Acțiune introdusă la 7 octombrie 2010 - Melli Bank/Consiliul

(Cauza T-492/10)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Melli Bank plc (Londra, Regatul Unit) (reprezentanți: S. Gadhia, S. Ashley, Solicitors, D. Anderson, QC și R. Blakeley, Barrister)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile reclamantei

anularea punctului 5 din tabelul B din anexa II la Decizia 2010/413/PESC a Consiliului¹ în măsura în care se referă la reclamantă;

anularea punctului 3 din tabelul B din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2010 al Consiliului² în măsura în care se referă la reclamantă;

declararea articolului 7 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 423/2007 al Consiliului³ ca fiind inaplicabil reclamantei;

obligarea Consiliului Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În prezenta cauză, reclamanta solicită anularea în parte a Regulamentului de punere în aplicare nr. 668/2010 al Consiliului și a Deciziei 2010/413/PESC a Consiliului în măsura în care reclamanta este înscrisă în lista persoanelor fizice și juridice, entităților și organismelor ale căror fonduri și resurse economice sunt înghețate în conformitate cu această dispoziție. În plus, reclamanta solicită inaplicabilitatea articolului 7 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 423/2007 al Consiliului, potrivit articolului 277 TFUE.

În susținerea cererii reclamantul invocă următoarele motive:

În primul rând, reclamanta afirmă că regulamentul și decizia atacate au fost adoptate cu încălcarea dreptului reclamantei la apărare și al dreptului acesteia la o protecție jurisdicțională efectivă în măsura în care motivele invocate de Consiliu nu sunt suficiente pentru a permite reclamantei să înțeleagă justificarea înscrierii sale în listă și a înghețării activelor care îi aparțin. În plus, reclamanta susține că, în speță, Consiliul nu a prezentat probe și/sau documente din dosarul pe care s-a întemeiat Consiliul și, în consecință, reclamanta nu a putut să aibă o reprezentare reală a motivului înscrierii sale în listă.

În al doilea rând, reclamanta susține că nu sunt întrunite criteriile materiale pentru înscrierea sa în listă sa și/sau Consiliul a comis o eroare vădită de apreciere în ceea ce privește stabilirea îndeplinirii sau neîndeplinirii acestor criterii. Reclamanta afirmă că nu "aparține" și nici nu "este controlată" de o entitate ce ar fi fost identificată că participă, ar fi asociată în mod direct sau ar susține proliferarea nucleară în sensul dat acestei expresii în Hotărârea Curții din 9 iulie 2009, Melli Bank/Consiliul (T-492/10)⁴.

În al treilea rând, reclamanta susține că în măsura în care articolul 7 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 423/2007 al Consiliului și/sau articolul 20 alineatul (1) litera (b) din Decizia 2010/413/PESC a Consiliului sunt obligatorii și impun Consiliului să includă în listă orice dezmembrământ al unei societăți-mamă înscrise, acesta sunt totodată ilegale.

În al patrulea rând, reclamanta susține că nu ar fi întrunite criteriile materiale pentru înscrierea în listă a societății-mamă și, în consecință, a reclamantei și/sau Consiliul a săvârșit o eroare de apreciere în stabilirea îndeplinirii sau neîndeplinirii acestor criterii. Reclamanta afirmă că, din moment ce societatea-mamă a îndeplinit cerințele din Regulamentul (CE) nr.110/2009 al Consiliului⁵ (cauza T-35/10⁶) și ale Deciziei 2008/475/CE a Consiliului⁷ (cauza T390-08⁸), Regulamentul (CE) nr. 1100/2009 al Consiliului și Decizia 2010/413/PESC trebuie să fie anulate în măsura în care se referă la reclamantă.

În al cincilea rând, reclamanta susține că înscrierea sa în listă și înghețarea tuturor activelor sale de peste tot în lume nu au o legătură rațională cu obiectivul urmărit de Consiliu și încalcă dreptul său de proprietate. În plus, aceasta afirmă că măsurile restrictive impuse sunt disproporționate întrucât produc un prejudiciu considerabil reclamantului și nu reprezintă mijlocul cel mai puțin restrictiv care s-ar fi putut recurge.

____________

¹ - Decizia Consiliului din 26 iulie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Poziției comune 2007/140/PESC (JO L 195, p. 39).

² - Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2010 al Consiliului din 26 iulie 2010 de punere în aplicare a articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 423/2007 privind măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 195, p. 25).

³ - Regulamentul (CE) nr. 423/2007 al Consiliului din 19 aprilie 2007 privind măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 103, p. 1).

⁴ - Hotărârea Tribunalului din 9 iulie 2009, Melli Bank/Consiliul (T-246/08 și T-332/08, Rep., p. II-2629), în prezent în recurs (Melli Bank/Consiliul, C-380/09 P, JO C 282, p. 30).

⁵ - Regulamentul (CE) nr. 1100/2009 al Consiliului din 17 noiembrie 2009 de punere în aplicare a articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 423/2007 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Deciziei 2008/475/CE (JO L 303, p. 31).

⁶ - Cauza T-35/10, Bank Melli Iran/Consiliul, JO C 100, p. 47.

⁷ - Decizia Consiliului din 23 iunie 2008 de punere în aplicare a articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 423/2007 privind măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 163, p. 29).

⁸ - Hotărârea Tribunalului din 14 octombrie 2009 Bank Melli Iran/Consiliul (T-390-08, Rep., p. II-3967), în prezent în recurs (Bank Melli Iran/ Consiliul, C-548/09 P, JO C 80, p. 10).