Language of document : ECLI:EU:T:2021:819

Cauza T257/19

(publicare în extras)

Khaldoun Al Zoubi

împotriva

Consiliului Uniunii Europene

 Hotărârea Tribunalului (Camera a patra) din 24 noiembrie 2021

„Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive luate împotriva Siriei – Înghețare a fondurilor – Erori de apreciere”

1.      Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Siria – Decizia 2013/255/PESC și Regulamentul nr. 36/2012 – Criterii de adoptare a măsurilor restrictive – Oameni de afaceri importanți care acționează în Siria – Noțiune

[art. 29 TUE; Decizia 2013/255/PESC a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Deciziile (PESC) 2015/1836, (PESC) 2019/87, (PESC) 2019/806 și (PESC) 2020/719, art. 27 alin. (2) lit. (a) și alin. (3) și art. 28 alin. (2) lit. (a) și alin. (3); Regulamentul nr. 36/2012 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul 2015/1828, art. 15 alin. (1a) litera (a) și alin. (1b), și Regulamentele 2019/85, 2019/798 și 2020/716 ale Consiliului]

(a se vedea punctele 51 și 52)

2.      Uniunea Europeană – Controlul jurisdicțional al legalității actelor instituțiilor – Măsuri restrictive împotriva Siriei – Întinderea controlului – Înscrierea reclamantului în lista anexată deciziei atacate pentru calitatea sa de om de afaceri important care acționează în Siria – Documente accesibile publicului – Valoare probantă

[Decizia 2013/255/PESC a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Deciziile (PESC) 2019/87, (PESC) 2019/806 și (PESC) 2020/719, anexa I; Regulamentele nr. 36/2012, 2019/85, 2019/798 și 2020/716 ale Consiliului, anexa II]

(a se vedea punctele 55, 70, 73 și 80)

3.      Uniunea Europeană – Controlul jurisdicțional al legalității actelor instituțiilor – Măsuri restrictive împotriva Siriei – Întinderea controlului – Aprecierea legalității în funcție de informațiile disponibile la momentul adoptării deciziei

[art. 263 TFUE; Decizia 2013/255/PESC a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Deciziile (PESC) 2019/87, (PESC) 2019/806 și (PESC) 2020/719, anexa I; Regulamentele nr. 36/2012, 2019/85, 2019/798 și 2020/716 ale Consiliului, anexa II]

(a se vedea punctul 58)

4.      Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive împotriva Siriei – Înghețarea fondurilor și a resurselor economice – Acțiune în anulare a unui om de afaceri important care acționează în Siria vizat de o decizie de înghețare a fondurilor – Repartizarea sarcinii probei – Decizie întemeiată pe o serie de indicii – Valoare probantă – Conținut

[Decizia 2013/255/PESC a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Deciziile (PESC) 2019/87, (PESC) 2019/806 și (PESC) 2020/719, anexa I; Regulamentele nr. 36/2012, 2019/85, 2019/798 și 2020/716 ale Consiliului, anexa II]

(a se vedea punctele 81, 82, 91, 94-96, 99, 102-104, 110 și 116-121)

5.      Uniunea Europeană – Controlul jurisdicțional al legalității actelor instituțiilor – Măsuri restrictive împotriva Siriei – Întinderea controlului – Proba temeiniciei măsurii – Obligația autorității competente a Uniunii de a demonstra, în caz de contestare, temeinicia motivelor reținute împotriva persoanelor sau a entităților vizate

[Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 47; Decizia 2013/255/PESC a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Deciziile (PESC) 2019/87, (PESC) 2019/806 și (PESC) 2020/719, anexa I; Regulamentele nr. 36/2012, 2019/85, 2019/798 și 2020/716 ale Consiliului, anexa II]

(a se vedea punctele 87-93)

6.      Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Siria – Decizia 2013/255/PESC și Regulamentul nr. 36/2012 – Criterii de adoptare a măsurilor restrictive – Sprijin acordat regimului sirian și beneficiu obținut de pe urma acestuia – Noțiune – Criteriu juridic autonom – Includere în liste întemeiată pe o serie de indicii precise, concrete și concordante – Inexistență

