Acțiune introdusă la 20 mai 2011 - Ezz și alții/Consiliul

(Cauza T-256/11)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamanți: Ahmed Abdelaziz Ezz (Giza, Egipt), Abla Mohammed Fawzi Ali Ahmed (Londra, Regatul Unit), Khadiga Ahmed Ahmed Kamel Yassin (Londra, Regatul Unit) și Shahinaz Abdel Azizabdel Wahab Al Naggar (Giza, Egipt) (reprezentanți: M. Lester, Barrister, și J. Binns, Solicitor)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

Anularea Deciziei 2011/172/PESC a Consiliului din 21 martie 2011 privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Egipt (JO L 76, p. 63) și a Regulamentului (UE) nr. 270/2011 al Consiliului din 21 martie 2011 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Egipt (JO L 76, p. 4), în măsura în care acestea se aplică reclamanților;

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prin intermediul acțiunii formulate, reclamanții solicită, în temeiul articolului 263 TFUE, anularea Deciziei 2011/172/PESC a Consiliului din 21 martie 2011 privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Egipt și a Regulamentului (UE) nr. 270/2011 al Consiliului din 21 martie 2011 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Egipt, în măsura în care acestea se aplică reclamanților

În susținerea acțiunii, reclamanții invocă cinci motive.

Primul motiv este întemeiat pe neîndeplinirea condiției privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva reclamanților, astfel cum este prevăzută la articolul 1 din Decizia 2011/172/PESC a Consiliului și la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 270/2011 al Consiliului. În plus, reclamanții susțin că motivele invocate de pârât pentru a justifica adoptarea măsurilor restrictive împotriva lor sunt excesiv de generale, nespecifice, nedovedite, nejustificate și insuficiente pentru a justifica aplicarea unor astfel de măsuri.

Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea de către pârât a dreptului la apărare al reclamanților, precum și a dreptului la o protecție jurisdicțională efectivă, întrucât:

măsurile restrictive nu prevăd o procedură de comunicare către reclamanți a probelor pe care a fost bazată decizia de înghețare a activelor acestora sau care să le permită acestora să prezinte în mod efectiv observații referitoare la aceste probe;

motivarea măsurilor atacate cuprinde afirmații generale, nedovedite și vagi cu privire la existența unei proceduri judiciare și

pârâtul nu a prezentat suficiente informații pentru a le permite reclamanților să își prezinte în mod eficient poziția în apărare, ceea ce nu permite unei instanțe judecătorești să aprecieze dacă decizia și evaluarea Consiliului sunt întemeiate și dacă sunt bazate pe probe convingătoare.

Al treilea motiv este întemeiat pe faptul că pârâtul nu a motivat suficient includerea reclamanților printre cei cărora li se aplică măsurile atacate, cu încălcarea obligației sale de a prezenta în mod clar motivele reale și specifice care justifică decizia, inclusiv motivele individuale specifice care l-au determinat să considere că reclamanții erau responsabili de însușirea ilegală de fonduri ale statului egiptean.

Al patrulea motiv este întemeiat pe încălcarea, nejustificată și disproporționată, de către pârât a dreptului de proprietate al reclamanților, precum și a dreptului acestora la reputație, întrucât:

măsurile de înghețare a activelor au un impact puternic și pe termen lung asupra drepturilor lor fundamentale;

aplicarea acestora în ceea ce privește reclamanții este nejustificată și

pârâtul nu a demonstrat că înghețarea totală a activelor este mijlocul cel mai puțin restrictiv de atingere a unui astfel de obiectiv și nici că prejudiciul foarte important cauzat reclamanților este justificat și proporțional.

Al cincilea motiv este întemeiat pe faptul că includerea reclamanților în lista persoanelor împotriva cărora vor fi aplicate măsuri restrictive este bazată pe o eroare vădită de apreciere.

____________