Acțiune introdusă la 19 iulie 2012 - T&L Sugars Ltd și Sidul Açúcares/Comisia
(Cauza T-335/12)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamante: T&L Sugars Ltd (Londra, Regatul Unit) și Sidul Açúcares, Unipessoal Lda (Santa Iria de Azóia, Portugalia) (reprezentanți: D. Waelbroeck, avocat și D. Slater, Solicitor)
Pârâte: Comisia Europeană și Uniunea Europeană reprezentată de Comisia Europeană
Concluziile
Reclamantele solicită Tribunalului:
Declararea prezentei cereri de anulare formulate în temeiul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE și/sau a excepției de nelegalitate invocate conform articolului 277 TFUE cu privire la Regulamentul nr. 367/2012, la Regulamentul nr. 397/2012, la Regulamentul nr. 356/2012, la Regulamentul nr. 382/2012, la Regulamentul nr. 444/2011 și la Regulamentul nr. 485/2012 ca fiind admisibile și întemeiate;
anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 367/2012 al Comisiei din 27 aprilie 2012 de stabilire a măsurilor necesare în ceea ce privește plasarea pe piața Uniunii, în anul de comercializare 2011/2012, a unor cantități suplimentare de zahăr și izoglucoză peste cotă cu taxă pe excedent redusă (JO L 116, p. 12);
anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 397/2012 al Comisiei din 8 mai 2012 de stabilire a coeficientului de atribuire, de respingere a cererilor ulterioare și de încheiere a perioadei de depunere a cererilor pentru cantitățile suplimentare disponibile de zahăr peste cotă pentru comercializare pe piața Uniunii Europene cu taxă pe excedent redusă în anul de comercializare 2011/2012 (JO L 123, p. 35);
anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1239/2011 (JO L 318, p. 4), astfel cum a fost modificat prin Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 356/2012 al Comisiei, în ceea ce privește perioadele în care pot fi depuse oferte ca răspuns la cea de-a doua și la următoarele invitații parțiale de participare la licitație pentru anul de comercializare 2011/2012 pentru importurile de zahăr cu taxă vamală redusă (JO L 113, p. 4);
anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 382/2012 al Comisiei din 3 mai 2012 privind taxa vamală minimă pentru zahăr care trebuie stabilită pentru cea de a cincea invitație parțială de participare la licitație prevăzută în cadrul procedurii de licitație deschise prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1239/2011 (JO L 119, p. 41);
anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 444/2012 al Comisiei din 24 mai 2012 privind taxa vamală minimă pentru zahăr care trebuie stabilită pentru cea de a șasea invitație parțială de participare la licitație prevăzută în cadrul procedurii de licitație deschise prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1239/2011 (JO L 135, p. 61);
anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 485/2012 al Comisiei din 7 iunie 2012 privind taxa vamală minimă pentru zahăr care trebuie stabilită pentru cea de a șaptea invitație parțială de participare la licitație prevăzută în cadrul procedurii de licitație deschise prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1239/2011 (JO L 148, p. 24);
cu titlu subsidiar, (i) declararea admisibilității și a temeiniciei excepției de nelegalitate privind articolul 186 litera (a) și articolul 187 din Regulamentul nr. 1234/2007
2 și constatarea nelegalității dispozițiilor menționate, precum și anularea regulamentelor atacate, care se întemeiază direct sau indirect pe dispozițiile respective și (ii) declararea excepției de nelegalitate privind Regulamentul nr. 367/2012 și Regulamentul nr. 1239/2011, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 356/2012, ca fiind admisibilă și întemeiată;
obligarea Uniunii Europene reprezentată de Comisie la repararea oricărui prejudiciu suferit de reclamante ca urmare a încălcării de către Comisie a obligațiilor sale legale și stabilirea cuantumului reparației pentru prejudiciul suferit de reclamante în perioada 30 ianuarie 2012-24 iunie 2012 la suma de 75 051 236 EUR, la care se adaugă orice pierderi curente suferite de reclamante ulterior acestei perioade sau orice altă sumă care reflectă prejudiciul suferit sau care urmează să fie suferit de reclamante, astfel cum va fi dovedit ulterior de acestea în cursul prezentei proceduri, în special pentru a lua în considerare în mod corespunzător orice pierderi viitoare;
dispunerea plății unei dobânzi aferente sumei, la rata stabilită la momentul respectiv de către Banca Centrală Europeană pentru principalele operațiuni de refinanțare, la care se adaugă două puncte procentuale, sau la orice altă rată corespunzătoare pe care o va stabili Tribunalul, datorată de la data pronunțării hotărârii Tribunalului până la momentul pății efective;
obligarea Comisiei la plata tuturor costurilor și cheltuielilor de judecată aferente acestor proceduri.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantele invocă opt motive.
