HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE A UNIUNII EUROPENE

(Camera a treia)

25 iunie 2014

Cauza F‑67/13

Philippe Rihn

împotriva

Oficiului European de Poliție (Europol)

„Funcție publică – Personalul Europol – Convenția Europol – Statutul personalului Europol – Decizia 2009/371/JAI – Aplicarea RAA la agenții Europol – Nereînnoire a unui contract de agent temporar pe durată determinată – Refuz de a acorda un contract de agent temporar pe durată nedeterminată”

Obiectul:      Acțiune introdusă în temeiul articolului 270 TFUE, prin care domnul Rihn solicită anularea deciziilor prin care Oficiul European de Poliție (Europol) a refuzat recalificarea contractului său de agent temporar pe durată determinată, care înceta la 31 martie 2013, în contract pe durată nedeterminată și reînnoirea contractului menționat pe o durată nedeterminată

Decizia:      Respinge acțiunea. Domnul Rihn suportă propriile cheltuieli de judecată și este obligat la suportarea cheltuielilor de judecată efectuate de Oficiul European de Poliție.

Sumarul hotărârii

1.      Funcționari – Principii – Protecția încrederii legitime – Condiții – Asigurări precise din partea administrației

2.      Funcționari – Agenți temporari – Recrutare – Prelungirea unui contract pe perioadă determinată – Puterea de apreciere a administrației – Obligația de solicitudine care incumbă administrației – Luarea în considerare a intereselor agentului vizat – Control jurisdicțional – Limite

(Regimul aplicabil celorlalți agenți, art. 88)

1.      Dreptul de a invoca protecția încrederii legitime aparține oricărui particular aflat într‑o situație din care reiese că administrația l‑a determinat să nutrească speranțe întemeiate, prin furnizarea unor asigurări precise sub forma unor informații precise, necondiționate și concordante, emise de surse autorizate și de încredere.

(a se vedea punctul 41)

Trimitere la:

Tribunalul Funcției Publice: Hotărârea Mendes/Comisia, F‑125/11, EU:F:2013:35, punctul 62

2.      Administrația se bucură de o largă putere de apreciere în materia reînnoirii contractelor și, în acest context, controlul instanței se limitează la problema dacă, având în vedere posibilitățile și mijloacele care au putut determina aprecierea administrației, aceasta s‑a menținut în limite necriticabile și nu a făcut uz de puterea sa în mod vădit eronat.

În plus, obligația de solicitudine implică, printre altele, ca, atunci când se pronunță cu privire la situația unui agent, chiar și în cadrul exercitării unei largi puteri de apreciere, autoritatea competentă să ia în considerare ansamblul elementelor susceptibile să îi determine decizia; astfel, aceasta trebuie să țină seama nu doar de interesul serviciului, ci și de cel al funcționarului sau al agentului în cauză. Ținând seama în special de întinderea puterii de apreciere de care dispun instituțiile în ceea ce privește evaluarea interesului serviciului, controlul instanței Uniunii trebuie să se limiteze la aspectul dacă autoritatea competentă s‑a menținut în limite rezonabile și nu și‑a folosit în mod greșit puterea de apreciere.

(a se vedea punctele 52 și 53)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: Hotărârea BUPA și alții/Comisia, T‑289/03, EU:T:2008:29, punctul 221

Tribunalul Funcției Publice: Hotărârea Gheysens/Consiliul, F‑8/10, EU:F:2010:151, punctul 75