Language of document :

Acțiune introdusă la 30 ianuarie 2024 – Comisia Europeană/Irlanda

(Cauza C-69/24)

Limba de procedură: Engleză

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: J. Norris și E. Schmidt, agenți)

Pârâtă: Irlanda

Concluziile

Reclamanta solicită Curții:

constatarea faptului că, prin neadoptarea tuturor actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma Directivei (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului1 sau, în orice caz, prin necomunicarea acestora, Irlanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 20 alineatul (1) din această directivă;

obligarea Irlandei la plata către Comisie a unei sume forfetare corespunzătoare celei mai ridicate dintre următoarele cuantumuri: (i) un cuantum zilnic de 3 300 de euro înmulțit cu numărul de zile de persistență a neîndeplinirii obligațiilor dintre ziua următoare expirării termenului de transpunere stabilit în directivă și data la care neîndeplinirea obligațiilor încetează sau, în cazul continuării acestei neîndepliniri, data pronunțării hotărârii în temeiul articolului 260 alineatul (3) TFUE, ori (ii) o sumă forfetară minimă de 1 540 000 de euro;

în ipoteza în care neîndeplinirea obligațiilor de către statul membru menționată la [prima liniuță] persistă până la data pronunțării hotărârii în prezenta procedură, obligarea Republicii Irlanda la plata către Comisie a unei penalități cu titlu cominatoriu în cuantum de 14 850 de euro pe zi de întârziere, începând de la data pronunțării hotărârii în prezenta cauză până la data la care sunt îndeplinite obligațiile care decurg din Directiva (UE) 2019/1158;

obligarea Irlandei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Termenul de transpunere a directivei a expirat la 2 august 2022.

Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată are ca scop consolidarea cadrului juridic al Uniunii și promovarea egalității de gen prin asigurarea unor cerințe minime legate de concediul de paternitate, de concediul pentru creșterea copilului și de concediul de îngrijitor, precum și de formulele flexibile de lucru pentru lucrătorii care sunt părinți sau pentru îngrijitori. În conformitate cu articolul 20 alineatul (1) din Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, statele membre trebuie să asigure intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma directivei menționate până la 2 august 2022. Statele membre au, de asemenea, obligația de a informa Comisia cu privire la dispozițiile normative adoptate, explicând modul în care acestea corespund dispozițiilor directivei.

Comisia susține că Republica Irlanda nu a îndeplinit această obligație. În consecință, Comisia arată că, la 21 septembrie 2022, a adresat Republicii Irlanda o scrisoare de punere în întârziere. Irlanda a răspuns la această scrisoare de punere în întârziere prin scrisorile din 22 noiembrie 2022, explicând că întârzierea în transpunerea Directivei (UE) 2019/1158 era cauzată de faptul că legislația necesară pentru a îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul directivei parcurgea procedura legislativă internă.

Comisia susține că, la 19 aprilie 2023, a adresat un aviz motivat Republicii Irlanda, la care aceasta din urmă a răspuns prin scrisoarea din 19 iunie 2023, în care recunoștea că nu transpusese complet directiva și că erau „în curs” proceduri în acest sens. În scrisorile suplimentare ale Republicii Irlanda din 24 iulie 2023 și 13 noiembrie 2023, acest stat membru și-a exprimat regretul că directiva nu a fost încă pe deplin transpusă. Mai precis, dispoziții normative care să prevadă dreptul la formule flexibile de lucru în temeiul articolului 9 din directivă nu au intrat încă în vigoare în dreptul intern. Republica Irlanda a arătat că lucrările continuă.

Comisia susține că Irlanda nu și-a îndeplinit obligația care îi revine, în temeiul articolului 20 din Directiva (UE) 2019/1158, de a adopta actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma acestei directive până la 2 august 2022 și de a informa de îndată Comisia cu privire la aceasta. În consecință, ar fi îndeplinite condițiile de aplicare a articolului 260 alineatul (3) TFUE.

Prin urmare, Comisia solicită obligarea Republicii Irlanda la plata unei sume forfetare și a unei penalități cu titlu cominatoriu în temeiul articolului 260 alineatul (3) TFUE, solicitând cuantumuri pe care le-a calculat în conformitate cu Comunicarea Comisiei privind sancțiunile financiare în cadrul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor1 .

____________

1 JO 2019, L 188, p. 79.

1 JO 2023, C 2, p. 1.