[art. 263 TFUE; Decizia 2013/255/PESC a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Deciziile (PESC) 2019/87, (PESC) 2019/806 și (PESC) 2020/719, anexa I; Regulamentele nr. 36/2012, 2019/85, 2019/798 și 2020/716 ale Consiliului, anexa II]

(a se vedea punctele 125 și 128)

Rezumat

Domnul Khaldoun Al Zoubi este un om de afaceri de cetățenie siriană care, potrivit Consiliului, are interese și activități în mai multe sectoare ale economiei Siriei. Numele său a fost inclus în luna ianuarie 2019(1) în listele persoanelor și entităților cărora li se aplică măsurile restrictive adoptate împotriva Republicii Arabe Siriene de către Consiliu, iar ulterior a fost menținut pe aceste liste în luna mai 2019 și în luna mai 2020(2), în calitate de important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria, vicepreședinte al Aman Holding și acționar majoritar al unei companii aeriene, activități în temeiul cărora avea legături cu domnul Samer Foz, inclus, la rândul său, în liste. Consiliul Uniunii Europene a precizat de asemenea că societatea Aman Holding deținea un pachet majoritar de acțiuni în Aman Dimashq, o întreprindere ce realizează un proiect de dezvoltare imobiliară garantat de regimul sirian și constând în construcția de locuințe și spații comerciale de lux, și că domnul Khaldoun Al Zoubi beneficia de pe urma regimului sirian și îl sprijinea.

Aceste motive se întemeiau, pe de o parte, pe criteriul omului de afaceri important care acționează în Siria, definit la articolul 27 alineatul (2) litera (a) și la articolul 28 din Decizia 2013/255(3), astfel cum a fost modificată prin Decizia 2015/1836, și la articolul 15 alineatul (1a) litera (a) din Regulamentul nr. 36/2012(4), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul 2015/1828, și, pe de altă parte, pe criteriul asocierii cu regimul sirian, definit la articolul 27 alineatul (1) și la articolul 28 din decizia menționată și la articolul 15 alineatul (1) litera (a) din regulamentul amintit.

Tribunalul admite acțiunea în anulare formulată de reclamant împotriva actelor atacate (denumite în continuare „actele inițiale”, „actele de menținere din anul 2019” și „actele de menținere din anul 2020”), întrucât deținerea unor interese într‑o singură entitate nu demonstrează, în sine, existența unor interese și activități în mai multe sectoare ale economiei, care să justifice calificarea ca important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria.

Aprecierea Tribunalului

În ceea ce privește, în primul rând, pretinsul statut de important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria, Tribunalul examinează elementele de probă prezentate atât de Consiliu, cât și de reclamant cu privire la activitățile economice ale acestuia din urmă.

Cu privire la statutul de acționar majoritar al companiei aeriene Fly Aman, Tribunalul constată, mai întâi, că acest motiv nu este fondat în cele din urmă decât în cazul actelor inițiale, întrucât reclamantul a demonstrat că nu mai era acționarul majoritar la data adoptării actelor de menținere din anii 2019 și 2020. În ceea ce privește statutul de vicepreședinte al Aman Holding, Tribunalul constată de asemenea că reclamantul a demonstrat în mod valabil că nu ocupa un asemenea post. Prin urmare, în ceea ce privește participarea acestei societăți în consiliul de administrație al Aman Dimashq, o întreprindere implicată în proiectul imobiliar Marota City sprijinit de regimul sirian, Consiliul nu putea reține, pentru a demonstra statutul reclamantului de om de afaceri important, participarea Aman Holding la proiectul imobiliar menționat și pretinsa calitate a reclamantului de vicepreședinte al Aman Holding, în condițiile în care acesta nu era decât un angajat al Aman Holding și nu făcea parte din consiliul de administrație al Aman Dimashq. În ceea ce privește legăturile reclamantului cu domnul Samer Foz, Tribunalul constată, pe de altă parte, că Consiliul nu a prezentat indicii suficient de concrete, precise și concordante care să poată susține în mod satisfăcător legăturile existente între reclamant și domnul Foz. În ceea ce privește, în sfârșit, constituirea societății Asas Iron Company, Tribunalul constată că reclamantul a demonstrat în mod valabil că, la data adoptării actelor de menținere din anul 2020, nu deținea niciun titlu de participare în societatea respectivă și nu era membru fondator al acesteia.

