Language of document : ECLI:EU:C:2022:1016

Cauzele conexate C148/21 și C184/21

Christian Louboutin

împotriva

Amazon Europe Core Sàrl (C148/21)
și
Amazon EU Sàrl (C148/21),
și
Amazon Services Europe Sàrl (C148/21)
și
Amazon.com Inc. (C184/21)
și
Amazon Services LLC (C184/21)

[cerere de decizie preliminară formulată de tribunal d’arrondissement de Luxembourg (Tribunalul Districtual din Luxemburg, Luxemburg)]

 Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 22 decembrie 2022

„Trimitere preliminară – Marcă a Uniunii Europene – Regulamentul (UE) 2017/1001 – Articolul 9 alineatul (2) litera (a) – Drepturi conferite de marca Uniunii Europene – Noțiunea de «utilizare» – Operatorul unui site internet de vânzări online care integrează o piață online – Anunțuri publicate pe această piață de vânzători terți care utilizează în aceste anunțuri un semn identic cu o marcă a altei persoane pentru produse identice cu cele pentru care aceasta este înregistrată – Perceperea acestui semn ca făcând parte integrantă din comunicarea comercială a acestui operator – Mod de prezentare a anunțurilor care nu permite să se distingă în mod clar ofertele operatorului menționat de cele ale acestor vânzători terți”

1.        Marcă a Uniunii Europene – Efectele mărcii Uniunii Europene – Drepturi conferite de marcă – Dreptul de a interzice utilizarea mărcii – Noțiunea de „utilizare”

[Regulamentul 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 9 alin. (2)]

(a se vedea punctele 25-31)

2.        Marcă a Uniunii Europene – Efectele mărcii Uniunii Europene – Drepturi conferite de marcă – Dreptul de a interzice utilizarea mărcii – Noțiunea de „utilizare” – Exploatarea unei piețe online – Existența unei legături între serviciile operatorului și semnul în conflict – Includere – Mod de prezentare a anunțurilor – Natura și amploarea serviciilor furnizate de operator – Incidență

[Regulamentul 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 9 alin. (2)]

(a se vedea punctele 38-43 și 48-54 și dispozitivul)

Rezumat

Începând cu anul 2016, domnul Louboutin, creator francez de încălțăminte și de poșete de lux, a înregistrat culoarea roșie, aplicată pe talpa exterioară a încălțămintei cu toc înalt, ca marcă a Uniunii Europene.

Amazon exploatează site‑uri internet de vânzări online a unor produse variate pe care le propune atât în mod direct, în numele său și pe seama sa, cât și indirect, furnizând o piață online pentru vânzători terți. Acest operator oferă de asemenea vânzătorilor terți servicii complementare de depozitare și de expediere a produselor lor.

Domnul Louboutin a constatat că pe aceste site‑uri internet apar în mod regulat anunțuri de vânzare referitoare la pantofi cu talpă roșie care, potrivit domnului Louboutin, privesc produse a căror punere în circulație nu a făcut obiectul consimțământului său. Invocând o atingere adusă drepturilor exclusive conferite de marca în cauză, acesta a introdus două acțiuni în contrafacere împotriva Amazon în fața Tribunal d’arrondissement de Luxembourg (Tribunalul Districtual din Luxemburg, Luxemburg)(1) și a Tribunal de l’entreprise francophone de Bruxelles (Tribunalul pentru Întreprinderi francofon din Bruxelles, Belgia)(2).

Prin urmare, fiecare dintre aceste instanțe a decis să adreseze Curții mai multe întrebări preliminare.

În esență, acestea au solicitat Curții să se pronunțe cu privire la problema dacă Regulamentul privind marca Uniunii Europene(3) trebuie interpretat în sensul că operatorul unui site internet de vânzare online care integrează, pe lângă propriile oferte de vânzare ale acestuia, o piață online poate fi considerat ca utilizând el însuși un semn identic cu o marcă a Uniunii Europene a altei persoane pentru produse identice cu cele pentru care este înregistrată această marcă, atunci când vânzători terți oferă spre vânzare pe această piață, fără consimțământul titularului mărcii menționate, astfel de produse care poartă acest semn.

Ele ridică în special problema dacă este relevant în această privință faptul că acest operator recurge la un mod uniform de prezentare a ofertelor publicate pe site‑ul său internet, afișând în același timp anunțurile referitoare la produsele pe care le vinde în numele său și pe seama sa și pe cele referitoare la produse oferite de vânzători terți pe piața menționată, faptul că acesta introduce propriul logo de distribuitor renumit în toate aceste anunțuri și faptul că oferă vânzătorilor terți, în cadrul comercializării produselor lor, servicii suplimentare ce constau în asistență furnizată pentru prezentarea anunțurilor lor, precum și în depozitarea și în expedierea produselor oferite pe aceeași piață. În acest context, instanțele de trimitere ridică de asemenea problema dacă trebuie să se ia în considerare, eventual, percepția utilizatorilor site‑ului internet în discuție.

