Acțiune introdusă la 2 martie 2017 – Hércules Club de Fútbol/Comisia

(Cauza T-134/17)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamant: Hércules Club de Fútbol, SAD (Alicante, Spania) (reprezentanți: S. Rating și Y. Martínez Mata, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

anularea Deciziei C(2017) 736 final a Comisiei Europene din 2 februarie 2017 în procedurile GESTDEM 2016/6034-2016/6044.

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

Prezenta cerere este îndreptată împotriva deciziei de confirmare a unei decizii de refuz al accesului la documentele solicitate de Hércules CF în raport cu anumite documente cuprinse în fasciculul procedurii încheiate cu adoptarea Deciziei C(2016) 4060 final din 4 iulie 2016 în procedura privind ajutorul de stat SA.36387 (2013/C) (ex 2013/NN) (ex 2013/CP) acordat de Spania către Valencia Club de Fútbol Sociedad Anónima deportiva, Hércules Club de Fútbol Sociedad Anónima Deportiva și Elche Club de Fútbol Sociedad Anónima Deportiva.

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă patru motive.

Primul motiv, întemeiat pe caracterul eronat al concluziei că articolul 4 alineatul (2) prima și a treia liniuță din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO 2001, L 145, p. 4, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 76) permite respingerea accesului la documentația solicitată.

În această privință, se deduce că Comisia a aplicat în mod automat prezumția generală de confidențialitate a procedurilor administrative privind ajutoarele de stat recunoscută de jurisprudența comunitară; în plus, se deduce că Comisia a aplicat prin analogie, în mod eronat, jurisprudența privind cazurile de concentrare, cu trimitere la prejudiciul adus intereselor comerciale ale terților.

Al doilea motiv întemeiat pe aplicarea eronată a articolului 4 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1049/2001.

În această privință, se deduce că nici în acest scop nu este aplicabilă prin analogie jurisprudența privind cazurile de concentrare. În timp ce în astfel de cazuri este clar că un caracter sensibil al informațiilor se menține în timp ulterior deciziei Comisiei, acest lucru nu se verifică în cazul unui împrumut unic, ale cărui condiții de acordare sunt considerate incompatibile cu TFUE de către Comisie.

Al treilea motiv, invocat cu titlu subsidiar, întemeiat pe faptul că, reținând că motivele de confidențialitate invocate de Comisie au fost întemeiate în speță, există un interes public superior care justifică exercitarea adecvată a dreptului la apărare recunoscut de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Al patrulea motiv, invocat de asemenea cu titlu subsidiar, întemeiat pe încălcarea articolului 4 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1049/2001, în partea în care, în ultimă instanță, Comisia este obligată să ofere cel puțin un acces parțial la informațiile solicitate.

____________