Având în vedere ceea ce precedă, Tribunalul concluzionează că, întrucât s‑a întemeiat în mod valabil, numai în actele inițiale, doar pe calitatea reclamantului de acționar majoritar al Fly Aman, Consiliul nu a reușit să demonstreze că reclamantul era un important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria. În ceea ce privește actele de menținere din anii 2019 și 2020, acesta constată că Consiliul nu a reușit să demonstreze nici că reclamantul deținea statutul de important om de afaceri care își desfășoară activitatea în Siria la data adoptării actelor menționate. Prin urmare, Tribunalul concluzionează că primul motiv de includere nu este suficient de argumentat.

În ceea ce privește, în al doilea rând, sprijinul acordat regimului sirian și avantajul pe care l‑ar fi obținut reclamantul de pe urma regimului menționat, Tribunalul amintește, mai întâi, că, în cazul unei anumite persoane, motivele de includere se pot suprapune și că, în consecință, o persoană poate fi calificată drept om de afaceri important care acționează în Siria și se poate considera, în același timp și pentru aceleași activități, că aceasta beneficiază de pe urma regimului sirian sau că îl sprijină.

În speță, din moment ce reclamantul nu era vicepreședinte al Aman Holding la momentul adoptării actelor atacate, nu se poate considera că el beneficia de pe urma regimului sirian în această calitate și nici că îl sprijinea ca urmare a participării sale la proiectul Marota City. De asemenea, întrucât reclamantul nu mai era acționar majoritar al Fly Aman, Tribunalul constată că niciun element de probă nu demonstrează că reclamantul beneficia, în această calitate, de regimul sirian sau că îl sprijinea. Întrucât Consiliul nu a prezentat o serie de indicii concrete, precise și concordante care să poată evidenția faptul că reclamantul sprijinea regimul sirian și obținea avantaje de pe urma acestuia, Tribunalul concluzionează că includerea numelui reclamantului nu este fondată nici pentru acest motiv.

În consecință, el anulează actele atacate în măsura în care îl privesc pe reclamant.


1      Decizia de punere în aplicare (PESC) 2019/87 a Consiliului din 21 ianuarie 2019 privind punerea în aplicare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei (JO 2019, L 18 I, p. 13) și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/85 al Consiliului din 21 ianuarie 2019 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (JO 2019, L 18 I, p. 4).


2      Decizia (PESC) 2019/806 a Consiliului din 17 mai 2019 de modificare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei (JO 2019, L 132, p. 36) și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/798 al Consiliului din 17 mai 2019 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (JO 2019, L 132, p. 1); Decizia (PESC) 2020/719 a Consiliului din 28 mai 2020 de modificare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei (JO 2020, L 168, p. 66) și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/716 al Consiliului din 28 mai 2020 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (JO 2020, L 168, p. 1).


3      Decizia 2013/255/PESC a Consiliului din 31 mai 2013 privind măsuri restrictive împotriva Siriei (JO 2013, L 147, p. 14), astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2015/1836 a Consiliului din 12 octombrie 2015 (JO 2015, L 266, p. 75).


4      Regulamentul (UE) nr. 36/2012 al Consiliului din 18 ianuarie 2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 442/2011 (JO 2012, L 16, p. 1), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2015/1828 al Consiliului din 12 octombrie 2015 (JO 2015, L 266, p. 1).