Hotărârea Curții (Camera a treia) din 26 septembrie 2013 – Comisia/Italia

(Cauza C‑236/11)

„Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru – Fiscalitate – TVA – Directiva 2006/112/CE – Articolele 306-310 – Regimul special pentru agențiile de turism – Divergențe între versiuni lingvistice – Legislație națională care prevede aplicarea acestui regim special altor persoane decât călătorii – Noțiunile «călător» și «client»”

1.                     Dreptul Uniunii Europene – Interpretare – Texte plurilingve – Divergențe între diferitele versiuni lingvistice – Luarea în considerare a economiei generale și a finalității reglementării în cauză (a se vedea punctele 47 și 48)

2.                     Armonizarea legislațiilor fiscale – Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată – Regimul special pentru agențiile de turism – Obiectiv – Abordare întemeiată pe client – Inexistența unei neîndepliniri a obligațiilor – Abordare întemeiată pe călător – Neconformitatea cu regimul special al agențiilor de voiaj [Directiva 77/388 a Consiliului, art. 26 alin. (2)-(4), și Directiva 2006/112 a Consiliului, art. 306-310) (a se vedea punctele 50-52 și 60]

3.                     Armonizarea legislațiilor fiscale – Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată – Regimul special pentru agențiile de turism – Reglementare națională care prevede aplicarea regimului special altor persoane decât călătorii – Agenții de turism care aplică regimul menționat în calitate de intermediari [Directiva 2006/112 a Consiliului, art. 306 alin. (1) al doilea paragraf] (a se vedea punctul 59)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru – Încălcarea articolelor 306-310 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7) – Legislație națională care prevede aplicarea regimului special de taxare pentru agențiile de turism operațiunilor efectuate de acestea pentru alți beneficiari decât călătorii

Dispozitivul

1) Respinge acțiunea.

2) Obligă Comisia Europeană să suporte cheltuielile de judecată efectuate de Republica Italiană.

3) Republica Cehă, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Polonă și Republica Finlanda suportă propriile cheltuieli de judecată.