Reunită în Marea Cameră, Curtea a avut ocazia să aducă precizări importante cu privire la problema răspunderii directe a operatorului unui site internet de vânzări online care integrează o piață online pentru încălcări ale drepturilor titularului unei mărci a Uniunii Europene care rezultă din faptul că un semn identic cu această marcă figurează în anunțuri ale vânzătorilor terți pe această piață.

Aprecierea Curții

Reamintim că, în temeiul Regulamentului privind marca Uniunii(4), înregistrarea unei mărci a Uniunii Europene conferă titularului său dreptul de a împiedica orice terț să utilizeze în cadrul comerțului un semn identic cu această marcă pentru produse sau servicii identice cu cele pentru care ea este înregistrată.

Curtea arată de la bun început că noțiunea de „utilizare” nu este definită de Regulamentul privind marca Uniunii. Totuși, această noțiune implică, pe de o parte, un comportament activ și un control, direct sau indirect, asupra actului care constituie utilizarea. Astfel, numai un terț care are un asemenea control este efectiv în măsură să înceteze utilizarea unei mărci fără consimțământul titularului ei.

Utilizarea de către un terț a unui semn identic sau similar cu marca titularului presupune cel puțin că acesta din urmă utilizează semnul în cadrul propriei comunicări comerciale. O persoană poate permite, așadar, clienților săi să utilizeze semne identice sau similare cu anumite mărci, fără a utiliza ea însăși semnele respective. Curtea a considerat astfel că, în ceea ce privește operatorul unei piețe online, utilizarea unor semne identice sau similare cu anumite mărci în ofertele de vânzare afișate pe această piață se face numai de către clienții vânzători ai operatorului menționat, iar nu de către acesta, din moment ce el nu utilizează semnul în cauză în cadrul propriei comunicări comerciale.

Curtea observă totuși că în cadrul jurisprudenței sale anterioare nu era întrebată în legătură cu incidența faptului că site‑ul internet de vânzări online în discuție integrează, pe lângă piața online, oferte de vânzare ale operatorului însuși al acestui site, în timp ce prezentele cauze privesc tocmai această incidență. Astfel, în speță, instanțele de trimitere ridică problema dacă, pe lângă vânzătorul terț, operatorul unui site internet de vânzări online care integrează o piață online, precum Amazon, utilizează de asemenea în propria comunicare comercială un semn identic cu marca altei persoane pentru produse identice cu cele pentru care este înregistrată această marcă, așa încât ar putea fi considerat răspunzător pentru încălcarea drepturilor titularului acestei mărci atunci când acest vânzător terț propune spre vânzare pe această piață produse care poartă acest semn.

Curtea constată că această problemă se ridică independent de faptul că rolul unui atare operator poate să fie examinat, dacă este cazul, și în lumina altor norme de drept și că, deși aprecierea unei asemenea utilizări de către operator revine, în cele din urmă, instanței naționale, Curtea poate furniza elemente de interpretare proprii dreptului Uniunii care pot fi utile în această privință.

În această privință, referitor la comunicarea comercială, Curtea precizează că utilizarea unui semn identic cu marca altei persoane de către operatorul unui site internet care integrează o piață online în propria comunicare comercială presupune ca acest semn să apară în percepția terților ca făcând parte integrantă din aceasta și, prin urmare, ca făcând parte din activitatea sa.

În acest context, Curtea amintește că, într‑o situație în care prestatorul unui serviciu utilizează un semn identic sau similar cu o marcă a altei persoane în vederea promovării unor produse pe care unul dintre clienții săi le comercializează cu ajutorul acestui serviciu, acest prestator utilizează el însuși acest semn atunci când îl utilizează așa încât se stabilește o legătură între semnul respectiv și serviciile furnizate de prestatorul menționat.

Astfel, Curtea a considerat deja că un asemenea prestator nu utilizează el însuși un semn identic sau similar cu o marcă a altei persoane atunci când serviciul prestat de acesta nu este comparabil cu un serviciu care urmărește să promoveze comercializarea de produse prevăzute cu acest semn și nu implică crearea unei legături între acest serviciu și semnul respectiv, din moment ce prestatorul în discuție nu este aparent pentru consumator, ceea ce exclude orice asociere între serviciile acestuia și semnul în cauză.

În schimb, Curtea a statuat că există o asemenea legătură atunci când operatorul unei piețe online face publicitate pentru produse cu această marcă vândute de clienții săi pe piața sa online cu ajutorul unui serviciu de referențiere pe internet și pornind de la un cuvânt‑cheie identic cu o marcă a altei persoane. Într‑adevăr, o atare publicitate creează pentru utilizatorii de internet care efectuează o căutare pornind de la acest cuvânt‑cheie o asociere evidentă între aceste produse de marcă și posibilitatea de a le achiziționa prin intermediul acestei piețe. Pentru acest motiv, titularul mărcii respective are dreptul să interzică acestui operator o astfel de utilizare, în cazul în care publicitatea aduce atingere dreptului asupra mărcii ca urmare a faptului că nu permite sau permite numai cu dificultate utilizatorului de internet normal informat și suficient de atent să își dea seama dacă produsele în cauză provin de la titularul mărcii menționate sau de la o întreprindere legată din punct de vedere economic de acesta sau dacă, dimpotrivă, provin de la un terț.

