Acțiune introdusă la 22 februarie 2010 - COLT Télécommunications France/Comisia

(Cauza T-79/10)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: COLT Télécommunications France SAS (Paris, Franța) (reprezentant: M. Debroux, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile reclamantei

Obligarea Comisiei să comunice, cu titlu de măsuri de organizare a procedurii și de cercetare judecătorească, prevăzute la articolele 49, 64 și 65 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, anumite documente, menționate în Decizia C(2009) 7426 final a Comisiei (ajutor de stat N 331/2008 - Franța);

anularea deciziei în măsura în care prin aceasta s-a considerat că "măsura notificată nu constituie un ajutor de stat în înțelesul articolului 87 alineatul (1) din tratat";

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Reclamanta solicită anularea Deciziei C(2009) 7426 final a Comisiei, din 30 septembrie 2009, prin care s-a considerat că nu constituie ajutor de stat compensarea costurilor serviciului public în valoare de 59 milioane de euro, acordată de autoritățile franceze în favoarea unui grup de întreprinderi, pentru instituirea și exploatarea unei rețele de comunicații electronice de mare viteză (proiectul THD 92), în departamentul Hauts-de-Seine.

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă un singur motiv întemeiat pe faptul că nu a fost deschisă de către Comisie procedura oficială de investigare prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Acest motiv privește șapte aspecte.

primul aspect se întemeiază pe constatarea că durata deosebit de lungă (15 luni) a examinării prealabile deciziei demonstrează în sine complexitatea problemei și necesitatea deschiderii unei proceduri oficiale de investigare;

prin intermediul celui de al doilea aspect, reclamanta susține că, din calendarul de desfășurare în două faze a rețelei, Comisia ar fi trebuit să constate, a minima, că prima fază de desfășurare a rețelei, concentrată în zone foarte dense și rentabile, nu necesită nicio subvenție publică;

al treilea aspect se referă la argumentarea că metodologia utilizată în decizie pentru definirea pretinselor "zone nerentabile" este foarte criticabilă și contradictorie față de constatările ARCEP, autoritatea franceză de reglementare sectorială; aceste contradicții și erori metodologice ar fi trebuit să determine deschiderea etapei evaluării detaliate;

al patrulea aspect se referă la obiecțiile numeroase și argumentate formulate de operatorii concurenți, care ar fi trebuit, de asemenea, să determine Comisia să deschidă etapa evaluării detaliate;

prin intermediul celui de al cincilea aspect, reclamanta susține că nu s-ar fi exercitat de către Comisie niciun control, nici chiar minimal, pentru a se asigura că autoritățile franceze nu au comis o eroare vădită de apreciere, prin crearea unui pretins serviciu de interes economic general, în special pentru motivul inexistenţei unei disfuncționalități a pieței;

al șaselea aspect se referă de asemenea la lipsa controlui, chiar minimal, privind eroarea vădită de apreciere săvârșită de autoritățile franceze prin crearea SIEG, în special pentru motivul lipsei caracterului specific al intervenției publice avute în vedere;

în sfârșit, prin intermediul celui de al șaptelea aspect, reclamanta susține că decizia nu a ținut cont de riscul efectiv de supracompensare a pretinselor costuri suplimentare referitoare la pretinsele obligații de serviciu public.

____________