Language of document : ECLI:EU:F:2010:78

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE
(Camera a doua)

8 iulie 2010


Cauza F‑64/06


Ragnar Bergström

împotriva

Comisiei Europene

„Funcție publică — Numire — Agenți temporari numiți funcționari — Candidați înscriși pe o listă de rezervă anterior intrării în vigoare a noului statut — Norme tranzitorii de încadrare în grad la recrutare — Încadrare în grad în temeiul noilor norme, mai puțin favorabile — Articolul 5 alineatul (4) și articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut”

Obiectul: Acțiune formulată în temeiul articolelor 236 CE și 152 EA, prin care domnul Bergström, candidat care a reușit la un concurs publicat anterior datei de 1 mai 2004, solicită anularea deciziei Comisiei din 10 august 2005 prin care a fost numit administrator stagiar începând cu 16 septembrie 2005, întrucât prin această decizie este încadrat într‑un grad inferior celui indicat în anunțul privind concursul menționat

Decizia: Respinge acțiunea. Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.


Sumarul hotărârii


1.      Funcționari — Recrutare — Numire în grad — Introducerea unei noi structuri a carierelor prin Regulamentul nr. 723/2004 — Dispoziții tranzitorii de încadrare în grad

[Statutul funcționarilor, art. 31 alin. (1); anexa XIII, art. 5 alin. (2) și (4), art. 12 alin. (3) și art. 13 alin (1); Regulamentul nr. 723/2004 al Consiliului]

2.      Funcționari — Recrutare — Numire în grad — Introducerea unei noi structuri a carierelor prin Regulamentul nr. 723/2004 — Dispoziții tranzitorii de încadrare în grad

[Statutul funcționarilor, anexa XIII, art. 5 alin. (4); Regulamentul nr. 723/2004 al Consiliului]


1.      Articolul 5 alineatul (4) din anexa XIII la statut vizează agenții temporari înscriși „pe o listă de candidați apți pentru a trece într‑o altă categorie”, precum și pe cei „înscriși […] pe o listă a candidaților care au reușit la un concurs intern”. Deși un concurs de „trecere într‑o altă categorie” este de asemenea, prin natura sa, un concurs intern, dispoziția în cauză trebuie interpretată astfel încât să aibă un efect util, evitând, în măsura în care este posibil, orice interpretare care ar conduce la concluzia că această dispoziție este redundantă. Rezultă că legiuitorul a înțeles ca prin „concurs intern” să se refere la așa‑numitele concursuri de titularizare al căror obiect este de a permite, cu respectarea tuturor dispozițiilor statutare care reglementează accesul la funcția publică europeană, recrutarea ca funcționari a unor agenți care au deja o anumită experiență în cadrul instituției și care au făcut dovada aptitudinii lor de a fi titularii posturilor care urmează a fi ocupate. Această interpretare este confirmată de termenii alineatului (2) al articolului 5 din anexa XIII la statut, care nu vizează decât funcționarii înscriși „pe o listă de candidați apți pentru a trece într‑o altă categorie”, fără a menționa funcționarii „înscriși […] pe o listă a candidaților care au reușit la un concurs intern”. O astfel de mențiune nu ar fi fost justificată tocmai întrucât nu există motive de titularizare a agenților care sunt deja funcționari.

Pentru ca articolul 5 alineatul (4) din anexa XIII la statut să fie aplicabil, trebuie să existe o trecere de la o „veche categorie” la o „nouă categorie”, fie în urma unui concurs care conduce la întocmirea unei „liste de candidați apți pentru a trece într‑o altă categorie”, fie în urma unui concurs intern de titularizare, care are ca efect o astfel de trecere într‑o altă categorie. Astfel, legiuitorul s‑a îndepărtat, în cadrul exercitării puterii sale largi de apreciere atât în materia dispozițiilor tranzitorii, cât și a criteriilor de încadrare, de la norma generală în materie de încadrare a funcționarilor nou‑recrutați prevăzută la articolul 31 alineatul (1) din statut, astfel cum este completat de articolul 12 alineatul (3) sau de articolul 13 alineatul (1) din anexa XIII la statutul menționat, în ceea ce privește candidații care au reușit la concurs înscriși pe o listă de candidați eligibili înainte de 1 mai 2006 și recrutați între 1 mai 2004 și 30 aprilie 2006, respectiv după 1 mai 2006, rezervând beneficiul încadrării într‑un alt grad decât cel indicat în anunțul de concurs agenților recrutați în calitate de funcționari aflați în perioada de probă care au deja experiență în cadrul instituției și care dovedesc, în urma concursurilor menționate mai sus, capacitatea lor de a ocupa posturi într‑o categorie superioară.

