Language of document : ECLI:EU:T:2024:98

Cauza T536/22

(publicare în extras)

Pesticide Action Network Europe (PAN Europe)

împotriva

Comisiei Europene

 Hotărârea Tribunalului (Camera a patra) din 21 februarie 2024

„Produse fitosanitare – Substanța activă cipermetrin – Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2049 – Cerere de reexaminare internă – Articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 – Respingerea cererii – Identificarea de către EFSA a domeniilor critice de preocupare – Evaluarea și gestionarea riscurilor – Principiul precauției – Puterea de apreciere a Comisiei”

1.      Acțiune în anulare – Termene – Momentul de la care începe să curgă termenul – Data notificării deciziei – Răspunsul Comisiei la o cerere de reexaminare internă redactat în altă limbă decât cea a cererii – Comunicare ulterioară către solicitant a unei copii a acestui răspuns în limba cererii – Termen care începe să curgă la data acestei comunicări ulterioare

(art. 263 al șaselea paragraf TFUE; Regulamentul nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului; Regulamentul nr. 1 al Consiliului, art. 2)

(a se vedea punctul 24)

2.      Mediu – Convenția de la Aarhus – Aplicarea pentru instituțiile Uniunii – Posibilitatea organizațiilor neguvernamentale de a solicita reexaminarea internă a actelor administrative în domeniul mediului – Act administrativ având ca obiect reînnoirea aprobării unei substanțe active – Obiectul reexaminării – Reevaluarea aprobării

[Regulamentul nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 10 alin. (1)]

(a se vedea punctul 38)

3.      Acțiune în anulare – Motive – Acțiune împotriva unei decizii de respingere a unei cereri de reexaminare – Motiv neprezentat în cererea de reexaminare – Inadmisibilitate – Argumente care constituie o simplă dezvoltare a unui motiv prezentat în cererea de reexaminare – Admisibilitate – Limite – Motiv care nu modifică obiectul procedurii de reexaminare internă

(art. 263 TFUE; Regulamentul nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 12)

(a se vedea punctele 41, 43, 46 și 47)

4.      Mediu – Convenția de la Aarhus – Aplicarea pentru instituțiile Uniunii – Posibilitatea organizațiilor neguvernamentale de a solicita reexaminarea internă a actelor administrative în domeniul mediului – Precizarea motivelor reexaminării – Necesitatea de a indica elementele care pot da naștere unor îndoieli cu privire la temeinicia actului în discuție

[Regulamentul nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 10 alin. (1)]

(a se vedea punctele 42 și 146)

5.      Acțiune în anulare – Motive – Acțiune împotriva unei decizii de respingere a unei cereri de reexaminare internă – Motiv derivat din această decizie de respingere și prin care se urmărește să se conteste temeinicia ei – Admisibilitate – Limite – Motiv care nu modifică obiectul procedurii de reexaminare internă

(art. 263 TFUE; Regulamentul nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 12)

(a se vedea punctul 45)

6.      Sănătate publică – Evaluarea riscurilor – Aplicarea principiului precauției – Întindere – Noțiunile de risc și de pericol – Stabilirea nivelului de risc considerat inacceptabil pentru societate – Competența instituției Uniunii desemnate prin reglementarea relevantă – Obligația de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății publice, a siguranței și a mediului

[art. 114 alin. (3), art. 168 alin. (1) și art. 191 TFUE]

(a se vedea punctele 77-87, 94, 97 și 314)

7.      Agricultură – Apropierea legislațiilor – Introducerea pe piață a produselor fitosanitare – Regulamentul nr. 1107/2009 – Reînnoirea aprobării unei substanțe active – Puterea de apreciere a Comisiei – Obligația Comisiei de a urma avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) – Lipsă – Condiții

[Regulamentul nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului; Regulamentul nr. 844/2012 al Comisiei, art. 14 alin. (1)]

(a se vedea punctele 89-93, 103, 104, 123 și 127)

8.      Agricultură – Apropierea legislațiilor – Introducerea pe piață a produselor fitosanitare – Regulamentul nr. 1107/2009 – Reînnoirea aprobării unei substanțe active – Puterea de apreciere a Comisiei – Asistență științifică solicitată Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în lipsa unui temei juridic specific – Admisibilitate

[Regulamentul nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 23 lit. (c) și art. 29 alin. (1) lit. (a)]

(a se vedea punctul 230)

9.      Agricultură – Apropierea legislațiilor – Introducerea pe piață a produselor fitosanitare – Regulamentul nr. 1107/2009 – Reînnoirea aprobării unei substanțe active – Puterea de apreciere a Comisiei – Criterii de apreciere – Orientări adoptate de Comisie – Efect obligatoriu – Vechimea orientărilor care necesită o actualizare – Lipsa incidenței

[Regulamentul nr. 844/2012 al Comisiei, art. 13 alin. (1)]

(a se vedea punctele 391, 393 și 401)

Rezumat

În cadrul unei acțiuni în anulare legate de reînnoirea aprobării substanței active cipermetrin, Tribunalul precizează normele privind admisibilitatea unei asemenea acțiuni introduse de o organizație neguvernamentală în temeiul Regulamentului nr. 1367/2006(1), precum și întinderea marjei de apreciere a Comisiei Europene în calitate de gestionar de riscuri în raport cu principiul precauției.

