Language of document :

Cerere de decizie preliminară introdusă de Fővárosi Törvényszék (Ungaria) la 22 aprilie 2022 – CH/Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatósága

(Cauza C-279/22)

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Fővárosi Törvényszék

Părțile din procedura principală

Reclamant: CH

Pârât: Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatósága

Întrebările preliminare

Articolul 2 din Directiva 2013/34/UE1 trebuie interpretat în sensul că domeniul de aplicare al acestei directive nu se extinde la particulari, ci include numai societățile și celelalte forme de întreprinderi enumerate în anexele I și II la aceasta?

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, aceasta înseamnă că dispozițiile Directivei 2013/34/UE care impun obligații nu pot fi aplicate particularilor, cu alte cuvinte, obligațiile care se adresează întreprinderilor care intră în domeniul său de aplicare nu pot fi impuse și particularilor și nu pot fi considerate ca incumbându-le acestora în cadrul examinării obligațiilor lor fiscale?

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, autoritățile fiscale ale unui stat membru acționează în conformitate cu principiile contabile, precum și cu obiectivul și cu funcția obligației de publicare, prevăzute la articolele 4, 30 și 33 din Directiva 2013/34/UE, cu dreptul la un proces echitabil recunoscut ca principiu general de drept de articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii și cu principiile fundamentale ale securității juridice și proporționalității atunci când, întemeindu-se pe dispozițiile legii contabile, ea constată o diferență de impozit în sarcina unui particular pentru simplul motiv că acesta nu este în măsură să pună la dispoziția administrației toate documentele contabile ale unei societăți independente de el pentru a dovedi că a fost în interesul acestei societăți, în calitate de angajator, când a utilizat, în cadrul activității sale, sume de bani gestionate în temeiul unor instrucțiuni sau al unui mandat, administrația fiscală considerând, în consecință, că particularul nu dispune de documente justificative - de care acesta nu este ținut să dispună și de altfel nu ar putea să dispună de ele din cauza unor obstacole obiective -, în condițiile în care situațiile financiare anuale ale societății sunt accesibile publicului în temeiul obligației de publicare care incumbă întreprinderilor?

Dispozițiile Directivei 2013/34/UE – în special preambulul și articolele 4, 6, 30 și 33 din aceasta – pot fi interpretate în sensul că respectarea obligațiilor prevăzute la aceste articole dă naștere unei prezumții legale de conformitate a conținutului situațiilor financiare anuale cu principiile fundamentale ale contabilității, în special principiile veridicității și justificării?

Administrația fiscală acționează în conformitate cu articolele 4, 6, 30 și 33 din Directiva 2013/34/UE, cu dreptul la un proces echitabil consacrat la articolul 47 din cartă și cu principiul fundamental al securității juridice atunci când, fără a răsturna prezumția legală de conformitate născută din respectarea dispozițiilor directivei și fără a examina conținutul declarației, refuză să accepte situațiile financiare anuale publicate de societate ca dovadă a conținutului lor, iar aceasta pentru motivele că ele nu ar fi suficiente pentru a dovedi acest conținut în mod credibil - și anume pentru a dovedi că particularul ar fi predat societății sumele retrase - și că toate documentele contabile ale societății ar fi necesare în acest scop?

____________

1     Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO 2013, L 182, p. 19).