Language of document : ECLI:EU:C:2020:188

Cauza C511/17

Györgyné Lintner

împotriva

UniCredit Bank Hungary Zrt.

(cerere de decizie preliminară formulată de Fővárosi Törvényszék)

 Hotărârea Curții (Camera a treia) din 11 martie 2020

„Trimitere preliminară – Protecția consumatorilor – Directiva 93/13/CEE – Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii – Contract de împrumut încheiat în monedă străină – Articolul 4 alineatul (1) – Luarea în considerare a tuturor celorlalte clauze ale contractului în vederea aprecierii caracterului abuziv al clauzei atacate – Articolul 6 alineatul (1) – Examinare din oficiu de către instanța națională a caracterului abuziv al clauzelor cuprinse în contract – Întindere”

1.        Protecția consumatorilor – Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii – Directiva 93/13 – Obligația instanței naționale de a examina din oficiu caracterul abuziv al unei clauze cuprinse întrun contract supus aprecierii sale – Noțiune – Obligația de a examina din oficiu caracterul abuziv al tuturor clauzelor unui asemenea contract, inclusiv al celor neatacate de consumator – Excludere – Obligația de a examina din oficiu doar clauzele legate de obiectul litigiului – Includere

[Directiva 93/13 a Consiliului, art. 6 alin. (1)]

(a se vedea punctele 27, 28, 30-34 și 44 și dispozitiv 1)

2.        Protecția consumatorilor – Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii – Directiva 93/13 – Obligația instanței naționale de a examina din oficiu caracterul abuziv al unei clauze cuprinse întrun contract supus aprecierii sale – Obligația de a lua în considerare doar elementele de drept și de fapt invocate de părți – Lipsă – Obligația de a adopta din oficiu măsuri de cercetare judecătorească pentru a completa elementele respective

[Directiva 93/13 a Consiliului, art. 6 alin. (1)]

(a se vedea punctele 35, 37, 38 și 44 și dispozitiv 1)

3.        Protecția consumatorilor – Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii – Directiva 93/13 – Obligația instanței naționale de a examina din oficiu caracterul abuziv al unei clauze cuprinse întrun contract supus aprecierii sale – Luarea în considerare a tuturor clauzelor unui asemenea contract – Întindere – Obligația de a examina din oficiu caracterul abuziv al tuturor acestor clauze – Lipsă

[Directiva 93/13 a Consiliului, art. 4 alin. (1) și art. 6 alin. (1)]

(a se vedea punctele 46-49 și dispozitiv 2)


Rezumat

În Hotărârea Lintner (C‑511/17), pronunțată la 11 martie 2020, Curtea a examinat întinderea obligațiilor instanței naționale privind, pe de o parte, examinarea din oficiu a caracterului eventual abuziv al clauzelor contractuale cuprinse într‑un contract de împrumut încheiat în monedă străină între un consumator și un profesionist și, pe de altă parte, adoptarea din oficiu a măsurilor de cercetare judecătorească în cadrul acestei examinări, în sensul Directivei privind clauzele abuzive(1).

Această hotărâre se înscrie în cadrul unei cereri de decizie preliminară formulate de Fővárosi Törvényszék (Curtea din Budapesta‑Capitală, Ungaria)(2) (denumită în continuare „instanța de trimitere”). Doamna Lintner (denumită în continuare „reclamanta”) a introdus o acțiune în fața acestei instanțe în legătură cu caracterul pretins abuziv al anumitor clauze cuprinse într‑un contract de împrumut ipotecar încheiat în monedă străină pe care l‑a încheiat cu o instituție bancară. În temeiul acestor clauze, această instituție bancară avea dreptul de a modifica unilateral contractul de împrumut. Ca urmare a respingerii acțiunii respective, instanței de trimitere i s‑a trimis cauza spre rejudecare de către curtea de apel competentă, în urma apelului formulat de reclamantă, fiindu‑i impusă obligația de a examina din oficiu clauzele contractuale pe care reclamanta nu le‑a criticat în acțiunea sa inițială, referitoare în special la certificatul notarial, la motivele de reziliere și la anumite cheltuieli în sarcina acesteia.

În ceea ce privește, în primul rând, întinderea examinării din oficiu a caracterului eventual abuziv al unei clauze contractuale care revine instanței naționale în temeiul directivei menționate anterior, Curtea a statuat că această instanță nu este obligată să examineze din oficiu și individual toate celelalte clauze contractuale, care nu au fost atacate de acest consumator, pentru a verifica dacă ele pot fi considerate abuzive, ci trebuie să le examineze doar pe cele care sunt legate de obiectul litigiului, astfel cum acesta a fost delimitat de părți. Astfel, Curtea a precizat că o astfel de examinare trebuie să respecte limitele obiectului litigiului, înțeles ca fiind rezultatul pe care o parte îl urmărește prin pretențiile sale, interpretate în lumina concluziilor și a motivelor prezentate în acest scop de părți. Prin urmare, în aceste limite este chemată instanța națională să examineze din oficiu o clauză contractuală, iar aceasta pentru a evita ca pretențiile consumatorului să fie respinse printr‑o decizie care a dobândit, dacă este cazul, autoritate de lucru judecat, deși acestea ar fi putut să fie admise dacă respectivul consumator nu ar fi omis, din neștiință, să invoce caracterul abuziv al clauzei. Curtea a mai subliniat că, pentru a nu se aduce atingere efectului util al protecției acordate consumatorilor în temeiul directivei menționate, instanța națională nu trebuie să interpreteze în mod formal pretențiile cu care este sesizată, ci trebuie, dimpotrivă, să înțeleagă conținutul lor în lumina motivelor invocate în susținerea acestora.

În ceea ce privește, în al doilea rând, punerea în aplicare a examinării din oficiu a caracterului abuziv al unei clauze, Curtea a statuat că, deși elementele de drept și de fapt cuprinse în dosarul prezentat instanței naționale dau naștere unor îndoieli serioase cu privire la caracterul abuziv al anumitor clauze care nu au fost luate în considerare de consumator, dar care prezintă o legătură cu obiectul litigiului, această instanță trebuie să adopte din oficiu măsuri de cercetare judecătorească pentru a completa acest dosar, solicitând părților, cu respectarea principiului contradictorialității, să îi furnizeze clarificările și documentele necesare în acest scop.

În al treilea și ultimul rând, Curtea a statuat că, deși este adevărat că, pentru a aprecia caracterul abuziv al clauzei contractuale pe care se întemeiază pretențiile unui consumator, trebuie să se ia în considerare toate celelalte clauze ale contractului încheiat între un profesionist și respectivul consumator, această luare în considerare nu implică, în sine, o obligație a instanței naționale sesizate de a examina din oficiu caracterul eventual abuziv al tuturor acestor clauze.


1      Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (JO 1993, L 95, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273).


2      Aceasta face parte dintr‑o serie de cauze cu care Curtea a fost sesizată pentru a se pronunța în legătură cu legislația maghiară aplicabilă contractelor de credit de consum încheiate în monedă străină. A se vedea printre altele Hotărârea din 31 mai 2018, Sziber (C‑483/16, EU:C:2018:367), Hotărârea din 20 septembrie 2018, OTP Bank și OTP Faktoring (C‑51/17, EU:C:2018:750), și Hotărârea din 14 martie 2019, Dunai (C‑118/17, EU:C:2019:207).