Cipermetrinul este un insecticid utilizat în Uniunea Europeană, a cărui încorporare în produsele fitosanitare a fost autorizată în anul 2005(2).

În cadrul procedurii de reînnoire a aprobării cipermetrinului, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a identificat, în concluziile sale științifice din luna iulie 2018, patru domenii critice de preocupare (critical areas of concern) cu privire la această substanță activă. În continuare, ea a publicat, în luna septembrie 2019, o declarație privind măsurile de reducere a riscurilor pentru cipermetrin.

În urma acestei evaluări a riscurilor, Comisia a adoptat, la 24 noiembrie 2021, Regulamentul de punere în aplicare 2021/2049(3), care reînnoiește aprobarea cipermetrinului, însoțit de o serie de dispoziții specifice.

La 20 ianuarie 2022, reclamanta, organizația de mediu Pesticide Action Network Europe (PAN Europe), a adresat Comisiei o cerere de reexaminare internă(4) a Regulamentului de punere în aplicare 2021/2049.

Prin decizia din 23 iunie 2022, Comisia a respins cererea respectivă.

Reclamanta solicită Tribunalului anularea acestei decizii de respingere. În susținerea acțiunii formulate, aceasta invocă încălcarea principiului precauției și a obligației Uniunii de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului. Ea susține printre altele că, întrucât EFSA identificase anumite domenii critice de preocupare cu privire la cipermetrin, Comisia nu ar fi trebuit să reînnoiască aprobarea substanței respective. În acest context, Comisia nu ar mai dispune de nicio putere de apreciere și nu s‑ar putea prevala de rolul său de gestionar de riscuri în această privință.

Prin hotărârea pronunțată, Tribunalul respinge acțiunea în totalitate.

Aprecierea Tribunalului

Tribunalul aduce, în primul rând, precizări de ordin procedural privind domeniul de aplicare al regulii concordanței dintre cererea de reexaminare și acțiunea în anulare introdusă împotriva deciziei adoptate ca răspuns la această cerere.

În această privință, el amintește că o astfel de acțiune în anulare este admisibilă numai în cazul în care este îndreptată împotriva răspunsului la cererea respectivă, iar motivele invocate în susținerea anulării se referă în mod specific la acest răspuns.

O astfel de acțiune nu poate fi întemeiată pe motive noi sau pe elemente de probă care nu apar în cererea de reexaminare, cu riscul de a lipsi cerința referitoare la motivarea unei asemenea cereri de efectul său util și de a modifica obiectul procedurii inițiate prin această cerere(5).

Cu toate acestea, pe de o parte, un reclamant în temeiul Regulamentului nr. 1367/2006 trebuie să poată invoca, în stadiul acțiunii în fața Tribunalului, argumente care urmăresc să critice, în drept, temeinicia răspunsului la cererea sa de reexaminare, cu condiția ca aceste argumente să nu modifice obiectul procedurii inițiate de cererea respectivă. Pe de altă parte, un argument care nu a fost invocat în stadiul cererii de reexaminare nu poate fi considerat un motiv nou dacă nu constituie decât dezvoltarea unei argumentații expuse deja în cadrul acestei cereri, cu alte cuvinte dacă prezintă, cu motivele sau cu criticile expuse inițial, o legătură suficient de strânsă pentru a se putea considera că rezultă din evoluția normală a dezbaterii în cadrul unei proceduri contencioase.

În al doilea rând, Tribunalul arată că Comisiei trebuie să îi fie recunoscută o largă putere de apreciere pentru ca aceasta să poată atinge în mod eficient obiectivele care îi sunt stabilite prin Regulamentul nr. 1107/2009. Acest lucru este valabil în special pentru deciziile în materie de gestionare a riscurilor pe care trebuie să le adopte în temeiul regulamentului respectiv(6).

Gestionarea riscului reprezintă un set de acțiuni întreprinse de o instituție care se confruntă cu un risc în scopul de a‑l reduce la un nivel considerat acceptabil pentru societate, având în vedere obligația acesteia, în temeiul principiului precauției, de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății publice, a siguranței și a mediului(7).