Prin intermediul primului motiv se invocă încălcarea principiului nediscriminării, întrucât, pe de-o parte, Regulamentul nr. 367/2012 prevede o taxă pe excedent într-un cuantum fix de 211 EUR/tonă cu aplicabilitate generală - cu alte cuvinte mai puțin de jumătate din valoarea obișnuită de 500 EUR/tonă - aplicabilă unei cantități specifice (250 000 de tone) de zahăr, împărțită în mod egal doar între producătorii de zahăr din sfeclă solicitanți. Pe de altă parte, Regulamentul nr. 1239/2011, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 356/2012, prevede o taxă vamală necunoscută, imprevizibilă, aplicabilă doar adjudecatarilor (care pot fi rafinării de trestie, producători de zahăr din sfeclă sau orice altă terță parte) și într-un cuantum total neprecizat. Taxa vamală a fost fixată recent la 312,60 EUR/tonă, cu alte cuvinte cu aproximativ 50 % mai mare decât taxa pe excedent pentru producătorii de zahăr din sfeclă. Contrastul dintre cele două măsuri nu ar putea fi mai mare. Astfel, fiecare element al măsurilor luate produce o discriminare în detrimentul rafinăriilor de zahăr din trestie și în favoarea producătorilor de zahăr din sfeclă.
Prin intermediul celui de al doilea motiv se invocă încălcarea Regulamentului nr. 1234/2007 și inexistența unui temei juridic corespunzător, întrucât, în ceea ce privește Regulamentul nr. 367/2012, Comisia nu are niciun fel de competență de a majora cotele, ci dimpotrivă, trebuie să impună taxe ridicate și disuasive în legătură introducerea pe piața Uniunii a zahărului peste cotă. În ceea ce privește licitațiile fiscale, în mod clar Comisia nu are împuternicirea sau competența de a adopta acest tip de măsură, care nu a fost niciodată avută în vedere în legislația de bază.
Prin intermediul celui de al treilea motiv se invocă încălcarea principiului securității juridice, întrucât Comisia a creat un sistem în care taxele vamale nu sunt previzibile și stabilite prin aplicarea unor criterii consecvente și obiective, ci mai degrabă sunt determinate de voința subiectivă de a efectua plata (a unor operatori supuși de altfel unor presiuni și stimulente foarte diferite în această privință) fără vreo legătură reală cu produsele efectiv importate.
Prin intermediul celui de al patrulea motiv se invocă încălcarea principiului proporționalității, întrucât Comisia ar fi putut adopta cu ușurință măsuri mai puțin restrictive pentru a face față deficitului de aprovizionare, măsuri care nu ar fi fost exclusiv în detrimentul rafinăriilor importatoare.
Prin intermediul celui de al cincilea motiv se invocă încălcarea principiului încrederii legitime, întrucât Comisia a determinat așteptări legitime din partea reclamantelor cu privire la utilizarea instrumentelor disponibile potrivit Regulamentului nr. 1234/2007 pentru a restabili disponibilitatea aprovizionării cu zahăr brut din trestie destinat rafinării. De asemenea, Comisia a determinat așteptări legitime din partea reclamantelor cu privire la menținerea echilibrului între rafinăriile importatoare și producătorii naționali de zahăr.
Prin intermediul celui de al șaselea motiv se invocă încălcarea principiilor diligenței și bunei administrări, întrucât acțiunile întreprinse de Comisie erau în mod vădit neadecvate în contextul deficitului de aprovizionare. Comisia ar fi trebuit să relaxeze restricțiile la import pentru rafinăriile de trestie. În schimb, Comisia a majorat producția internă și a supus accesul la importuri suplimentare unor taxe punitive și imprevizibile.
Prin intermediul celui de al șaptelea motiv se invocă încălcarea articolului 39 TFUE, deoarece Comisia nu a îndeplinit două dintre obiectivele stabilite în această prevedere a tratatului.
Prin intermediul celui de al optulea motiv se invocă încălcarea Regulamentului nr. 1006/2011 al Comisiei, întrucât taxele aplicate zahărului alb sunt astfel doar cu o fracțiune mai mari decât cele aplicabile zahărului nerafinat, diferența fiind în jur de 30 EUR/tonă. Acest lucru contrastează în mod drastic cu diferența de 80 de euro între taxa standard de import pentru zahăr rafinat (419 euro) și cea pentru zahăr brut destinat rafinării (339 euro), care sunt stabilite în Regulamentul nr. 1006/2001 al Comisiei.
În plus, în susținerea acțiunii în despăgubiri, reclamantele pretind că Comisia a depășit în mod grav și vădit marja de apreciere conferită prin Regulamentul nr. 1234/2007, datorită pasivității sale și acțiunilor sale neadecvate. Mai mult, neadoptarea de către Comisie a unor măsuri adecvate constituie o încălcare vădită a regulii de drept "având ca obiect acordarea de drepturi particularilor". Comisia a încălcat în special principiile generale ale Uniunii ale securităţii juridice, nediscriminării, proporționalităţii, încrederii legitime și obligația de diligență și bună administrare.
____________1 - Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (JO L 282, p. 1)2 - Regulamentul (UE) nr. 1006/2011 al Comisiei din 27 septembrie 2011 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 282, p. 1)