Acțiune introdusă la 26 noiembrie 2013 – Romonta/Comisia

(Cauza T-614/13)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Romonta GmbH (Seegebiet Mansfelder Land, Germania) (reprezentanți: I. Zenke, M. Vollmer, C. Telschow și A. Schulze, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea Deciziei 2013/448/UE a Comisiei din 5 septembrie 2013 privind măsurile naționale de punere în aplicare pentru alocarea tranzitorie cu titlu gratuit a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului, în măsura în care la articolul 1 alineatul (1) din decizia menționată se respinge alocarea către reclamantă a unor cote suplimentare pentru a treia perioadă de comercializare a cotelor de emisii cuprinsă între 2013 și 2020, solicitate în temeiul clauzei privind situații extreme prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din Legea germană privind comercializarea cotelor de emisii de gaze cu efect de seră (Treibhausgas-Emissionshandelsgesetzes);

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.

Primul motiv: încălcarea principiului proporționalității

În opinia reclamantei, decizia atacată încalcă principiul proporționalității, întrucât refuzul alocării cotelor de emisii de gaze în temeiul clauzei privind situații extreme este eronat în lumina obiectivului formulat de pârâtă și în plus este complet disproporționat în raport cu dezavantajul suferit de reclamantă. Cu titlu subsidiar cu privire la acest punct, reclamantă susține că Decizia 2011/278/UE¹ este contrară dreptului Uniunii și este nulă.

Al doilea motiv: încălcarea principiului subsidiarității

În cadrul acestui motiv al acțiunii, reclamanta susține că decizia atacată încalcă principiul subsidiarității potrivit căruia acțiunea Uniunii Europene trebuie să se limiteze la ceea ce este necesar. Spre deosebire de susținerile Comisiei, statele membre rețin un drept de a adopta norme în materie de alocare a cotelor (chiar dacă acest drept este limitat). Clauzele privind situații extreme, cum este cea prevăzută la articolul 9 alineatul (5) din Treibhausgas-Emissionshandelsgesetzes, se înscriu în cadrul normelor a căror adoptare intră în competența statelor membre.Al treilea motiv: încălcarea drepturilor fundamentaleÎn această privință, reclamanta susține că decizia atacată aduce atingere drepturilor sale fundamentale precum libertatea de a desfășura o activitate comercială, libertatea de alegere a ocupației și dreptul de proprietate, fără ca această atingere să fie justificată nici de vreunul dintre obiectivele de interes general recunoscute de Uniunea Europeană, nici de protecția drepturilor și libertăților altor persoane.