Aceasta implică efectuarea unei evaluări prealabile a riscurilor, care constă, pe de o parte, în a aprecia în mod științific riscurile respective, bazându‑se pe cele mai bune date științifice disponibile, și, pe de altă parte, în a stabili dacă acestea depășesc nivelul de risc considerat acceptabil pentru societate, ceea ce ține de alegerea politică pe care o constituie stabilirea unui nivel adecvat de protecție pentru societatea respectivă.

Astfel, deși, în cadrul procedurii de reînnoire a substanțelor active, Comisia trebuie să „țin[ă] seama”, printre altele, de concluziile științifice ale EFSA(8), ea nu este ținută, ca gestionar de riscuri, de constatările făcute de EFSA. Într‑adevăr, o asemenea luare în considerare nu poate fi interpretată ca o obligație a Comisiei de a urma în toate privințele concluziile EFSA.

Cu toate acestea, puterea largă de apreciere a Comisiei în calitate de gestionar de riscuri rămâne încadrată de respectarea necesară a dispozițiilor Regulamentului nr. 1107/2009, în special articolul 4(9), coroborat cu anexa II la acest regulament, precum și de principiul precauției care stă la baza tuturor dispozițiilor regulamentului menționat.

În aceste condiții, Comisia nu poate reînnoi aprobarea unei substanțe active decât dacă se demonstrează suficient că, în pofida identificării domeniilor critice de preocupare, măsurile de reducere a riscurilor permit să se concluzioneze că sunt respectate criteriile prevăzute la articolul 4 din Regulamentul nr. 1107/2009. Astfel, rolul Comisiei este tocmai determinarea riscurilor care sunt acceptabile pentru societate, cu un nivel de toleranță mai ridicat în ceea ce privește protecția mediului decât în ceea ce privește sănătatea umană sau animală, și luând în considerare măsuri de gestionare pentru a atenua riscurile determinate.

În speță, simplul fapt că EFSA a identificat în concluziile sale patru domenii critice de preocupare în ceea ce privește cipermetrinul nu permite să se considere că Comisia nu mai dispunea de nicio marjă de apreciere, în calitate de gestionar de riscuri, cu condiția să se asigure că erau îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 4 din Regulamentul nr. 1107/2009. Cu alte cuvinte, nu este exclus ca Comisia să verifice, cu respectarea principiului precauției, dacă riscul ar fi putut deveni acceptabil prin impunerea anumitor măsuri.


1      Regulamentul nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organele Uniunii, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (JO 2006, L 264, p. 13, Ediție specială, 15/vol. 17, p. 126), în special în temeiul articolului 12 din acesta.


2      Substanța respectivă a fost înscrisă în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (JO 1991, L 230, p. 1, Ediție specială, 03/vol. 10, p. 30), prin Directiva 2005/53/CE a Comisiei din 16 septembrie 2005 de modificare a Directivei 91/414 în vederea înscrierii substanțelor active clorotalonil, clortoluron, cipermetrin, daminozid și tiofanat‑metil (JO 2005, L 241, p. 51, Ediție specială, 03/vol. 65, p. 250).


3      Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2049 al Comisiei din 24 noiembrie 2021 de reînnoire a aprobării substanței active cipermetrin, ca substanță susceptibilă de înlocuire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (JO 2021, L 420, p. 6).


4      În temeiul articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1367/2006.


5      Hotărârea din 12 septembrie 2019, TestBioTech și alții/Comisia (C‑82/17 P, EU:C:2019:719, punctul 39).


6      Hotărârea din 17 mai 2018, Bayer CropScience și alții/Comisia (T‑429/13 și T‑451/13, EU:T:2018:280, punctul 143).


7      Hotărârea din 12 aprilie 2013, Du Pont de Nemours (France) și alții/Comisia (T‑31/07, nepublicată, EU:T:2013:167, punctul 148, Hotărârea din 17 mai 2018, Bayer CropScience și alții/Comisia (T‑429/13 și T‑451/13, EU:T:2018:280, punctul 125), și Hotărârea din 17 martie 2021, FMC/Comisia (T‑719/17, EU:T:2021:143, punctul 78).


8      Potrivit dispozițiilor articolului 14 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei din 18 septembrie 2012 de stabilire a dispozițiilor necesare pentru punerea în aplicare a procedurii de reînnoire pentru substanțele active, prevăzută în Regulamentul nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (JO 2012, L 252, p. 26).


9      Potrivit acestui articol, aprobarea unei substanțe active poate fi acordată numai dacă se demonstrează că sunt îndeplinite condițiile de aprobare prevăzute la alineatele (2) și (3) ale acestuia, în condiții realiste de utilizare. Se instituie o prezumție potrivit căreia se consideră că condițiile de aprobare amintite sunt respectate în cazul în care s‑a stabilit că aceasta este situația pentru cel puțin o utilizare reprezentativă a cel puțin unui produs fitosanitar conținând respectiva substanță activă.