Cauza T‑116/11

Association médicale européenne (EMA)

împotriva

Comisiei Europene

„Clauză compromisorie – Al șaselea program‑cadru pentru acțiuni de cercetare, de dezvoltare tehnologică și de demonstrare care contribuie la realizarea Spațiului European de Cercetare și la inovare (2002-2006) – Contractele Dicoems și Cocoon – Neconformitatea cu stipulațiile contractuale a unei părți din cheltuielile declarate – Rezilierea contractelor – Rambursarea unei părți din sumele plătite – Daune interese – Cerere reconvențională – Răspundere extracontractuală – Îmbogățire fără justă cauză – Acțiune în anulare – Act care nu este supus căilor de atac – Act care se înscrie într‑un cadru pur contractual de care nu poate fi disociat – Notă de debit – Inadmisibilitate”

Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a doua) din 11 decembrie 2013

1.      Acțiune în anulare – Acțiune care privește în realitate un litigiu de natură contractuală – Anularea unei note de debit emise de Comisie – Necompetența instanței Uniunii – Inadmisibilitate

(art. 263 TFUE și 288 TFUE)

2.      Bugetul Uniunii Europene – Sprijin financiar comunitar – Obligația beneficiarului de a respecta condițiile de acordare a asistenței – Finanțare care privește numai cheltuielile angajate efectiv – Justificarea realității cheltuielilor declarate – Inexistență – Cheltuieli neeligibile

(art. 317 TFUE)

3.      Dreptul Uniunii Europene – Principii – Principiul bunei administrări

4.      Acte ale instituțiilor – Motivare – Obligație – Conținut – Decizie adoptată în temeiul unui contract

(art. 296 TFUE)

5.      Dreptul Uniunii Europene – Principii – Principiul interzicerii îmbogățirii fără justă cauză a Uniunii – Noțiune

6.      Procedură jurisdicțională – Admisibilitatea acțiunilor – Acțiune îndreptată împotriva unei scrisori întocmite de Agenția Executivă pentru Cercetare în cadrul competențelor sale – Acțiune în despăgubire pentru răspundere extracontractuală îndreptată împotriva Comisiei – Agenția Executivă pentru Cercetare, având personalitate juridică – Inadmisibilitate

[Regulamentul nr. 58/2003 al Consiliului, art. 4 alin. (2) și art. 21; Decizia 2008/46 a Comisiei]

7.      Procedură jurisdicțională – Obiectul litigiului – Modificare pe parcursul judecății – Interzicere

(Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 48)

1.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 72, 74 și 75)

2.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 236 și 263)

3.      Instituțiile Uniunii sunt supuse unor obligații care țin de principiul general al bunei administrări față de persoanele aflate în raporturi cu administrația numai în cadrul exercitării competențelor lor administrative. În schimb, atunci când raportul dintre Comisie și reclamantă este în mod clar de natură contractuală, aceasta din urmă nu poate reproșa Comisiei decât încălcări ale clauzelor din contract sau încălcări ale dreptului aplicabil contractului.

(a se vedea punctul 245)

4.      Obligația de motivare impusă instituțiilor Uniunii Europene în temeiul articolului 296 TFUE nu vizează decât modalitățile de acțiune unilaterale. Prin urmare, ea nu este impusă unor modalități de acțiune în temeiul unui contract care leagă instituția în discuție și partea adversă.

(a se vedea punctul 275)

5.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 282)

6.      O scrisoare care poartă antetul Agenției Executive pentru Cercetare (REA), semnată de șeful său de unitate și trimisă de aceasta, în cadrul competențelor sale, nu poate fi considerată trimisă de Comisie sau imputabilă acesteia.

Astfel, Regulamentul nr. 58/2003 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare conferă Comisiei competența de a înființa agenții executive și de a le încredința acestora anumite sarcini legate de gestionarea unuia sau mai multor programe comunitare. În timp ce Comisia continuă să exercite sarcinile în cazul cărora sunt necesare atribuții discreționare pentru transpunerea în acțiune a opțiunilor politice, agenției îi pot fi încredințate sarcinile de gestionare a etapelor proiectului, de adoptare a instrumentelor de execuție bugetară și, pe baza atribuțiilor delegate de Comisie, de desfășurare a tuturor activităților necesare punerii în aplicare a programului comunitar și în special a activităților legate de acordarea contractelor și a fondurilor nerambursabile. În plus, articolul 4 alineatul (2) din acest regulament prevede că agențiile executive au personalitate juridică. Din articolul 21 din regulamentul menționat reiese că răspunderea contractuală a agenției este reglementată de legea aplicabilă contractului și că, în cazul răspunderii extracontractuale, aceasta repară orice daună provocată de ea sau de angajații săi în îndeplinirea îndatoririlor lor, în conformitate cu principiile comune legislațiilor statelor membre.

În aplicarea acestui regulament, Comisia a înființat REA prin Decizia 2008/46. Articolul 1 din această decizie prevede că statutul REA este stabilit de Regulamentul nr. 58/2003. Rezultă că REA are personalitate juridică. De asemenea, din coroborarea Deciziei 2008/46 cu articolul 21 din Regulamentul nr. 58/2003 reiese că, în materia răspunderii extracontractuale, REA repară orice daună provocată de ea sau de angajații săi în îndeplinirea îndatoririlor lor.

(a se vedea punctele 292-296, 299 și 300)

7.      Sesizat în temeiul unei clauze compromisorii, Tribunalul trebuie să soluționeze litigiul pe baza dreptului material național aplicabil contractului.

În schimb, în conformitate cu principiul de drept îndeobște admis potrivit căruia orice instanță face aplicarea propriilor norme de procedură, competența jurisdicțională, precum și admisibilitatea concluziilor se apreciază numai în temeiul dreptului Uniunii. Prin urmare, atunci când o cerere reconvențională este formulată în cadrul duplicii într‑o cauză aflată pe rolul Tribunalului, admisibilitatea sa trebuie determinată potrivit articolului 48 din Regulamentul de procedură al Tribunalului. Această dispoziție interzice invocarea de motive noi pe parcursul procesului, dar o permite în anumite împrejurări. Totuși, dispoziția menționată nu autorizează o parte să modifice, pe parcursul procesului, însuși obiectul litigiului. Articolul 48 din Regulamentul de procedură nu face distincție după cum este vorba de reclamant sau de pârât. În plus, trebuie considerate inadmisibile o excepție de inadmisibilitate sau un motiv prezentat pentru prima dată în cadrul duplicii și care nu se bazează pe elemente de fapt și de drept care au apărut în cursul procedurii.

(a se vedea punctele 310-316)