Language of document :

Recurs introdus la 28 noiembrie 2011 de Luigi Marcuccio împotriva Ordonanței din 8 septembrie 2011 a Tribunalului Funcției Publice în cauza F-69/10, Marcuccio/Comisia

(Cauza T-616/11 P)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurent: Luigi Marcuccio (Tricase, Italia) (reprezentant: G. Cipressa, avocat)

Cealaltă parte în proces: Comisia Europeană

Concluziile

Recurentul solicită Tribunalului:

În principal, admiterea tuturor cererilor formulate de recurent în primă instanță,

obligarea Comisiei Europene la plata către recurent a cheltuielilor de judecată aferente recursului.

În subsidiar, trimiterea cauzei primei instanțe, care, într-o compunere diferită, să se pronunțe din nou pe fond cu privire la cererile menționate anterior.

Motivele și principalele argumente

Prezentul recurs este îndreptat împotriva Ordonanței din 8 septembrie 2011 în cauza F-69/10, prin care a fost respinsă ca vădit nefondată o acțiune având ca obiect, pe de o parte, anularea deciziei prin care Comisia a respins cererea sa de despăgubire pentru prejudiciul suferit, potrivit afirmațiilor sale, din cauza trimiterii către reprezentantul său, în cauza în care a fost pronunțată Hotărârea din 10 iunie 2008, T-18/04, Marcuccio/Comisia, a unei scrisori privind plata cheltuielilor de judecată aferente acestei proceduri și, pe de altă parte, obligarea Comisiei la plata de despăgubiri pentru prejudiciul suferit.

În susținerea pretențiilor, recurentul invocă două motive:

Primul motiv, întemeiat pe lipsa absolută de motivare privind "concluziile referitoare la despăgubiri" (titlu care figurează la punctele 21 și 22 din ordonanța atacată), având în vedere în special caracterul lor nedeterminat, paradoxal, lipsa cercetării judecătorești și denaturarea faptelor, caracterul nesusținut, ilogic, incoerent, nerezonabil, incorect, eronat și fals al interpretării și al aplicării normelor de drept referitoare la nașterea răspunderii extracontractuale a instituțiilor Uniunii Europene; a noțiunii de obligație de motivare care revine instituțiilor și instanței Uniunii Europene; a noțiunii de analogie și de comportament ilicit din partea unei instituții a Uniunii Europene.

Al doilea motiv, întemeiat pe caracterul nelegal al concluziilor primei instanțe privind "cheltuielile de judecată" (titlu care figurează la punctele 28 și 29 din ordonanța atacată).

____________