Cauza T‑27/09

Stella Kunststofftechnik GmbH

împotriva

Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

„Marcă comunitară – Procedură de decădere – Marca comunitară verbală Stella – Procedură de opoziție inițiată anterior în temeiul acestei mărci – Admisibilitate – Articolul 50 alineatul (1) și articolul 55 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenite articolul 51 alineatul (1) și articolul 56 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]”

Sumarul hotărârii

Marcă comunitară – Renunțare, decădere și nulitate – Cerere de decădere – Procedură de opoziție inițiată anterior în temeiul aceleiași mărci – Admisibilitate

[Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului, art. 42, art. 43 alin. (2), art. 50 alin. (1) lit. (a) și art. 55 alin. (1) lit. (a); Regulamentul nr. 2868/95 al Comisiei, art. 1 norma 18]

Din modul de redactare a articolului 50 alineatul (1) litera (a) și a articolului 55 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 40/94 privind marca comunitară nu reiese că o procedură de opoziție inițiată în temeiul unei mărci și aflată încă pe rol poate exercita vreo influență în ceea ce privește admisibilitatea și chiar desfășurarea unei proceduri de decădere inițiate împotriva acestei mărci. Chiar dacă s‑ar presupune că dispozițiile Regulamentului nr. 2868/95 de punere în aplicare a Regulamentului nr. 40/94, precum și cele ale directivelor interne ale Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale), în versiunea lor din noiembrie 2007, referitoare la procedurile de declarare a decăderii sau a nulității, precum și la dovada utilizării în cadrul procedurii de opoziție, ar putea adăuga condiții suplimentare față de cele prevăzute de Regulamentul nr. 40/94, acestea nu prevăd că o cerere de decădere a unei mărci este inadmisibilă pentru motivul că o procedură de opoziție inițiată în temeiul acestei mărci se află încă pe rol.

În plus, din Regulamentul nr. 40/94 reiese că procedurile de opoziție și de decădere sunt două proceduri specifice și autonome, cu efecte proprii fiecăreia, și că este posibilă desfășurarea unei proceduri de decădere, în pofida formulării anterioare a unei opoziții aflate încă pe rol și întemeiate pe marca vizată de cererea de decădere. În această privință, procedurile în discuție sunt prevăzute în două titluri diferite ale Regulamentului nr. 40/94. Opoziția este reglementată de titlul IV secțiunea 4 din acesta, în timp ce procedura de decădere este reglementată de titlul VI secțiunile 2 și 4 din același regulament. Cele două proceduri au, fiecare, un obiect și efecte care le sunt proprii. Opoziția urmărește să împiedice, cu anumite condiții, o cerere de înregistrare a mărcii în temeiul existenței unei mărci anterioare și respingerea opoziției respective nu are efect asupra decăderii acestei din urmă mărci. O astfel de decădere poate fi obținută numai în temeiul inițierii unei proceduri ce are un asemenea obiect. Această diferență de obiect și de efecte explică faptul că normele sunt proprii fiecărei proceduri. Astfel și în special, în timp ce interesul persoanei care a formulat opoziția de a exercita această procedură și un termen de trei luni pentru formularea opoziției sunt enumerate printre condițiile de admisibilitate ale acesteia, prevăzute la articolul 42 din Regulamentul nr. 40/94 și în norma 18 din Regulamentul nr. 2868/95, articolul 55 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 40/94, aplicabil procedurii de decădere, nu cuprinde nicio referire la interesul de a exercita această procedură. De asemenea, întrucât niciun termen nu se aplică pentru inițierea procedurii de decădere, cu excepția cerinței ca acela care dorește să obțină decăderea unei mărci să fie în măsură să invoce, în conformitate cu articolul 50 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 40/94 și astfel cum este prevăzut și la articolul 43 alineatul (2) din același regulament, aplicabil opoziției, împrejurarea că, o perioadă neîntreruptă de cinci ani, marca nu a făcut obiectul unei utilizări serioase în cadrul Comunității pentru produsele sau serviciile pentru care este înregistrată și că nu există motive întemeiate pentru neutilizare.

Astfel, posibilitatea oferită oricărei persoane de a formula o cerere de decădere pentru neutilizarea unei mărci este pe deplin independentă de eventualele proceduri de opoziție paralele în care ar fi implicată marca comunitară vizată de cererea de decădere.

O procedură de decădere inițiată ulterior unei opoziții poate să conducă cel mult la o suspendare a procedurii de opoziție. Astfel, în ipoteza în care ar fi pronunțată decăderea mărcii anterioare, procedura de opoziție ar fi lipsită de obiect. În schimb, continuarea procedurii de opoziție, fără a aștepta soluția procedurii de decădere, nu ar aduce niciun avantaj titularului mărcii anterioare invocate în cadrul procedurii de opoziție și vizate în cererea de decădere. Astfel, atunci când chiar procedura de opoziție ar conduce la respingerea cererii de marcă comunitară, nimic nu ar împiedica reintroducerea acestei cereri odată ce decăderea mărcii anterioare va fi fost pronunțată.

(a se vedea punctele 24, 26, 27 și 32-39)