a Direcției Generale Resurse Umane a Comisiei („DGHR”) ar fi considerat în mod eronat, pentru motivul că contractul din 19 mai 2014 prin care reclamanta a fost încadrată în GF II era nou și condusese la o nouă recrutare, că articolul 22 alineatul (1) al doilea paragraf și articolul 21 al doilea paragraf din anexa XIII la statut nu îi erau aplicabile, astfel încât articolul 77 al doilea și al cincilea paragraf din statut îi era, în schimb, aplicabil, în condițiile în care data încadrării în muncă prevăzută la articolele 21 și 22 din anexa XIII este cea a primei recrutări.

Al doilea aspect, întemeiat pe eroarea pe care sectorul 1 al Unității PMO și directorul direcției E a DGHR ar fi săvârșit-o de asemenea, considerând, pentru motivul că contractul din 19 mai 2014 prin care reclamanta a fost încadrată în GF II constituia o ruptură a continuității în cariera sa, că articolul 22 alineatul (1) al doilea paragraf și articolul 21 al doilea paragraf din anexa XIII la statut nu îi erau aplicabile, astfel încât articolul 77 al doilea și al cincilea paragraf din statut îi era, în schimb, aplicabil, în condițiile în care acest contract s-ar fi înscris în continuarea carierei sale întrucât ar fi avut drept obiect și efect reclasarea acestuia fără o altă schimbare a funcțiilor decât una formală.

____________