Cauza T‑181/14 DEP

Nürburgring GmbH

împotriva

Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

„Procedură – Stabilirea cheltuielilor de judecată”

Sumar – Ordonanța Tribunalului (Camera a șasea) din 26 ianuarie 2017

1.      Procedură jurisdicțională – Cheltuieli de judecată – Contestație privind cheltuielile de judecată recuperabile – Noțiune

[Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 170 alin. (1)]

2.      Procedură jurisdicțională – Cheltuieli de judecată – Stabilire – Cheltuieli de judecată recuperabile – Noțiune – Cheltuieli necesare efectuate de către părți – Taxa pe valoarea adăugată – Excludere în cazul unei persoane impozabile

[Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 140 lit. (b)]

3.      Procedură jurisdicțională – Cheltuieli de judecată – Stabilire – Cheltuieli de judecată recuperabile – Elemente care trebuie luate în considerare – Acord privind onorariile încheiat între o parte și avocatul său – Excludere

[Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 140 lit. (b)]

4.      Procedură jurisdicțională – Cheltuieli de judecată – Stabilire – Cheltuieli de judecată recuperabile – Apreciere având în vedere în primul rând numărul total de ore de muncă necesare din punct de vedere obiectiv în legătură cu procedura

[Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 140 lit. (b)]

5.      Procedură jurisdicțională – Cheltuieli de judecată – Stabilire – Cheltuieli de judecată recuperabile – Elemente care trebuie luate în considerare – Cunoașterea cauzei de către avocați

[Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 140 lit. (b)]

6.      Procedură jurisdicțională – Cheltuieli de judecată – Stabilire – Cheltuieli de judecată recuperabile – Noțiune – Cheltuieli de judecată efectuate ulterior încheierii procedurii orale – Excludere – Excepție

[Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 140 lit. (b)]

7.      Procedură jurisdicțională – Cheltuieli de judecată – Stabilire – Cheltuieli de judecată recuperabile – Cheltuieli de deplasare și de ședere ale avocaților – Condiții de rambursare

[Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 140 lit. (b)]

1.      Trebuie interpretată drept o contestație la plata cheltuielilor de judecată recuperabile, în sensul articolului 170 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, faptul că partea obligată la plata cheltuielilor de judecată ale intervenientului comunică acestuia, înainte de a depune cererea de stabilire a cheltuielilor de judecată, imposibilitatea de a‑și da acordul cu privire la vreun cuantum al cheltuielilor de judecată recuperabile și de a efectua o plată în lipsa unei decizii formale a Tribunalului.

De asemenea, din faptul că, după depunerea cererii de stabilire a cheltuielilor de judecată, reclamanta a informat Tribunalul despre lipsa intenției sale de a formula observații cu privire la cererea respectivă nu se poate deduce că și‑a dat acordul cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate sau cu privire la plata cheltuielilor de judecată recuperabile.

(a se vedea punctul 8)

2.      Potrivit articolului 140 litera (b) din Regulamentul de procedură, sunt considerate cheltuieli de judecată recuperabile cheltuielile necesare efectuate de către părți în legătură cu procedura, în special cheltuielile de deplasare și de ședere și remunerarea unui agent, consilier sau avocat. Din această dispoziție rezultă că cheltuielile recuperabile se limitează, pe de o parte, la cele efectuate în legătură cu procedura în fața Tribunalului și, pe de altă parte, la cele care au fost indispensabile în acest sens.

În această privință, cuantumul solicitat cu titlu de taxă pe valoarea adăugată se consideră că reprezintă cheltuieli recuperabile doar dacă persoana fizică sau juridică care solicită acest cuantum dovedește că nu este supusă la plata acestei taxe.

(a se vedea punctele 9 și 12)

3.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 10 și 11)

4.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 19, 20 și 23)

5.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 25)

6.      Trebuie refuzată recuperarea cheltuielilor de judecată care se raportează la perioada ulterioară procedurii orale atunci când niciun act de procedură nu a fost adoptat după ședință.

(a se vedea punctul 28)

7.      Revine solicitantului sarcina de a prezenta înscrisuri justificative de natură să stabilească caracterul real și cuantumul cheltuielilor de deplasare și de ședere a căror rambursare o solicită. Nici partea obligată la plata cheltuielilor de judecată, nici instanța Uniunii nu pot fi obligate astfel să evalueze asemenea cheltuieli pe baza unei simple valori indicate de solicitant.

(a se vedea punctul 34)