Curtea deduce de aici că, pentru a stabili dacă operatorul unui site internet de vânzări online care integrează o piață online utilizează el însuși un semn identic cu o marcă a altei persoane, care figurează în anunțuri referitoare la produse oferite de vânzători terți pe această piață, trebuie să se aprecieze dacă un utilizator normal informat și suficient de atent al acestui site internet stabilește o legătură între serviciile acestui operator și semnul în discuție.

Din această perspectivă, pentru a aprecia dacă un anunț publicat pe piața respectivă de un vânzător terț activ pe aceasta din urmă care utilizează un semn identic cu o marcă a altei persoane poate fi considerat ca făcând parte din comunicarea comercială a operatorului site‑ului internet menționat, trebuie să se verifice dacă este susceptibil să stabilească o legătură între serviciile oferite de acesta din urmă și semnul în discuție, pentru motivul că un utilizator ar putea crede că operatorul este cel care comercializează, în numele său și pe seama sa, produsul pentru care se utilizează semnul în discuție.

Curtea subliniază că, în cadrul acestei aprecieri globale a împrejurărilor speței, prezintă o importanță deosebită în special modul de prezentare a anunțurilor, atât individual, cât și în ansamblu, pe site‑ul internet în discuție, precum și natura și amploarea serviciilor furnizate de operatorul acestuia.

În ceea ce privește, pe de o parte, modul de prezentare a anunțurilor, dreptul Uniunii obligă la o afișare transparentă a anunțurilor pe internet, așa încât un utilizator normal informat și suficient de atent să poată distinge cu ușurință ofertele care provin de la operatorul site‑ului internet de cele ale vânzătorilor terți activi pe piața online. Or, Curtea apreciază că recurgerea de către operator la un mod uniform de prezentare a ofertelor publicate, afișând în același timp propriile anunțuri și pe cele ale vânzătorilor terți și introducând propriul logo de distribuitor renumit atât pe site‑ul său internet, cât și în toate aceste anunțuri, este susceptibilă să facă dificilă o asemenea distincție și să dea astfel impresia că operatorul este cel care comercializează, în numele său și pe seama sa, produsele oferite spre vânzare de acești vânzători terți.

Pe de altă parte, natura și amploarea serviciilor furnizate de operatorul unei piețe online vânzătorilor, în special cele constând în depozitarea, în expedierea și în gestionarea retururilor produselor menționate, sunt de asemenea susceptibile să dea impresia unui utilizator informat și suficient de atent că aceste produse sunt comercializate de operator și să creeze în acest fel în percepția acestor utilizatori o legătură între aceste servicii și semnele care figurează pe aceste produse și în anunțurile vânzătorilor terți.

În concluzie, Curtea declară că operatorul unui site internet de vânzare online care integrează, pe lângă propriile oferte de vânzare ale acestuia, o piață online este susceptibil să fie considerat că utilizează el însuși un semn identic cu o marcă a Uniunii Europene a altei persoane pentru produse identice cu cele pentru care este înregistrată această marcă atunci când vânzătorii terți oferă spre vânzare pe această piață, fără consimțământul titularului mărcii respective, astfel de produse care poartă acest semn, dacă un utilizator normal informat și suficient de atent al acestui site stabilește o legătură între serviciile acestui operator și semnul în discuție, acest lucru fiind valabil în special atunci când, ținând seama de toate elementele ce caracterizează situația în cauză, un atare utilizator ar putea avea impresia că operatorul menționat este cel care comercializează el însuși, în numele său și pe seama sa, produsele care poartă semnul în discuție. Curtea adaugă că în această privință sunt relevante:

–        faptul că acest operator utilizează un mod uniform de prezentare a ofertelor publicate pe site‑ul său internet, afișând în același timp anunțurile referitoare la produsele pe care le vinde în numele său și pe seama sa și pe cele referitoare la produse oferite de vânzători terți pe piața menționată,

–        faptul că introduce propriul logo de distribuitor renumit în toate aceste anunțuri

–        și faptul că oferă vânzătorilor terți, în cadrul comercializării produselor care poartă semnul în cauză, servicii suplimentare ce constau printre altele în depozitarea și în expedierea acestor produse.


1      Cauza C‑148/21.


2      Cauza C‑184/21.


3      Mai exact articolul 9 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene (JO 2017, L 154, p. 1).


4      Articolul 9 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene (JO 2017, L 154, p. 1).