(a se vedea punctele 43, 44, 47 și 48)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: 6 martie 1997, de Kerros și Kohn Bergé/Comisia, T‑40/96 și T‑55/96, RecFP, p. I‑A‑47 și II‑135, punctele 45 și 46; 12 noiembrie 1998, Carrasco Benítez/Comisia, T‑294/97, RecFP, p. I‑A‑601 și II‑1819, punctul 51


2.      Nu există niciun motiv să se considere, în lipsa unei indicații precise în acest sens, că legiuitorul a intenționat să extindă beneficiul regimului instituit la articolul 5 alineatul (4) din anexa XIII la statut la candidații care au reușit la un concurs general adresat candidaților din afara instituțiilor Uniunii, precum și funcționarilor și agenților, care pot fi de asemenea admiși să se prezinte la un astfel de concurs. Pe de altă parte, nu se impune o interpretare extensivă a articolului 5 alineatul (4) din anexa XIII la statut în sensul includerii de asemenea a candidaților care au reușit la un concurs general în vederea garantării egalității de tratament între agenții temporari care au reușit la un concurs general sau intern. Astfel, trebuie să se constate că agenții temporari care au reușit la un concurs organizat în vederea ocupării unor posturi în categoria cărora se încadrează deja nu se găsesc în aceeași situație precum candidații care au reușit la un concurs care a avut ca obiect sau ca efect să permită trecerea la o categorie superioară și, prin urmare, o avansare semnificativă în cariera lor. Împrejurarea că, atunci când a adoptat articolul 5 alineatul (4) din anexa XIII la statut, legiuitorul a prevăzut ca acești agenți temporari să poată fi numiți funcționari stagiari, în mod excepțional, în gradul pe care îl dețineau în vechea categorie nu are drept rezultat realizarea unei diferențieri arbitrare sau vădit inadecvate, în raport cu scopul urmărit de legiuitor, față de agenții temporari recrutați în calitate de funcționari, în urma unui concurs general, în categoria căreia îi aparțineau.

În plus, o interpretare extensivă a articolului 5 alineatul (4) din anexa XIII la statut ar fi de natură să înlăture egalitatea de tratament a candidaților care au reușit la același concurs și care, potrivit jurisprudenței, se află într‑o situație de fapt și de drept comparabilă și care, în lipsa unor motive obiective care să justifice o diferențiere, trebuie să poată beneficia de același tratament, în special în materie de încadrare. Totuși, o diferență de tratament care operează după cum recrutarea a avut loc anterior sau ulterior intrării în vigoare a reformei statutului se poate justifica în mod obiectiv prin necesitatea de a menține libertatea legiuitorului Uniunii de a efectua, în orice moment, cu privire la normele prevăzute în statut, modificările pe care le consideră conforme cu interesul serviciului, chiar dacă aceste dispoziții se dovedesc mai puțin favorabile funcționarilor decât cele anterioare.

(a se vedea punctele 52‑54)

Trimitere la:

Curte: 5 decembrie 1974, Van Belle/Consiliul, 176/73, Rec., p. 1361, punctul 8; 22 decembrie 2008, Centeno Mediavilla și alții/Comisia, C‑443/07 P, Rep., p. I‑10945, punctul 79

Tribunalul de Primă Instanță: 9 iulie 1997, Monaco/Parlamentul European, T‑92/96, RecFP, p. I‑A‑195 și II‑573, punctul 55; 16 martie 2004, Afari/BCE, T‑11/03, RecFP, p. I‑A‑65 și II‑267, punctul 65; 11 iulie 2007, Centeno Mediavilla și alții/Comisia, T‑58/05, Rep., p. II‑2523, punctul 86